519 matches
-
membru al Comitetului Județean Hunedoara al PSD. și membru al Consiliului Național al PSD. Din anul 2005 până în anul 2016 a fost vicepreședinte al Consiliului Județean Hunedoara al PSD, iar în perioada 2008-2016 a fost consilier județean din partea PSD. Doru Gaița a participat la sesiuni științifice în țară și străinătate la Montreal, Ottawa, Atena, Munchen, Lucerna, Nișă, Dusseldorf, Timișoara și Brașov, cu implicare directă în organizare și susțineri de lucrări științifice. În anul 2003 la Simpozionul științific al ECCS a fost
Doru Gaita () [Corola-website/Science/305334_a_306663]
-
McCaughrean adaugă la descrierea înfățișării sale, precizând că are ochi albaștri și păr blond deschis (sau o culoare mai deschisă decât negru). În acest roman, în Țara de Nicăieri este toamnă, astfel că Peter poartă o tunică cu pene de gaiță și frunze de arțar. În povestirile "Starcatcher" scrise de Dave Barry și Ridley Pearson, Peter are păr de culoare portocalie ca morcovii și ochi albaștri strălucitori. Ideea unui băiat care a refuzat să crească s-a bazat pe fratele mai
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
studiourile Centrului de Producție Cinematografică București cu sprijinul Departamentului Aviației Civile. Regizor secund a fost Ion P. Ion. Filmările de pe aerodromul aviației sportive au fost realizate la Aeroclubul „Aurel Vlaicu” din București, operatorul care a realizat imaginile aeriene fiind Dumitru Gaiță. Avionul care a realizat acrobațiile aeriene (lupingurile) a fost un aparat de zbor YR-ZBO. Muzica filmului a fost interpretată de Orchestra de Jazz a Radioteleviziunii Române dirijată de artistul emerit Sile Dinicu. Filmul "" a fost vizionat de 1.435.358
Zbor periculos () [Corola-website/Science/325922_a_327251]
-
tot, lupul, porcul mistreț, castorul, veverița, broasca, șarpele, șopârla, gușterul, brotăcelul, vipera,( mai rar) melcul, pisica sălbatică, nevăstuica, ariciul, cârtița, liliacul, dihorul. Ca păsări sălbatice trăiesc coțofana, cioara, pițigoiul, cucul, pupăza, rândunica, cinteza, privighetoarea, ciocănitoarea, bufnița, ciuhurezu, guguștiucul, porumbelul sălbatic, gaița, barza, pitulicea, dropia, potârnichea, turtureaua, vrabia, cârsteiul, grangurele, eretele, prigoria sau ploierul, corbul, cioaca, ciuful,pițigoiul, uliul, -oricarul, iar pe lacul de la Baraj au apărut și pescăruși. Insecte sau alte viețuitoare: musca, bondarul, țânțarul, furnica, viespea, păiajenul, greierul, fluturele, albina
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"); Păsări: cocos de munte ("Tetrao urogallus"), ierunca ("Tetrastes bonasia"), vânturel roșu ("Falco tinnunculus"), ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"); Nevertebrate cavernicole: trei specii rare de paianjeni ("Ischyropsalis manicata, Micrargus herbigradus, Porrhomma microphthalmum"), ("Litocampa humilis" - o insectă mică
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpea ("Vulpes vulpes crucigera"), veverița ("Sciurus carolinensis"); Păsări cu specii de: mierla ("Turdus merula"), presura (o specie din familia "Emberizidae"), ciocănitoare (o specie din familia "Picidae"), pupăza ("Upupa epops"), turtureaua ("Streptopelia țurțur"), cuc ("Cuculus canorus"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"), vrabie (specii din familia "Passeridae"), corb ("Corvus corax"), etc. În parcul natural situat la 4 km. sud de centrul municipiului Sibiu, se poate ajunge pe drumul județean 106A, ce leagă reședința de județ cu
Parcul Natural Dumbrava Sibiului () [Corola-website/Science/325530_a_326859]
-
fagi, salcâmi, tisa și două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii . Parcul este denumit și Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreț, căprioare, viezure, vulpe, lup, și diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuțe, grauri, porumbei, turturele, gaițe, fazani. Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuințată din vechi timpuri de către localnici. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Gherla se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4 kilometri. Este un drum care face legătura între județul Cluj și județul Sălaj. Prima atestare documentară a localității
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
carpaticus"), gușa-porumbelului ("Silene nutans"), precum și două specie rare de mușchi ("Drepanocladus vernicosus" și "Dicranum viride"). Fauna sitului este una bogată și variată în specii de mamifere, păsări (pitulice sfârâietoare, ieruncă, pițigoiul de munte, muscarul mic, muscarul negru, porumbelul gulerat, potârniche, gaiță, graur), reptile, amfibieni, pești (mreană vânătă, zglăvoacă) și insecte (fluture-tigru, croitorul de fag, croitorul albastru, țânțarul de frunză); dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase din perioada marelui lac
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
(n. 14 ianuarie 1929, Craiova - d. 2 august 1996, București) a fost un pictor scenograf și grafician român. S-a născut la Craiova în mahalaua Dudulenilor (aceiași Duduleni din piesa "Gaițele" de Alexandru Kirițescu). A urmat școala "Petrache Poenaru" și Liceul Comercial "Gheorghe Chițu" din Craiova. S-a înscris la Academia Comercială din București, dar după an a renunțat și s-a înmatriculat în 1949 la Institutul de Arte Plastice "Nicolae
Benedict Gănescu () [Corola-website/Science/318626_a_319955]
-
de: mistreț ("Sus scrofa"), veverița ("Sciurus carolinensis"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); păsări: ciocănitoare neagră ("Dryocopus martius"), ciocănitoare de munte ("Picoides tridactylus"), pițigoi de brădet ("Parus atus"), cuc ("Cuculus canorus"), pupăza ("Upupa epops"), mierla ("Turdus merula"), gaița albastră ("Garrulus glandarius"), cinteza ("Fringilla coelebs"); reptile și amfibieni: șarpele orb ("Anguis fragilis"), gușter ("Lacerta viridis"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"). În vecinătatea rezervației naturale se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, situri
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
Fauna terestră are numeroși reprezentanți ca urmare a prezenței suprafețelor forestiere ce constituie adăpost: mistreț, căprioară, vulpe, cerbul, iepure, iar în vegetația de ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
de ierburi (vinarița, trepădătoarea, colțișor, silnic, urzica galbenă, sănișoara, leurda, slăbănogul) și multe specii din floră de primăvară (pâștița, floarea paștelui, găinușe, brebenei, vioreaua). Fauna este diversificata în specii de: mamifere (lupul, mistrețul, vulpea, căprioara, iepurele, veverița, viezurele), păsări (mierla, gaița, pițigoiul, privighetoarea, grangurele, ciocănitoarea, fazanul) și reptile (șopârla de câmp, șarpele orb, gușterul, broască). Fauna apelor este reprezentată de diferite specii de pești (păstrăvul, lipanul, mreana, cleanul, scobarul) și păsări de apă (rate, lișițe) Istoria prezenței umane pe teritoriul județului
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
și în filme, mai ales în roluri cu încărcătură dramatică, "Nunta de piatră" (1972), "Dincolo de pod" (1975), "Ion, blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Clipa" (1979), "Bietul Ioanide" (1979), "Năpasta" (1982), etc. a avut și o colaborare de succes cu Televiziunea. "Gaițele" (1993), "Strigoii" (1992), "Trandafirul și coroana", "Conu' Leonida față cu reacțiunea"(1985), "Moartea unui comis voiajor" (1977), "Idolul și Ion Anapoda" (1991) sunt doar câteva din piesele în care a apărut la Televiziune. Deși a fost considerată o actriță dramatică
Leopoldina Bălănuță () [Corola-website/Science/303976_a_305305]
-
blythii"), pârșul comun ("Myoxus glis"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"); Păsări: ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare ("Melanerpes carolinus"), sticlete ("Carduelis carduelis"), codobatura ("Motacilla albă"), pitulice ("Sylvia nisoria"), pupăza ("Upupa epops"), pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: vipera cu corn ("Vipera ammodytes"), șarpele de alun ("Coronella austriacă"), năpârca ("Anguis
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
regizor - printr-o activitate stăruitoare, de excepțională vocație și concepție artistică, R.Stanca a jucat un rol de primă însemnătate în dezvoltarea și afirmarea colectivului sibian, până în 1961 - printre cele mai importante spectacole puse în scenă în această perioadă amintim "Gaițele" de Al. kirițescu - în patru montări diferite, "O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale - în trei montări diferite, "Hagi Tudose" de B. Delavrancea, "Mirandolina" (Hangița) de C. Goldoni etc. 1951, 9 iunie - se căsătorește cu Dorina Ghibu, actriță de la Teatrul Național
Radu Stanca () [Corola-website/Science/299004_a_300333]
-
în Europa Centrală și în cea Continentală. Taigaua, spre deosebire de tundră, beneficiază de o faună bogată și variată, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea roșie.Pădurea de foioase se caracterizează prin specii de animale precum cerbul, căprioara, mistrețul, ciocănitoarea, gaița, cucul, cocoșul de pădure. Specifică prin elemente faunistice, este stepa, tipică pentru mulțimea rozătoarelor ca popândăul, hârciogul, iepurele și răpitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre păsări poti fi menționate: dropia, ciocârlia, prepelița, cocorul. În stepele caspice foarte aride sunt
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates major), gaița (Garrulus glandaris), gaia (Milvus milvus), pupăza (Upupa epops), turturica (Streptopelia turtur), porumbelul gulerat (Columba palumbus), cinteza (Fringilla montifringilla), grangurele (Oriolus oriolus), cucul (Cuculus canorus), fazanul (Phasianus colchicus), etc. Etajul apelor curgătoare și lacustre cuprinde mai multe specii de viețuitoare: pești
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
A. Fauna pădurilor Pădurile de fag și stejar, destul de reprezentate în zonă sunt populate cu o serie de specii de animale ca: vulpea, lupul, mistrețul, veverița, pisica sălbatică, căprioara, jderul și altele. Dintre păsările prezentate în preajma Nădragului amintim: ciocănitoarea, cucul, gaița, pițigoiul, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn etc. În pădurile Nădrăgene în vecinătate cu pădurile Rușchiței și Obrejei, s-au semnalat câteva familii de cerbi carpatini, iar în Padeș câteva exemplare de urși, trecuți în aceste teritorii din pădurile Hațegului
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
interviuri live, interviuri în reviste, ziare etc... 1988 -“Visul unei nopți de vară” de W. Shakespeare la Studioul Casandra 1989 -“La Locandiera”de Goldoni la Teatrul Toma Caragiu Ploiești 1990 -“Năpasta” de ÎL Caragiale la Teatrul Mihai Eminescu Chișinău 1992 -“Gaițele” de Al Kirițescu la Studioul Casandra și apoi La Teatrul Mic - București 1995 -“ Există Teatru?” spectacol coupe după Cehov și Giraudoux la Stud. Casandra 1995 -“Casă de pe granița” de Sl. Mrozeck la Teatrul Româno- American- București 1996 -“ Adunarea femeilor” de
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]
-
Caragiale la Teatrul Mihai Eminescu Botoșani 1997 -“ Norii” de Aristofan la Teatrul Sica Alexandrescu Brașov 1999 -“Trei surori “ de AP Cehov la Studioul Casandra 2000 -"Visând o limbă în care să ne înțelegem cu toții" de... Teatrul Radu Stâncă, Sibiu. 2002 -‘'Gaițele‘‘ la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2002 - ‘‘Anonimul venețian‘‘, laTeatrul Radu Stâncă din Sibiu 2003 - ‘‘Norii‘‘ de Aristofan la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2004 - ‘‘Vulpoiul‘‘ la Teatrul Radu Stâncă din Sibiu 2007 - ‘‘Cum vă place‘‘, ‘‘Visul unei nopți de
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]
-
le vor citi vor fi interesați de marile figuri ale teatrului românesc, de întâmplările din această lume a scenei (...)”". Printre piesele în care a jucat se numără „O scrisoare pierdută” - în rolul prefectului Tipătescu, „Vlaicu Vodă” - în rolul principal, „Viforul”, „Gaițele”. Este recunoscut faptul că nu agrea teatrul modern, un teatrul vulgar care nu mai ține seama de opera autorului. "„Nu mai pot sta în sală să văd vulgaritatea teatrului actual. Spre exemplu „Nora” lui Ibsen este o femeie pură, dar
Paul Mocanu (actor) () [Corola-website/Science/323159_a_324488]
-
judecată din două perspective: cea literară și cea istorică. Opera sa deține un caracter moralizator, întâmplările istoriei fiind socotite drept răsplate ori pedepse divine. Din punct de vedere literar, analize consistente au fost făcute de către B. P. Hasdeu și Mihai Gaiță. Perioada de creație a lui Zilot se împarte în două: o etapă de luptă între curentul grecesc și cel românesc, în care scriitorul își exprimă năzuințele către independență națională folosind un limbaj curat românesc, și o etapă secundară, constând în
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina țigănească
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]