224 matches
-
al doilea spațiu cultural, cel mai intim : casa pro- priu-zisă (nu o casă, ci acasă). Solidaritatea simbolică dintre vatră și casă a generat o solidaritate semantică : termeni ca hogeag, cămin, fum ș.a. desemnează atât vatra (cuptorul), cât și casa (camera). „Găoacea” locuinței este „spartă” de câteva elemente de construcție (ușă, fereastră, horn) (12) care permit comunicarea cu exteriorul, dar care - pentru mentalitatea tradițională - constituie „breșe” pe unde pot pătrunde duhurile malefice. Din această cauză, aceste „spărturi” sunt supuse unor practici speciale
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
omul acela care și-a marcat trei goluri în propria poartă, într-un singur meci de fotbal. Atâta ghinion fascinează ca o vrajă. Atâta sfânt nenoroc te duce înapoi, la vremea când zeii loveau fără cruțare oamenii abia ieșiți din găoace. Atâta nenorocire te face să împietrești ca sub blestem și să lași dracului orice evoluție. 5: Fostul cartier general al lui Rommel din Egipt va fi transformat în muzeu, turiștii urmând a contempla patul de lemn, biroul și scaunul pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ia scârbit cu două degete“ și-l aruncă într-o pubelă. Până a ajunge la acest deznodământ fericit, Sorin Comoroșan are timp să filozofeze în stilul lui caraghios („Într-o lume în care nimic nu este sigur, trăim pe-o găoace fără probabilitate unu...“) și, mai ales, să-și desfășoare fanteziile erotice scabroase („Nobody se masturbează epileptic. Un jet spumos, alburiu murdar, îi țâșnește din membrul care-i atârnă...“). Bijuterii ieftine Bijuteriile nu se vând la kilogram, ci una câte una
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
unui mic animal Într-o casă nouă, Adam nu Îndrăznea În primele zile să se Îndepărteze de camera lui (Într-adevăr, mult mai târziu, Karl avea să compare Înfățișarea lui Adam de atunci cu a unui pui abia ieșit din găoace sau cu cea a unui pui de pisică, iar dacă lucrul acesta nu i-a făcut plăcere lui Adam, a fost doar pentru că era adevărat). Fuseseră prea multe de-aflat și de știut, prea multe lucruri străine, fără legătură cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
vremelnică a fluturelui, la frumusețea amăgitoare a florilor, la zădărnicia Îmbrățișărilor de dragoste, la grozăvia spulberării sămânței, la neputința tigrului jigărit, la putregăciunea dinților din gură, la miliardele de frunze uscate așternute În păduri, la sfiiciunea puiului abia ieșit din găoace, la năprasnicele chinuri ale viermelui perpelindu‑se la soare ca pe jăratec, la durerea despărțirilor, la grozăvia leprosului, la uimitoarea metamorfoză a sânilor femeii, la răni, la suferința orbului...“ Și deodată se văzu cum trupul muritor al lui Simon Magul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Vream să văd cum se dezghioacă Pui molatec, din ghioacă; Vream să văd cum iar învie Somnoros, din colivie... Și de-a lungul, pe pământ, M-așezai cu-acest descînt: - "Melc, melc, Cotobelc, Ghem vărgat Și ferecat; Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng, și fă-te-ncoace. Nu e bine să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc, melc, Cotobelc. Iarna leapădă
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-ncoace. Nu e bine să te-ascunzi Subt păreții grei și scunzi; Printre vreascuri cerne soare, Colți de iarbă pe răzoare Au zvâcnit iar muguri noi, Pun pe ramură altoi. Melc, melc, Cotobelc. Iarna leapădă cojoace, Și tu singur în găoace! Hai, ieși, Din cornoasele cămeși! Scoate patru firișoare Străvezii, tremurătoare. Scoate umede și mici Patru fire de arnici; Și agață la feștile Ciufulite de zambile Sau la fir de mărgărint Înzăuatul tău argint... Peste gardurile vii Dinspre vii, Ori de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Mehmet, care mult se mai tânguia, certându-l că: de ce a cotropit el, cu mătăniile sale turcești, gemblacul sondei, care este proprietate a tuturor?... Iar Străilaș s-a sfiit, dintr-odată și s-a adunat în el, ca scoica în găoacea ei și n-a mai cutezat a se ruga, iar tăcerea ședea, printre noi și peste noi, grea ca o pânză mare și udă de sac Atunci a început a grăi încet Pamfil Duran, zicând că el știe care este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mereu, înseamnă a simți nevoia să te dărui. Asta îmi lipsise prin urmare! Apoi am extins această concluzie. În toate dădusem dovadă de prea puțină generozitate, de prea mult egoism. Trebuia să caut prilejuri să fiu generos, să ies din găoacea mea. Într-o seară, am observat de la distanță un cerșetor așezat la un colț de stradă. Imediat mi-am zis: "Iată o ocazie". Ca să ajung mai repede, am pornit printre mașini. Șoferii mă claxonau cu furie, dar eu nu-i
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
crăpătură. Dacă n-o găsești, încerci din nou. Ca în peștera din mlaștină. N-ai altă șansă decât să pipăi zidul mai departe, căutând fisura care trebuie să existe undeva... Căci eu nu pot, domnilor, să dorm liniștit într-o găoace. M-am gândit la necunoscuții care au dirijat aici trenurile spre nicăieri. Cum au suportat și nu s-au dus în mlaștină să uite? Dar, oare, n-au făcut tocmai asta? Pustiul e în stare să sălbăticească un om. Aici
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ai ușurat efortul de a te transforma într-o victimă. Te-ai închis în casă și le-ai lăsat strada. Când ai deschis ochii, ei se aflau deja pe la toate răspântiile. Ai zis că nu vrei să trăiești într-o găoace, dar ai făcut totul pentru asta. Ca și mine, poate... După cum vezi, mă socotesc parte în proces. Într-o noapte visam că mergeam pe marginea liniei ferate. Mă simțeam descurajată și vroiam să termin cu toate. Ceva nu ți-a
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
în plan depărtat strigăte de păsări călătoare. Poate fi lăsată o cortină translucidă. Omul și Micul Prinț vor ieși discret. Decorul se schimbă din mers. Se scoate avionul, se așază, în semicerc, egal depărtate între ele, șase semisfere, ca niște găoace de ou cu partea de jos plată. Fiecare va purta o pancardă de identificare: Planeta Regelui, Planeta Vanitosului, Planeta Bețivului, Planeta Afaceristului, Planeta Fanaragiului, Planeta Geografului, și vor avea în interior câteva obiecte strict ilustrative fiecărui personaj. La reaprinderea luminii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
niște spaghete? — Cum? am murmurat, uimit de o asemenea propunere. — Cu sos sau cum vrei tu. Nu-mi înțelesese întrebarea. Mă privea cu o expresie nouă, pe neașteptate vie, ochii-i vibrau în orbite ca niște capete abia ieșite din găoace. Nu aveam de gând să stau. Dar am văzut speranța aceea zugrăvită pe chipul ei. O speranță atât de departe de a mea. Pentru că și eu speram, Angela, în ceva care nu se afla nici în camera aceea, nici altundeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
excită. Mă arunc peste corpul mamei tale, o maltratez. O împing la picioarele patului și o iau ca pe o capră și în timp ce o fac, mă întreb ce fac. După, stătea sub mine ca un ou spart, se întorsese în găoacea ei zdrențuită și mă privea cu o intenție nouă. Părea fericită și rea ca o vrăjitoare căreia i-a reușit o vrajă. Pentru prima oară de când o cunosc, m-am gândit că vroiam să o las. Micul trup al amantei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
ca să-l năruie. Acum sunt aici, neștiind ce să fac, ultimul călător care mai așteaptă în gara asta de unde nu pleacă și unde nu sosește nici un tren până mâine dimineață. E ora la care orășelul de provincie se închide în găoacea lui. La barul gării au mai rămas doar cei din partea locului, care se cunosc între ei, oameni care nu au nimic de-a face cu gara, dar vin aici, traversând piața întunecată, poate pentru că nu există nici un alt local deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
categoria „The best of Romanian communism” ar fi numit-o Uteciștii eroi, comuniștii de mâine. Trecerea de la pionierat la UTC (Uniunea Tineretului Comunist) a fost și saltul de la copilărie la adolescență, de la wonder world la impactul teribil al ieșirii din găoace. Spre deosebire de mândria mea din prima zi de pionierat, motivația de bază la intrarea în UTC a fost aceea că urma să-mi petrec mai mult timp cu secretarul acesteia, de care eram vag amorezată la cei 14 ani când îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
luarea deciziilor îi dispăreau din momentul tentativei lor de conștientizare. Simți că... privirea nu-i mai era tulbure, limpezimea îi dădu încredere, încrederea se combină cu o curiozitate fără margini. O foame de a ști, o dorință care ieși din găoacea muțeniei întunecate pe țărmul inundat de lumină a strigătului de a cunoaște. Nu superficial, ca-n răsfoirea mecanică a unei cărți, ci în filigran, aprofundând, răsturnând, nereconstruind, nerăstălmăcind, negând, inventând, închegând fiecare pas, hotărâre, abordare, șlefuite și așezate cu grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
care insista afișând o falsă nepăsare, un dezinteres pentru bărbați, o ignorare graduală a avansurilor ce îi sălta cota la rangul de mister feminin, tăcerea ei era interpretată de bărbați nu ca timiditate, ci ca o afirmație mascată, păstrată în găoacea bulbului floral atât cât era nevoie, ca apoi să răsară brusc acceptarea directă ar fi descalificat-o în ochii alesului joaca de-a v-ați ascunselea devenind incitantă pentru vânător dar pasibilă de greșeli; și atunci când tulburarea ajungea la scala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
parfumurile care s-au dus, agresiv te cuprinde amintirea ei, amintirea sapă gropi în suflete, în care-și ascund nostalgia de ochii curioși ai iernii, zgândărește simțurile cu razele ei reci, nu găsește, fir-ar să fie, nu găsește în găocile acoperite cu spuza uitării ceva vin, ideea de vin măcar, ca să-i amintească de rivala ei împopoțonată cu tot felul de panglici și funde, de la picioare până în pletele ei nesuferite, vopsită cu rugină caldă, cu șuvițe rebele de aromă roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
anotimpul meu preferat, În care m-am născut- primăvara- când aud mugurii plesnind și iarba crescând, când văd mieii zburdând pe câmpia Înverzită, primele brândușe, berzele statornice care se Întorc la cuiburile lor de ani și ani, puișorii ieșiți din găoace, de la găina-cloșcă, cu puful lor galben, clătinându-se la primii pași (ca un bebe când Începe să meargă) și anotimpul toamna când merg să culeg roadele pe care pământul meu natal mi le-a dăruit de-a lungul anilor și
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina este... O rățușcă! A ieșit doar ieri afară Din găoace Iar acum în curtea-ntreagă Se aude, Gust făcându-mi de o ciorbă De potroace... Iată, i-a ieșit în cale O băltoacă Și se leagănă spre dânsa, fără teamă, Cufundându-se în apă, Încântată! Iese liniștit-afară Înciudată, Că nu
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
încât nici culoarea palidă, care era așezată dedesubt, nu se mai putea distinge limpede, iar încuietoarea îi era mică și mâncată toată de o rugină groasă. M-am chinuit mult s-o deschid, semn că era și amorțită tare în găoacea ei. Izbutind, totuși, într-un final, am putut vedea că pe prima pagină stătea scris cu litere mari: MEMORII. Atunci, îndată m-a cuprins un sentiment de neliniște și de nemulțumire față de mine însumi, pentru că, toată viața mea, m-am
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
al verii. nouă în primul loc: te plimbi cu pași ușori prin grădina suspendată a dragostei tale, dai rotocol pătratului mare cu fire de trifoi cu cinci foi, porți pe umărul drept un pui de vultur harpagornis abia ieșit din găoace, uzi petuniile magice cu lacrimi de furnici albe, care conțin vitamine pentru plantele grădinii tale, în plimbarea ta calci pe coada tigrului qilin, tigrul alb care aduce prosperitate grădinii tale luminoase, dar tigrul nu te mușcă, miaună doar ca o
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
orânduiți și că era la fel de mult cultivată, cu toate că nu În sens literal. N-ar fi putut Înțelege că ceea ce eu am văzut acolo acum o oră și notez În clipa de față - doi pui de bufniță roșcați, abia ieșiți din găoace, așezați pe o creangă de sicomor ca o pereche de ciorapi prost Împletiți, din cei care se atârnă În ajunul Crăciunului, aruncând ocheade amoroase instrusului În grădina lor - Înseamnă pentru mine ceea ce cupele de la Societatea de Horticultura Înșiruite pe poliță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
spre cer, unde rămase apoi o vreme ca un ochi mare, deschis. - Zeii s-au urcat la cer! rosti Mpunzi. - Ne-au părăsit zeii! spuse și Utnapiștim cu mirare și tristețe. Corabia lor era când împinsă, când aruncată ca o găoace. Apa năvălea după ei, vântul îi lovea cu putere. Pânza lor era sfâșiată și ajunsese o zdreanță. Înaintară spre răsărit un număr neștiut de zile și de nopți. Iar într-o dimineață cârmaciul, care cunoștea bine aceste mări, scoase un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]