664 matches
-
mei în astfel de situații!” „Gată mamă cufăru’!’’ Iată cum vrând nevrând, după ascultarea atâtor povestiri adevărate despre satul românesc, îmi mai trece și mie prin minte câte-un cântec, câte-un vers din zona din care m-am născut: „Gată mamă cufăru’/ Că mi-o venit ordinu’”, spune o horă mândră de cătănie. Nici nea Mitică nu uitase să-mi povestească câte ceva despre această etapă din viața fiecărui bărbat din sat - armata! „Versurile și cântecele de cătănie mi-au plăcut
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
păstrat bi¬se¬¬¬rici și au fost preoți neîntrerupt în decursul timpului, a¬co¬lo s-au păstrat și credința și gra¬iul nos¬tru românesc. Acolo un¬de, din cauza vitregiilor vre¬¬mu¬rilor, pre¬oții au fost a¬lun¬¬gați, nu mai a¬vem, astăzi, ni¬ci grai, nici lim¬bă ro¬mâ¬neas¬că. Avem și astăzi lo¬calități unde credincioșii noș¬tri ro¬mâ¬ni ortodocși și-au pierdut lim¬ba, și-au pierdut graiul - nu mai gră
„BUCURIA SLUJIRII ESTE CEA CARE NE MENŢINE AICI, CĂCI M-A TRIMIS DUMNEZEU SĂ CAUT OAIA CEA PIERDUTĂ” – DIALOG CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE IOAN [Corola-blog/BlogPost/357211_a_358540]
-
în: Ediția nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Moto „Simți cum îți dă inima dintr-odată ți-o dă, cum ți-ar da un măr”. Ion Vlasiu - Sibinaa, Sibinuțaa, mai lasă cartea și stânge lampa că se gată fotoghinu... Vocea mamei care nu poate adormi de grijă se aude din camera alăturată. -Da mamă, da, o sting imediat, mai am puțin de citit. Dar eu nici gând să-i dau ascultare. - Sibinaaaa, se aude iar și n-am
ELOGIUL CĂRŢII de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1773 din 08 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357707_a_359036]
-
mai zici că nu le-amesteci...Vezi cum mă fentezi...!? - se supără pe bună dreptate Gigi. -Cu tine mi-o fi rușine, i-o tăie Rodica. -Cam uzată placa asta, da’ treacă de la mine, conchise Gigi. Și hai să ne gătăm de plecare, că mâine o luăm de coadă. Elenei ce-i pasă...Se scoală când vrea, face ce-o taie capu ‘, dar noi musai la program... -Corect !-confirmă Elena. Numai că mâine am programare la coafor... -Asta-i acuma... dacă te
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Mârzac Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CĂLĂTORULUI Lui Virgil Teodorescu Îmi șoptea, cineva, să mă odihnesc bine înainte de lungă și ultima-mi călătorie - nu mi-i felul; câte treburi mai sunt de gătat! grijile nu mă lasă nici la chindie! - și-apoi, picioarele-mi sunt învățate cu drumul și ochii, să zboare-s deprinși, ca licuricii - sunt gata oricând și merinde mi-am pus o pâine cât luna și-adio! le-am zis
ELOGIU CĂLĂTORULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359312_a_360641]
-
pe toate), mult mi-ar plăcea să pot zbura, ca de la vis să trec la fapte. Pe șoimi și vulturi să-i întrec când spre tării m-oi avânta și-apoi pe Lună să cobor de forțele mi s-or găta... Cain: (nemulțumit de întrega discuție, dar pornit mai ales împotriva lui Abel) Poftim de ce-i în stare tontul! Stând toată ziua lângă vite precum măgarul între oi, el crede că-i un stup de minte. Cum de pământ s-a
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu: -Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețe Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe! Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte: -Măi nebuno, dar te miști chiar mai bine ca-nainte! -Cred și eu, răspunse dânsa și sfârși cu un oftat, Că pe vremuri, gardul ăsta n-a fost... electrificat! Referință Bibliografică: Mare Show de
MARE SHOW DE ANUL NOU!!! de SORIN OLARIU în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359430_a_360759]
-
El să cânte, eu să trag/Să ne tracă dă năcaz./ El mi-o cânta cu gura,/Eu cu grebla oi grebla./ Badea mi-o cânta de dor/ Și lucrul mi-o fi cu spor./ Și când fânul l-om găta/La umbră ne-om așeza./ Și-atâta ne-om săruta/ Pân-o crește otava./ Că mi-i drag a strânge fân/Pe coastă la Urisâu./” Unul din cântecele interpretate la Festivalul Văii Gurghiului este „Corcioșa,” o bătută, joc specific Văii
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
Aproape imediat simți și palma cât o lopată a acestuia, lipindu-i-se prietenește de spinare, de mai să-i sară pălăria de pe cap și să se înece cu micul abia vârât în gură. -Ce bă, țî-i teamă că să gată și tu nu mai prinzi? îl înțepă și el, la rândul lui, pe noul venit, după ce înghiți mai mult forțat bucata de mic, ca să lase loc vorbelor să iasă. Bagă-te la coadă, că-ți țiu colea un loc în
LA POMANA ELECTORALA de LIVIU GOGU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360678_a_362007]
-
I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu: -Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețe Și-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe! Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte: -Măi nebuno, dar te miști chiar mai bine ca-nainte! Citește mai mult Ascultați cu mic, cu mare, să vedeți numai ce showS-a-ntâmplat în satul nostru chiar acum de Anul Nou.C-au venit
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
prima dată!I-arătă Ionică gardul de la fostul Ceapeu:-Hai s-o facem înc-o dată să-ți arăt cât sunt de zmeu! Și-o înpinse pe Lenuța drept pe sârmele-alea crețeși-ncepură cu iubitul mai ceva ca-n tinerețe!Când gătară socoteala, Ion îi spuse-așa, cuminte:-Măi nebuno, dar te miști chiar mai bine ca-nainte!... XVIII. NAUFRAGIU CU NĂBĂDĂI - POEZIE SATIRICĂ, de Sorin Olariu , publicat în Ediția nr. 353 din 19 decembrie 2011. Pe o insulă uitată din Oceanul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359772_a_361101]
-
- Can s-o gătat razboiu, îmi povestea Unchiu Niculaie, or făcut minerii grevă la mină la Lonea, că minerii tanea cu comuniștii. Io fusăsăm cu niscai brânză la on injineri și mă uitam la iei cum strâga, ca oile can să-ntarâtă că cred că
Votez pentru zâmbetul fetei moarte la Revoluție. A-ți iubi țara înseamnă să faci astăzi tot ce îți stă în putere ca s-o poți iubi și mâine () [Corola-blog/BlogPost/338705_a_340034]
-
nici nu au pat, Sufletul mi-e plin de-o iubire adâncă, Pentru ură scrie mereu „ocupat!” Curge duminica-n mine șuvoi, E-atât de frumoasă și de bogată, Darul acesta e și pentru voi, Darul acesta primit nu se gată! M-ai trezit, respirăm și mi-e bine, Știu că pe lume e tot mai greu, Dimineața aceasta începe cu tine, Cum începe lumina cu Dumnezeu... Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: Dimineața mea începe cu tine... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
DIMINEAȚA MEA ÎNCEPE CU TINE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340304_a_341633]
-
aceeași sfântă, caldă bucurie, Să rostim cu fală: sunt copil român! Iar bunicii noștri, Dumnezeu să-i țină Să ne spună bunii „cum a fost odată...” Țărișoara noastră încă nu-i puțină Și atât cât este știu că nu se gată... Nicolae Nicoară-Horia Referință Bibliografică: Protest... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2335, Anul VII, 23 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PROTEST... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340475_a_341804]
-
magico-religioasă, de consacrarea zilei de către oameni. Sau nu? - Ba vedz că nu! C-aheștea nu le-o făcut omu, ce nu pricepuș?! Sântu Diordie o omorât balaoru că făcea nacadz la oamini. Noa, de Sântu Diordie să șcie ca s-o gătat nacadzu omului cu vită, că-i iarbă de-agiuns să să sature pe-aiurea și nu mai trăbuie să-i deie omu din pod. Adietu nost îi ase: Anu începe la Sâmț (Sf. 40 de Mucenici, 9 martie), c-atuncea să-nviadză
Adiet sau sărbătorile bătrânilor. „Îi rău de trăznet Precupu, Doamne feri...” () [Corola-blog/BlogPost/338804_a_340133]
-
mirare, ajungi mai înțelept). Iar Trump chiar se gândește să facă lumii un bine: doar adăugând un fefe în coadă, ai și compus o explicație pentru ce ți se întâmplă! Așa cum ieri orice scandal mai acătării purta cu mândrie un gate (de la acel Watergate, care acum 45 de ani era doar un banal complex imobiliar unde se dădea o spargere, scandalul după care un președinte să-și dea demisia), azi orice scandal poate fi evitat doar punându-i fefe. Alte vremuri
Lumea lui fefe. Enjoy! () [Corola-blog/BlogPost/338946_a_340275]
-
Kushner, 36 de ani, lucreză (alături de soția sa) sub aripa socrului prezident, fără remunerație, dar cu însărcinări prezidențiale de tipul „reformarea guvernului, pacificarea Orientului Mijlociu” și alte asemenea chestii. Spre bucuria cititorilor, știrea asta chiar e reală și deschide larg gate-ul (poarta) lumii de mâine, acoperită de zodia fefe. Pentru că independent de momentul când va (părea că) apune steaua clanului Trump, lumea fefe își va continua noua ei mișcare revoluționară. PS, pardon FF. „Președintele Trump are o personalitate magnetică și
Lumea lui fefe. Enjoy! () [Corola-blog/BlogPost/338946_a_340275]
-
o droaie: mai bine de jumătate din familiile din sat își vindeau atunci toate sau mare parte din cele 30-40 de oi ale gospodăriei. În fața unui pahar de lichior, Ciungu a diagnosticat vremurile: „Or să dispară oile, că s-or gătat nărozii!” În câteva zile, purtată din gură în gură, vorba lui a intrat în folclor, a devenit anonimă și a primit explicația că lumea s-o deșteptat, nu mai chinuie nimeni pentru niște ciururi de oi. Cum eram singurul din
Povestea ca viață. Dumnezeu cu față umană () [Corola-blog/BlogPost/338610_a_339939]
-
Chișinău: Revenind la aceste emoții pe care le-ați trăit la New York și în Canada, ați stat de vorbă cu românii basarabeni, cum se vede Republica Moldova prin ochii lor? Eugen Doga: Dacă ei au plecat, și dacă nu prea sunt gată să se întoarcă fiindcă nu au la ce... O duc bine, au servici, au o viață decentă, copii învață în rând cu toți. Nu e ca la noi. De unde să învețe acești ruși. Noi tot timpul îi învinuim, dar ei
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră () [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
imaginea rătăcirii, Sub coroane de argint ascundeam Paloarea sângelui, umbra destrămată A nebuniei, gloria cărnii Îmblânzită de calmul unui tandru priveghi. BOCET Aspră floare de oțet mă sufoci încet încet din fundul butoiului din pierderea boiului vinul dulce s-a gătat se așterne de iernat de iernatul sângelui în carnea pământului dulce floare de salcâm ce n-aș da să mai amân despărțirea de pârjol să mai stau cu trupul gol soră macilor din grâu știmă apelor din râu floare -amară
AROME DE IARNĂ (POEME) de ŞTEFANIA OPROESCU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341005_a_342334]
-
luăm din nou din loc, dar mai pe aproape... Excursie de-o zi! Marți, 18 ianuarie 2011 Ieri am fost în vizită la complexul hotelier „The Phoenician”. De aici m-am pensionat în 2003, după vreo șase ani, lucrând că gate attendant (portar).E un resort de cinci stele. Am ținut să vadă și cumnată Mariana care ne este oaspete, cum arată un „resort hotelier american” pentru cei cu pungă plină. Dacă nu-l vezi, nu ți-l poți imagina. Între
JURNAL DE CĂLĂTORIE PRIN VESTUL AMERICAN de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341907_a_343236]
-
de Denise Riley traduse din limba engleză în limba română, Revista "Nova Provincia Corvina", Hunedoara, nr.6/2007; Revista "Vox Libri", Deva, nr. 1/2007; • Poartă (Inițierea), de Viorel Savin, piesa de teatru tradusă în limba engleză cu titlul The Gate (The Initiation), Editura Psihelp, Bacău, 2007; Vântul de sus, vântul de jos, de Dumitru Velea, tradusă în engleză cu titlul The Wind From the North, The Wind From the South, bun de tipar 2007. Colaborări Orizont, revista Liceului "Vasile Alecsandri
VERSURI DE DEPARTE de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341545_a_342874]
-
este atoatecuprinzătoare și se lasă palpată de instrumentul firav și neputincios al unei arătări în carne și oase trecătoare, care eram eu... Obosisem de atâta mers pe țărm, mă depărtasem de ceilalți companioni ai mei dar și de podul Golden Gate, se mai zărea doar un colț al lui dinspre “râpile” Marin și nu mai pridideam să mă închipui contemporan cu toate miturile personificate de zeități ale “thassalocraților” Eladei, Feniciei (“oamenilor mării”), Cartaginei sau Vikingilor (”oamenilor nordului”) care au deținut sau
ÎNTÂLNIRE CU OCEANUL PACIFIC LA SAN FRANCISCO! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341734_a_343063]
-
un mort. În ziua cu înmormântarea, preotul se lăsa așteptat. Oamenii au pus mortul în căruță și au mers la preot acasă. - Părinte, te-așteptarăm șî nu mai viniș. - Apăi mă loai cu treaba șî-mi uitai. Las c-oi găta șî vin mediat. Sătenii au dat sicriul jos din căruță și i-au spus preotului: - Noa păi treabă avem șî noi. Lasăm mortu-aci șî-l îngropi metali când ei ave timp.
Dărâmați Catedrala Neamului și o voi ridica în trei zile () [Corola-blog/BlogPost/337864_a_339193]
-
asemenea, că nu ai șanse de câștig dacă rămâi o simplă piesă pe tablă, fără să te ridici deasupra. Trebuie să muți pe tablă, dar să privești, să gândești, să decizi din afară. De „dincolo”. - Să iei aminte... Mânie să gată brânza, tunăm în vale șî nu știu ce-o măi fi. Dumnezău să-ț agiute, că de inima te o fi greu!
Povestea ca viață. De câte feluri sunt vorbele () [Corola-blog/BlogPost/337881_a_339210]