539 matches
-
un pericol și pentru oameni. Acum sunt puțini, la fel și vulpile, și din cauza dispariției mediului lor de viață, dar și ca urmare a vânătorilor organizate. Mai bine reprezentate sunt păsările: ciocănitoarea, huhurezul, pițigoiul, cinteza, privighetoarea, ciocârlia, porumbelul, turturica, guguștiucul, gaița, coțofana, stăncuța, șoimul, uliul, cucu, pupăza, dumbrăveanca, grangurul, mătăsarul, vrabia, rândunica, lăstunul. Dintre reptilele care trăiesc în zona pădurilor, prin poieni și pajiști, mai des întâlnite sunt gușterul, șarpele de pădure, șarpele de alun, și mai rar vipera neagră, opârla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
niște puștani. XI Bineînțeles că războiul continua. Și făcuse deja atâtea cadavre că nu le mai știai numărul. Dar vestea morții tinerei învățătoare, și mai ales o moarte ca aceea, dădu o lovitură orașului. Străzile erau goale. Mahalagioaicele, țațele, bătrânele gaițe dispuse oricând să bârfească stăteau pe la casele lor. În localuri, bărbații beau fără să spună nimic. Nu se auzeau decât zgomotele paharelor, ale sticlelor, ale gâtlejurilor, ale litrilor băuți. Atât. Ca un fel de omagiu, sau ca o stupoare. Parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
bucăți de pânză neagră, în timp ce, la fiecare zece minute, un tânăr grăbit lua locul pe care mortul îl lăsase în urmă cu trei ani, când la Uzină o tonă de cărbuni se prăbușise pe el când își bea cafeaua. Bătrânele gaițe scuipau în spatele văduvei Blachart când o întâlneau pe stradă. Îi aruncau și tot felul de insulte: „târfă, otreapă, zdreanță, târâtură, ticăloasă, curvă, fleandură“ și încă multe altele. Lui Agathe - acesta era prenumele ei - nu-i păsa nici cât negru sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
-nnegresc încet la soare Afinele rotunjoare; De la poale, de pe creste, Se-aud cântece măiestre. Și în astă zi frumoasă, În pădurea rămuroasă Cântă cucul de trei ori Pe coasta plină de flori, Cântă și mierla o dată De răsună valea toată; Gaițele-n zbor se lasă Cârâind în iarba deasă, Iar sub pini, pe o cărare, Pasc și zburdă căprioare. Urșii dorm, căldura-i mare, Zmeurul mărgele are, Vântul cald se întețește, Feriga-ndelung foșnește. Vârful brazilor se-ndoaie, Tot văzduhul e-
BISTRIŢA AURIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362968_a_364297]
-
mai la o parte privind și ciocnind o halbă de bere sau un pahar cu șpriț de vin de Drăgășani, încropit cu sifon de la Costică Hiru, comerciantul. Din când în când, pe șița de pe case sau prin pomi, se aud gaițele sau se zăresc „cocostârci înfipți într-un picior” ce „dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor”. În colț, la Pantilică, un dulap și o tiribombă mică, învârtită de Gheorghe Netotu', îi distrează pe tinerii țărani care chicotesc și se
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Acasa > Strofe > Creatie > INSOMNIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 776 din 14 februarie 2013 Toate Articolele Autorului sting opaițe, cântă gaițe și nu-mi tace bătătura gem himerele în straițe da-le-aș da, din nou de-a dura, în pustiu și pe paragini să mă și voi țineți minte pentru frica de cartagini și de golul din cuvinte; dar degeaba
INSOMNIE de ION UNTARU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351784_a_353113]
-
272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare E pe-aici atâta vară, C-aș dori să fiu la țară, Aș dori să uit asfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri , gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-ndemâna tuturora, Clipa să-și suspende zborul Șisă murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș
EVADARE, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355913_a_357242]
-
maculator din care face țigări o lună de zile, (Dacă rămâne în pană rupea ultima foaie din maculatoarele copiilor care adeseori se trezeau cu foile sfertuite sau jumătățite). Tot de un ou ne luam chibrite, sticlă și gaz de lampă (Gaiță). La ocazii mari și câteva bomboane, Oul a fost „eroul” unei întâmplări deosebite. Un nepot era elev la elementară. Fănel, s-a dedulcit la ouăle nostre, Locuia la trei case mai jos. La un moment dat mama constată că deși
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
viața și ar fi să aleg între munca istovitoare de teatru și o viață tihnită și îmbelșugată, ce-aș alege?”, se întreba retoric omul de teatru total Maria Filotti (parteneră a Silviei Dumitrescu-Timică în multe piese de teatru cunoscute, precum „Gaițele” lui Alexandru Kirițescu sau „O noapte furtunoasă” a lui I.L. Caragiale, spre exemplu) la sfârșitul vieții sale la fel de bogate în amintiri și realizări artistice și pedagogico-literare memorabile. Răspunsul și-l oferea Maria Filotti singură, cu hotărâre și sinceritate însă: „Între
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
Fondul cromatic se face cu caolină albă, adusă din Munții Harghitei. Cu ajutorul coarnelor de vită care trebuie să fie egale ca număr cu al culorilor folosite se fac punctele care învârtite într-un anumit fel iau forma motivului dorit, cu ajutorul gaiței „un băț cu un bold în capăt” se pictează, în general, pânza de păianjen și dantela. Unii ceramiști horezani, precum Arsenescu Iulian Cătălin, au renunțat definitiv la specificul tradițional și au creat produse noi, ecologice, simple, de culoare roșie, galbenă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
nr. 316 din 12 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Evadare E pe-aici atâta vară, C-aș dori să fiu la țară, Aș dori să uitasfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri, gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-demână tuturora, Clipa să-și suspende zborul Și să murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș
EVADARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357051_a_358380]
-
trag linii frânte. Analfabetul are o colecție de mașini de scris. Ursul alb din circ privea Steaua Polară mușcând din gratii. Crucea de sub tei era-n marginea mării ancoră de dor. Patul de frunze cheamă în cânt de leagăn razele lunii. Gaița sculpta omului de zăpadă nasul de morcov. Capra din poză scoase limba, țâfnoasă, către privitori. Cântau manele lângă cort; ce-ați fi dorit, fugile lui Bach? Luna a cerut Terrei plată pe raze un sac de greieri. Luna croiește haine
PANSEURI ÎN 17 SILABE (I) de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357631_a_358960]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > DISPUTA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 327 din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Iar sporovăie întruna Gaițele la trei, la patru Ca pe scenă la un teatru Până pică de somn, luna --------------------------------- Ascuțite ca un brici Și tăioase ca o spadă În mahalaua de calici, Două țațe iar se sfadă O altistă vag soprană Alta vine de la
DISPUTA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358974_a_360303]
-
Ion Hândoreanu, Citadela sfărâmată, Suflete tari, alături de un tandem cu Viața începe din nou 6-8 dec. 1952 și Hangița, 9-10 dec 1952. Priviți afișul la piesa Trei surori, 29 octombrie 1953,pe textul lui A.Cehov, ca a șasea premieră Gaițele din stagiunea 1955-1956, ca al 200-lea spectacol, în 3 martie 1956, unde se menționează că Dorina Stanca interpreta rolul Vandei. Iată și Împărătița lui Michidon, din stagiunea 1955-56, pe textul Ioanei Postelnicu. În goana superficialității zilelor noastre, sunt unii
O vedetă a scenei de teatru, Dorina Stanca. Interviu realizat de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339239_a_340568]
-
filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, „Nunta de piatră" (1972), „Dincolo de pod" (1975), „Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), „Clipa" (1979), „Bietul Ioanide" (1979), „Năpasta" (1982), etc. Leopoldina Bălănuță a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. „"Gaițele" (1993), „Strigoii" (1992), „Trandafirul și coroana", „Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), „Moartea unui comis voiajor" (1977), „Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune. Deși a fost considerată o actriță dramatică
FIINŢĂ DIN FIINŢA POEZIEI NEMAIROSTITE AZI ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341432_a_342761]
-
mult mai sigură. Înainte de a ascunde mărul, se uită cu mare băgare de seamă în jur, să n-o vadă cineva cum ascunde mărul. Pusese, cu frică mare, mărul în scorbură, taman la timp, căci venise pe pomul vecin o gaiță pestriță dornică de o învârteală de-ale gurii. Chiar și o cioară neagră, mare, stând la vreo două garduri mai încolo, se uita mai demult în jur, studiind orice mișcare care i-ar fi putut aduce vreun folos. Vrăbiile își
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
tine Șoratra? îi răspunse Moțata. - N-ai văzut unde s-a dus motanul Tarzan? - Da, cum să nu! Tocmai l-am văzut trecând. Dar a plecat, stai liniștit!... Cioara bătu din aripi, semn că motanul încă era pe-acolo. Și gaița stătea neliniștită în cireș. Motanul se putea întoarce oricând. Deodată, evenimentul cel mare se produse: Moșul Șcribleac crăpă ușa bordeiului, ieși pe prispă cu capul descoperit, doar în cămașa sa albă, lungă până la genunchi, încins cu-n brâu negru la
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
anevoios, cu plămânii șuierând a tuse, se-ntoarse boscorodind în bordei. Fu semnalul de năvală. Cioara, din departare, văzu prima mișcarea. Se repezi spre resturile auncate de moș, înfulecă bucata cea mare de mămăligă veche și dispăru dincolo de livadă. Nici gaița nu așteptă prea mult, se repezi, taman la timp, să înșface coaja veche și uscată, de pâine. Vrabiuțele, harnice, s-au repezit să ciugulescă cele mai mărunte fărâme de mămăligă. Din ce aruncase moșul la gunoi, rămăse doar o coajă
AVEREA MOŞULUI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341882_a_343211]
-
sitar de pădure, lișiță; ... 8. anularea prevederilor anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2021/2022, la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc și ieruncă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici conțin cuantumul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 la speciile
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august 2021, cu modificările și rectificările ulterioare, anexă ale cărei rubrici conțin cuantumul cotelor de recoltă aprobate pentru sezonul de vânătoare 2020-2021 la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc și ieruncă; ... 9. anularea prevederilor anexei nr. 4 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Numărul maxim de exemplare care poate fi vânat/zi/vânător, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
specii de animale sălbatice autohtone de interes cinegetic care sunt: cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte. Întrucât păsările sălbatice rezidente/sedentare din România (guguștiuc, ieruncă, stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță) reprezintă specii de animale sălbatice autohtone, evaluarea anuală a efectivelor acestor specii de păsări sedentare era reglementată la cap. II din instrucțiunile aprobate prin Decizia nr. 10.152/1995 - punctul 12 „Observații asupra vânatului, iarna“. Reclamanta a arătat că la data de
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
supună aprobării administratorului. Aceste păsări nemigratoare/sedentare pentru care s-au aprobat cote de recoltă figurează toate în anexa nr. 3 la ordin și sunt reprezentate de speciile: guguștiuc, ieruncă, stăncuță, găinușă de baltă, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană și gaiță (potrivit precizărilor făcute de Societatea Ornitologică Română de la punctul I din Adresa nr. 1.084/31.07.2020). Gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să gospodărească/gestioneze și speciile de păsări migratoare care figurează în anexele nr. 1 și 2 ale Ordinului MMAP nr. 1.460/2021
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
de reclamantă nu sunt reale. Pârâtul a precizat că din totalul de 1.057.553 de exemplare aprobate de către MMAP prin Ordinul nr. 1.460/2021, un număr de 285.707 exemplare sunt reprezentate de speciile stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană și gaiță. Recoltarea acestor specii este necesară pentru buna gospodărire a celorlalte specii de păsări, dar și a mamiferelor mici cărora le produc pagube prin distrugerea cuiburilor și a puilor, dar și pentru limitarea răspândirii virusului pestei porcine africane. Ordinul MMAP nr.
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
supună aprobării administratorului. Aceste păsări nemigratoare/sedentare pentru care s-au aprobat cote de recoltă figurează, toate, în anexa nr. 3 la ordin și sunt reprezentate de speciile: guguștiuc, ieruncă, stăncuță, găinușă de baltă, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană și gaiță. Gestionarii fondurilor cinegetice sunt obligați să gospodărească/ să gestioneze și speciile de păsări migratoare care figurează în anexele nr. 1 și 2 ale Ordinului MMAP nr. 1.460/2021 (speciile porumbel gulerat, porumbel de scorbură, turturică, prepeliță, ciocârlie de câmp, graur, sturz
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]
-
rață sunătoare, sitar de pădure, lișiță, prevederile anexei nr. 3 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Centralizatorul nr. 3 privind cotele de recoltă aprobate pentru perioada 2021/2022, la speciile: stăncuță, cioară grivă, cioară de semănătură, coțofană, gaiță, guguștiuc și ieruncă, prevederile anexei nr. 4 a Ordinului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor nr. 1.460/24.08.2021, intitulată Numărul maxim de exemplare care poate fi vânat/zi/vânător, anexe publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 bis din 26 august
SENTINȚA nr. 29 din 23 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/296656]