490 matches
-
rural și urban 89. Complexitatea Parizienelor are ca origine, susține Taxile Delord, faptul că cinci din șase pariziene sunt provinciale 90 prin spiritul și obiceiurile lor: "Ce șont elles (leș femmes des provinces) qui alimentent cette population și vive, si gaie, si originale des femmes de Paris.(...) Voilà pourquoi îl y a tânt de variété, tânt d'imprévu, tânt de contrastes chez leș femmes parisiennes" [Delord, p.2]. Procesul, de altfel, este ireversibil. "On a vu souvent des provinciales devenir Parisiennes
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
capcană 129 (motiv frecvent în nuvelele lui Maupassant). Momentele de tensiune maximă sunt legate de căutarea "prăzii". Știe să se servească de lacrimi și minciuni pentru a obtine imposibilul: "ce fond obscur d'âme féminine, cet incompréhensible mélange d'intelligence gaie et de désenchantement, de raison et d'enfantillage, d'affectueuse apparence et de mobilité, tous ces contradictoires penchants réunis et coordonnés pour former un être anormal, séducteur et déroutant" [Maupassant, Notre cœur, p.92]. Identitatea pariziana este schimbătoare și înșelătoare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Ph., Atl.-medit. Spor., z.silvost. e.bo.; L4T7C4U3R8N3; Quercetea pubescentis -Sorbus torminalis (L.) Crantz (Sorb) - Ph., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-se.fa.; L4T6C4U4R7N4; Quercetalia pubescentis, Berberidion, Al., Me., In., De. ORD. FABALES FAM. FABACEAE *Astragalus glycyphyllos L. (Unghia găii) - H., Euras.-submedit. Comună, z.step.-se.fa.; L7T6C4U4R7N4; Trifolio - Geranietea, Berberidion *Coronilla varia L. (Coroniște) - H., Eur. centr.-submedit. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5C5U4R9N3, Artemisio - Agropyrion, Trifolio - geranietea, Quercetalia pubescentis, Origanetalia, Tx. -Lathyrus niger (L.) Bernh. (Orăstică) - G.
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
secera prin Humulești în dreapta și în stânga, de se auzia numai chiu și vai în toate părțile. Și eu, neastâmpărat cum eram, ba eșiam la pîrl[e]az, când trecea cu mortul pe la poarta noastră, și-l boscorodiam cu cimilitură: Chițigaie, gaie, Ce ai în tigaie? Papa puilor duc în valea socilor. Ferice de gangur, că șede într-un vârf de soc Și se roagă rugului Și se-nchină cucului; Nici pentru mine, Nici pentru tine; Ci pentru budihacea de la groapă, Să
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
patrie”, magh. ter „câmp, teren, loc, spațiu” și în compusul tüz-ter „vatra cuptorului”, prima parte însemnând „foc”; tăt., bașk. utar „ocol pentru vite”, cazah. otar „pășune, turmă”, rom. hotar etc. Slava a pierdut miezul lichid în zem, iar vgr. în gaia, ge, pe care îl păstrează lat. villa „câmp, așezare, sălaș”, rom. glie, magh. föld „pământ”, apoi lat. ille „acela”, rom. ăla, la, lat. illa „pe acolo”, olla „oală (de lut)”, ora „limită, extremitate, regiune, țară, cerul”, cuman. alan „ib.” etc.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
pan + Ellada), al cărei simbol statuar, apărut și la Ilion în Asia Mică, a cauzat războiul Troiei. Paralel cu Ellenes s-a constituit ulterior, pe aceeași bază fonetică, varianta Grai sau Graii, cu derivatele Graecus, Graeci: cf. rom. glie, vgr. gaia „pământ, țară”, Gaia „zeița pământului”. La Homer sunt atestate forme ca geraia „femeie bătrână”, geraios „bătrân, vechi”, geraistios „grecesc” etc., pe când albaneza are pe grua, pl. gra „femeie”; vezi și rom. Gruia, greu. Analiza etimologică a denumirilor de populații, ca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cărei simbol statuar, apărut și la Ilion în Asia Mică, a cauzat războiul Troiei. Paralel cu Ellenes s-a constituit ulterior, pe aceeași bază fonetică, varianta Grai sau Graii, cu derivatele Graecus, Graeci: cf. rom. glie, vgr. gaia „pământ, țară”, Gaia „zeița pământului”. La Homer sunt atestate forme ca geraia „femeie bătrână”, geraios „bătrân, vechi”, geraistios „grecesc” etc., pe când albaneza are pe grua, pl. gra „femeie”; vezi și rom. Gruia, greu. Analiza etimologică a denumirilor de populații, ca de altfel a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
părăginit, gol pustiu și beznit - dușamea dă dale, coloane pă bune, tejghea cu express - ș-am avutără amintiri dă suvenire din vremuri fără nasoale, când ieram obstinanți că să ne lefterim unu pă altu În față la clenți și umblam gaia prin prăfăraia dân San Luis de-o mestecam ca potolu, și să Înfunda vintilatoru dă preșuri când ne glisam napoi la Rosario. Halterofilu pufos, chiar fătat În nușce republică tropicală, i-o burtă fulger ș-a vrut să mă cadorisească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cloșca mea și a chemat înspăimântată puii: clo,clo, clo! strigând la ei. Dar ei, micuți și prostuți, nu înțelegeau ori nu o ascultau. Până să-i adune și să-i adăpostească, din înaltul cerului a venit în picaj o gaie. Cloșca a întâmpinat-o curajoasă și s-a luptat cu ea. Gaia nu a putut să o prindă cu ciocul ei încovoiat și puternic. I-a smuls mai multe pene și a lovit-o. Din nefericire, după ce a scăpat de
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
ei. Dar ei, micuți și prostuți, nu înțelegeau ori nu o ascultau. Până să-i adune și să-i adăpostească, din înaltul cerului a venit în picaj o gaie. Cloșca a întâmpinat-o curajoasă și s-a luptat cu ea. Gaia nu a putut să o prindă cu ciocul ei încovoiat și puternic. I-a smuls mai multe pene și a lovit-o. Din nefericire, după ce a scăpat de cloșcă, a răpit doi pui pe care i-a prins cu ghearele
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
scăpat de cloșcă, a răpit doi pui pe care i-a prins cu ghearele ei puternice și a zburat spre înălțimi. A doua zi, a venit iar. Cloșca mea frumoasă s-a luptat din nou cu ea, apărându-și puii. Gaia, puternică, a lovit-o rău în cap cu ciocul ei ascuțit și a prins-o cu ghearele. S-a înălțat în văzduh lovind-o mereu cu ciocul și dusă a fost... Puii au rămas singuri. Piu, piu, piu! strigau ei
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
fiori și nădejdi care nu se mai împlineau. Svetlana era tot mai iritată prin însăși faptul că la televizor ea vedea alte imagini, cu un Parlament reînnoit de nenumărate cadre selectate prin sufragiu care, deși oameni din popor, țineau ca gaia mațul aceleași cuvântări lipsite de orizont și împănate cu elogii ale capitalului. În consecință, o privea chiorâș pe Venera. Și asta din ce în ce mai frecvent! Ba, într-un rând, persecutată de un acces de mânie, cu adevărat de sorginte proletară, izbucni: Fă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
automat ciuruiesc pereții, geamurile explodează și cioburi tăioase se împrăștie haotic peste dușumeaua fără covor a încăperii. Firimituri din tencuială galben pal cad peste mobilierul sfărâmat. Urmează o liniște încordată. Departe, se aud bubuiturile antiaerienei precum și huruitul gros al avioanelor. Gaie, să-i radem! N-am chef să dau ortu' popii sub bombe pentru doi păduchioși! spune cu voce subțire și rea cel care pare a fi șeful. Aduși de spate, cei doi pătrund înăuntru. Vizează atenți toate ungherele odăii. Șeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
am chef să dau ortu' popii sub bombe pentru doi păduchioși! spune cu voce subțire și rea cel care pare a fi șeful. Aduși de spate, cei doi pătrund înăuntru. Vizează atenți toate ungherele odăii. Șeful face un semn. Rapid, Gaie se execută. Trage în lături perdele făcute ferfeniță în timpul atacului și aruncă o privire superficială pe balcon. Se pregătește să sară pervazul geamului, dar privirea lui reține mica cruciuliță de aur vizibilă pe pielea măslinie a umărului moartei. Cu coada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
atunci când scrâșnetul scurt al unei bucăți de sticlă călcată în picioare îi anunță de prezența cuiva în spatele lor. Mâinile sus! Aruncați armele! Vocea este neutră, fără nici o inflexiune, tocmai de aceea teribil de înspăimântătoare. Un profund dispreț îl cuprinde pe Gaie. Îndreptat spre dânsul, către propria lui persoană. Se blestemă amarnic pentru prostia de a nu verifica atent balconul. Își aduce aminte cuvintele țigăncii care-i ghicise în bobi de Bobotează, că nu va trece anul și va fi în fața morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
târziu. În silă, se execută. La fel și șeful lui. Armele cad cu zgomot înfundat pe podea, la picioarele lor. Vă întoarceți încet și trimiteți pușcoacele către noi! Și fără figuri, am aici un trăgaci foarte sensibil. Cu vârful pantofului, Gaie împinge automatele. Kohler culege unul dintre pistoalele mitralieră, îl pune la spate, apoi întinde mâna după celălalt. În aceeași clipă o parașută luminoasă inundă cu lumina ei fosforescent magneziană camera, orbind pentru câteva secunde pe cei din încăpere. Bubuie o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
de o rafală scurtă, apoi alta, după care tăcere. Sub impactul puternic al gloanțelor șeful fusese izbit de perete. Are fața dezintegrată. Pe tapetul albastru alunecă bucăți de os și zdrențe din creierii lui. Tirul precis desenase pe pieptul lui Gaie un colan de găuri roșii. Sângele se revarsă abundent, ca apa prin jgheaburi după ploaie. Scheisse!109 Manfred aruncă automatul gol și aduce în față pe celălalt. Arată cu degetul micul Derringer căzut la podea. De unde naiba să știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
două surse fundamentale: Calendarul popular și Cartea morților. Mesajele Cărții Morților sunt adresate mortului strigat pe nume, sau printr-un nume tabu, zeițelor destinului, soțului sau soției postume, substitutelor mortului, adăposturilor postume, zeiței morții În ipostaza de pasăre de pradă (gaia, carboaica) și antropomorfă, ghizilor providențiali (lupul, vulpea, vidra), vameșilor binevoitori, personajelor psihopompe și, În final, rudelor mortului din lumea de dincolo. Ca dovadă a vechimii lor, În cântecele funerare din cartea românească a morților nu apare Iadul. Calendarul popular este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
reprezentată prin numeroase păsări sedentare, sezoniere sau de pasaj, între care amintim: ciocănitoarea, pițigoiul, cinteza, măcăleandrul, cojoaica, gaița, cioara, stăncuța, cucul, pupăza, scorțarul, coțofana, graurul, forfecuța, alunarul, sturzul, codrașul, botgrosul, pitulicea, privighetoarea, scatiul, prundărașul, fluierarul de munte, turturica, sticletele, presura, gaia roșie, cristeiul de iarbă, porumbelul de scorbură, porumbelul gulerat, ciocârlia de pădure, lăstunul, rândunica, brumărița, mătăsarul etc. Mai rare sunt păsările mari: cocoșul de munte, ierunca, prepelița, potârnichea, găinușa de baltă, lișița, sitarul, iar dintre răpitoare mai găsim încă uliul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Enigme în orașul meu, Paul Goma, Bonifacia, Paul Goma, Ostinato 1, Paul Goma, Ostinato 2, Gabriel Liiceanu, Despre limită, Gabriel Liiceanu, Ușa interzisă, Rodica Mandache, Elisabeta Rizea, Adrian Marino, Pentru Europa, Cristian Mungiu, 7 Scenarii, Vlad Mușatescu, De-a puia gaia, Irina Nicolau, Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor, Tudor Octavian, Întâmplări foarte interesante din viața lui Vasile B, Leonard Oprea, Cămașa de forță, Alexandru Paleologu, Amicus Plato... sau Despărțirea de Noica, Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante, H.
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
Un personaj reprezentativ pentru pentru mitologia greacă este gigantul Anteu, fiul zeiței Gaia (Gea în pronunție latină, personificare a pământului) care locuia în Libya; acesta îi provoca la lupte pe toți cei care se încumetau să treacă pe acolo și îi omora, zona fiind deci sângeroasă nu numai acum. Anteu reușea să fie
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93461]
-
Sitta europea), cojoaica de pădure (Certhia familiaris), botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), viesparul (Pernis apivorus), ciocârlia de pădure (Lullula arborea); în scorburile copacilor își găsesc adăpost răpitoare de noapte precum buha (Bubo bubo) și huhurezul mic (Strix aluco); dintre răpitoarele de zi: gaia neagră (Milvus migrans), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus); mamifere: căpriorul (Capreolus capreolus), mistrețul (Sus scrofa), veverița (Sciurus vulgaris), viezurele (Meles meles), vulpea (Vulpes vulpes), pisica sălbatică (Felis silvestris). Plan de management: Îmbunătățirea condițiilor de conservare a rezervației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cioara grivă (Corvus corone cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
cornix), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), presura galbenă (Emberiza citrinella), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), vânturelul de seară (Falco vespertinus), ciocârlanul (Galerida cristata), sfrânciocul roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaia neagră (Milvus migrans), gaia roșie (Milvus milvus), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), pietrar sur (Oenanthe oenanthe), grangurul (Oriolus oriolus), uliganul pescar (Pandion haliaetus), pițigoiul mare (Parus major), vrabia de casă (Passer domesticus), vrabia de câmp (Passer montanus), potârnichea (Perdix perdix), fazanul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de cultură Korunk (Cluj, 1994), pp. 55-59. 1. Adrian Marino, Les LumiŁres roumaines decouvrent «l'Europe», in: Litterature roumaine. Litteratures occidentales. Rencontres (Bucarest, Editura științifică și Enciclopedică, 1982), pp. 10-48. 2. Idem, La «letteratura europea», oggi, in: I Quaderni di Gaia, 1/1990, pp. 103-116; tr. rom. in: România Literară, 34, 22 august 1991. 3. Carla Valentino, Idee d'Europa nella cultura letteraria del Novecento (Roma, Editrice Dimensione Europea/European Dimension, 1990), p. 95. 3. Literatura europeană, azi, in: România Literară
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]