6,859 matches
-
pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri multe de mâncare. - Ai, mamă, pe acolo ce să mănânci? - Dar zootehniștii voștri au ce mânca mamă? Cine știe de ce moare o găină dintre câteva zeci de mii, sau un purcel? Se mai „îmbolnăvesc” și ele, chiar dacă unele ajung în oală sau tigaia celor care le cresc, răspunse fata râzând. Obosit de munca din grădină, după ce îi luă viața bietei rațe, bătrânul s-
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
dacă doresc să mă fac doctor în zootehnie. - Ce mamă, nu-ți ajunge că ești ingineră? Mai trebuie să fii și doctoră? - Nu, mamă, un alt fel de doctor, nu din acela care consultă, dă tratament sau face injecții la găini și la porcii dumitale să nu se îmbolnăvească. - Tu știi, mamă, ce vrei să faci, eu nu mă pricep, fata mamii. Pe timpul meu nu se învăța atâta carte. Trebuia să ajuți la muncile câmpului de mică. - Așa este, mamă. Dar
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1403539729.html [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
dus în casă. Pân' la amiaz', șede Niculaie așezat într-un copârșeu frumos, cumpărat de Aglaie și de bărbatul ei, di la oraș. Or chemat doi preoți, or tocmit gropașii, s-or apucat de pregătit pomana di după înmormântare. Zece găini și un porc o tăiat Ana, maică. - Niculaieeee, cui mă lăsași tuuuu?? Niculaieee, de ce muriși acumaaa? am auzât-o pă Ana întruna pin ocol. O tăcut numa' când s-o dus în grajd. O mângâiat pe grumaz caii, dup-aia s-
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Biciul_violeta_deminescu_1355849273.html [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
el are cariera în medicină. Viitorul se deschide înaintea lor. Dar, foarte curând, viitorul lor e pus în pericol și, în mod ironic, John, purtându-se ca un soț iubitor, declanșează o serie de evenimente care-ți fac pielea de găină. „Da, este numai vina lui”, se amuză Horton. „Mia colecționează păpuși, iar el s-a străduit din răsputeri să-i găsească una foarte rară, știind că asta își dorea dintotdeauna pentru colecție. I-o face cadou, ca să sărbătorească venirea pe
etst by http://www.zilesinopti.ro/articole/8093/note-de-productie-annabelle [Corola-blog/BlogPost/96612_a_97904]
-
te costă mult. Cumperi perechea, adică și o pulpă de taur, pe lângă o pulpă de vacă, o pulpă de scroafă, pe lângă una de porc, o pulpă de de berbec, pe lângă una de oaie, o pulpă de cocoș lângă una de găină sau o pulpă de țap, pe lângă una de capră, ești avantajat. La fel, dacă iei din congelatoarele alea enorme cu uși culisante din sticlă, pe care-ți îngheață mâinile ca iarna, ceafă, creieri, limbă, mandibule cu gingii cu tot, unghii
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_suciu_1457083408.html [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
îndeaproape de organizarea banchetului de absolvire a tuturor participanților, mai ales că era și el elev pretendent, având doar cinci clase absolvite așa cum am spus și dorea să obțină diplomă de opt clase. A dat dispoziție să se taie câteva găini de la ferma de păsări, doi purceluși mai cruzi, a adus vin și rachiu de la crama gospodăriei și le-a dat pe mâna lui tanti Veta, care se ocupa de obicei cu bucătăritul pentru oaspeții veniți de la raion sau regiune, când
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
nu am dorit eu și, din cauza aceasta, părinții nu vorbesc cu mine nici acum. Dar nici eu nu am bătut la ușa lor. Deja m-am obișnuit să trăiesc printre străini și mai ales să trăiesc aici, la țară, printre găini, curci, purcei, căței și alte orătănii ale unei gospodării, pe care le-am întâlnit doar prin piața din Galați când se întâmpla să trec pe acolo. - Bravo ție! Rebel zici? Ce spui, domnule Rebel, nu vrei să intrăm în sală
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391156315.html [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
eu rămânând în chiloți, iar Genny în scurta cămășuță de noapte galben-pal, cu un trandafir grena brodat pe sânul stâng, cămașă ce abia îi trecea peste un chiloțel delicat și dantelat pe margini. Pielea mi s-a făcut ca de găină, nu de frig, cât de emoție. Nu îmi dezlipeam ochii larg deschiși și pofticioși de pe pulpele și fundulețul ei, care mi se înfățișau pentru prima dată în toată splendoarea frumuseții lor, mai ales când se apleca să așeze ceva prin
PRIMA NOAPTE DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1444909424.html [Corola-blog/BlogPost/372587_a_373916]
-
am descris tabloul de ansamblu al educației economice, trecând acum la detalii... încep cu creditarea. De ce? Întâi și întâi, pentru că numeroase voci din spațiul public, supărate pe bănci și ignorând importanța creditării pentru sănătatea economiei, cer să fie ucisă tocmai găina care face ouă. Apoi, pentru că în societatea noastră - poate și sub influența mâniei pe care băncile din toată lumea au stârnit-o unui segment important al publicului ori a mișcărilor de protest tip „Occupay Wall Street” - umblă vorba că debitorii imobiliari
Ce spune „gura lumii” despre consumul şi investiţiile familiale pe datorie. Şi ce arată analizele de piaţă by https://republica.ro/ce-spune-zgura-lumii-despre-consumul-si-investitiile-familiale-pe-datorie-si-ce-arata-analizele-de-piata [Corola-blog/BlogPost/338921_a_340250]
-
PEDEPSIT Autor: Mihaela Oancea Publicat în: Ediția nr. 1276 din 29 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Un gânsac înfumurat Plimbându-se-a cugetat Că-i ograda-aglomerată Și că ar putea pe dată Să scape ca de neghină De puiuții de găină, Așa că-i goni pe toți, Alergându-i ca pe hoți Pân’ pe coastă, în grădină, Și se-ntoarse cu o mină Inocentă și străină. Din cămara cea de vară, Cum privea pe geam, afară, Gospodina l-a aflat, Puii-ndată
GÂNSACUL PEDEPSIT de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1276 din 29 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihaela_oancea_1404057929.html [Corola-blog/BlogPost/343041_a_344370]
-
indiferent unde aș pleca, se pune pe lătrat că îl aud toți vecinii. Și la fel hămăie de bucurie când mă vede întorcându-mă. Unul din vecini a fost în stare să-și omoare câinele în bătaie pentru o pasăre. - Găina e pentru mine mă' să știi! Altădată eram în București, căutând o adresă, când am văzut pe trotuar un câine scuturându-se și tremurând din toate mădularele. Parcă ar fi vrut să vomită, să tușească, îi curgeau bale, de-abia
NUMAI ÎNTREBĂRI, CAP.11 de ION UNTARU în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Numai_intrebari_cap_11.html [Corola-blog/BlogPost/351071_a_352400]
-
apoi îl băga în pat și ea se întorcea în sanctuarul ei feminin, printre cratițele care îi erau dragi de cînd îi gătea lui în ele, copiii dormeau demult rupți de oboseală, pentru că toată ziua călăreau căruța din fînar, speriau găinile ce își căutau un loc pentru cuibar, necăjeau cîinele, se luptau cu curcanii și țipau înfricoșați cînd îi atacau gîscanii, ea spăla rufele, Cezar le storcea cu brațele lui puternice și le întindea pe funie, în curte, la soare, sau
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
cîștigă un ban de la “neisprăviții ăia, care nici cu sapa nu știu să dea!” - mă așteptam să fiu tratat la fel de vecini, cu toate că eu mă naturalizasem, aveam domiciliu stabil, casă cu fîntînă, hidrofor, canalizare, apă caldă “ca la bloc” și trei găini. Însă nu era așa! Mai zilele trecute, întorcîndu-mă de la oraș, am stat de vorbă cu un tip și am uitat să cobor în stația mea. Mă uimise faptul că acel bărbat, altfel serios și civilizat, îmi vorbea de parcă eram prieteni
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
care se agață de sufletul ei cu încredere și cu disperare, pentru că un prunc vrea iubire, nici un alt sentiment nu-i brăzdează lui suflețelul, Afrodita era veselă, trecuse un an de cînd Vascodagama dărîmase gardul dintre ei, unise cotețele de găini și reparase grajdul, o mînă de bărbat se cunoaște la casa unei vădane, ușile, în fine, se închideau ușor, nu mai trebuia să se proptească cu genunchiul în ele, ferestrele foșneau ca unse cînd le deschidea, greierii cîntau fericiți prin
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
scula, îmi mulțumea pentru că l-am suportat și pleca cocîrjat de spinare spre casă, trecea podul bocănind cu bocancii în blanele lui de parcă îl ura și cîteva zile nu îl mai vedea nimeni, repara acoperișul, construia adăposturi pentru puii de găină, visa să crească lebede, cine mai știe ce era în mintea lui contopită cu imagini tulburi sau, poate, delirante?! Femei cu coapse și cu suferințe din iubire și cu gînduri uneori incerte, Afrodita și Adelina își creau propriile lor angoase
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_36_42_ioan_lila_1339754236.html [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
niveluri se afla sub nasul lor și ei au căutat mai bine de 2 ore „intrarea în peșteră” Fiecare și-a propus ca a doua zi să iasă spre a privi din nou clădirea pe dinafară. Nu puteau înțelege orbul găinilor care i-a nimerit așa de-o dată. La sugestia „sefului” cum îi spuneau tinereii din respect al pletelor albe pe care le avea și pe atunci Nea Toader, fiecare a ales câte o cameră, deși au fost tentații de a
ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, AMINTIRI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1419014255.html [Corola-blog/BlogPost/371758_a_373087]
-
dați-i, E Aerul același pentru toți, Drumeți din patru zări și alte spații Veniți la Târgul fetelor de Moți! Lăsați-vă tristețile-n pridvor Și-nveșmântați în straiele luminii, Veniți pe Munte, Muntele din dor, Muntele cel unic, al Găinii... Referință Bibliografică: Chemarea Muntelui... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1660, Anul V, 18 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
CHEMAREA MUNTELUI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_nicoara_horia_1437199110.html [Corola-blog/BlogPost/344006_a_345335]
-
singuri, folosind și un solist sau anumite versuri cântate la unison de întreg corul, acolo unde era necesar. Pentru fiecare cântec , Tudor Jarda găsea modalitatea cea mai potrivită pentru a -i da culoare și frumusețe muzicală. De pildă, pentru ,, Cântecul găinii''a ținut seama de strigătură, care nu este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
este simplă și a căutat să-i găsească o intonație melodică.. Pentru a îmbogăți coloritul piesei a folosit acompaniamentul trișcașilor, de la început până la sfârșit. Deoarece specificul acestui cântec este legat de o strigătură, corul nu începe cântând , ci strigând : ,, Uiu-iu găină grasă/ Ieri erai pe după casă''. Primele două strofe sunt strigate. O strofă este strigată de tenor, cealaltă de bas,, fiecare în registrul său, realizându-se în felul acesta contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga și anume
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
contrastul de timbru. Este un anumit mod de a striga și anume, strigătura începe cu un salt de jos în sus, aproximativ de un interval de o octavă. După această parte, întreg corul anunță : ,, Printre meri și printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
printre peri/ Cu găina ca să meri,/ Faceți-mi o țâr de cale/ Să vin la nănașa mare''... după care vine socăcița, reprezentată de o solistă : ,, Foaie verde busuioc/ Faceți-mi o țâr de loc,/ Că io vin cu ceteraș,/ Cu găina la nănaș''. După alte două strofe alternează corul și solista care începe lăudarea bucatelor, la care participă întreg corul. Prin armonizarea făută de Tudor Jarda, cele 15 strofe sunt prezentate sub 10 aspecte diferite de ansamblu, varietatea bucății fiind îmbogățită
TUDOR JARDA, SUFLETUL CÂNTECULUI ROMÂNESC, ARTICOL DE PROF. NICOLAE FLORIN ŞINCARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 by http://confluente.ro/Tudor_jarda_sufletul_cantecu_al_florin_tene_1372757364.html [Corola-blog/BlogPost/363969_a_365298]
-
înzdrăvenit ridicând semeț vârful spre soarele zgârcit care ajungea la ea prin frunzișul falnicilor arbori ai pădurii. O marcă cu tuș încă proaspăt pe ștampilă, condamna la pierire un arbore semeț. Cu lacrimi în ochi i-a șoptit mângâitor „Curaj găină că te tai” iar copacul i-a mulțumit printr-un foșnet stârnit de o adiere a zefirului dimineții. Mici atenții reciproce. Poate doar închipuite. Dar câte nu pune un îndrăgostit în cârca iubitei sale? Kurt era îndrăgostit de natură, Dumnezeul
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1429869787.html [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
promov[rii unei astfel de mentalitate. Se cunoaște faptul că limbajul nu constituie realul, el doar dezvăluie.Crima din”Cântecul lui Vălean”,din punct de vedere stilistic este o”bijuterie”. “Hai,Vălene, până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam,nu se justifică
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENŢEI TRAGICULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Elogiul_crimei_prin_prisma_imanentei_tragicului_0.html [Corola-blog/BlogPost/366873_a_368202]
-
împotriva virușilor, în special pentru ochii uscați. 57. Gutuia. Cu pectina și calciu, e bună pentru alergii și febră fanului. 58. Iarbă de silur (Euphrasia Officinalis). Calmează ochii în cazul persoanele tensionate, care stau mult în fața calculatorului. 59. Grăsimea de găină. Împreună cu iarba de silur, face minuni dacă e aplicată că unguent pe ochi. 60. Strugurii. Aceste fructe ajuta cu precădere ochiul în timpul vederii nocturne. 61. Pătlagina. Taninurile sale tratează infecțiile oculare. 62. Căpșunele. Ajuta ochiul în timpul vederii nocturne. 63. Centaurium
CELE MAI SĂNĂTOASE ALIMENTE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cele_mai_sanatoase_alimente_georgeta_nedelcu_1327417838.html [Corola-blog/BlogPost/359942_a_361271]
-
de musafiri, vărul tău..... - Oprește-te, că n-ai înțeles ideea! Nu mergem la cineva anume,mergem la București! În Piața Universității! E muzică, agitație, artificii, formații ce cântă pe degeaba. Ce mai atâta vorbă, nu-nțelegi? Decât toată viața găină, mai bine o zi vultur! - Și umblăm așa, ca apucații, pe străzi? - Mamă, trebuie să schimbăm mentalitatea! Stăm toată noaptea să mâncăm? Vorba amicului meu: Prostul se laudă cu ce-a mâncat și deșteptul cu ce-a văzut! Trebuie să
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1483256739.html [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]