KorAP: Find »[drukola/base=galbă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 >

221 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389

ne-a spus despre uciderea lui Galba, răspunse Hector. A aflat vestea în Pannonia, când un mesager le-a povestit legatului legiunii și tribunilor ce s-a întâmplat. Hangiul sorbea fiecare cuvânt. Hector povesti că, la calendele lui ianuarie, când Galba depunea din nou jurământul pentru consulat, în timpul sacrificiului adus zeilor coroana îi căzuse de pe cap, iar când era pe punctul să ia auspiciile, puii sacri își luaseră zborul. Pentru romani, acesta era un semn sigur că zeii nu aveau să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
nu aveau să-l apere pe împărat. Vitellius își aminti, înspăimântat, cuvintele rostite de Ausper chiar acolo, în tavernă, cu puțin timp în urmă. Îl trecură fiorii. Ausper știa toate luminile și umbrele Destinului. — Coroana a căzut de pe capul lui Galba, iar puii sacri au zburat? — Da. Hector se ridică, deschise ușa și privi spre cer, apoi se întoarse în grabă și se așeză la masă. — Luna stă să apună. E târziu, peste puțină vreme trebuie să plec. Mai povesti că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
iar puii sacri au zburat? — Da. Hector se ridică, deschise ușa și privi spre cer, apoi se întoarse în grabă și se așeză la masă. — Luna stă să apună. E târziu, peste puțină vreme trebuie să plec. Mai povesti că Galba îl alesese pe Piso - Vitellius tresări de uimire la auzul acelui nume - ca urmaș al său, și că în aceeași zi, în Senat, scaunul curial se așezase singur de-a latul, semn că nenorocirile aveau să se abată asupra împăratului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
acelui nume - ca urmaș al său, și că în aceeași zi, în Senat, scaunul curial se așezase singur de-a latul, semn că nenorocirile aveau să se abată asupra împăratului. În dimineața zilei când fusese ucis, prezicătorul îl avertizase pe Galba să se păzească de un pericol iminent. — Continuă - Vitellius începuse iar să mănânce, tot mai neliniștit. Hector spuse că Otho câștigase încrederea pretorienilor. Galba fusese prevenit că se organiza o conspirație împotriva lui. Își pusese o haină de in și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
aveau să se abată asupra împăratului. În dimineața zilei când fusese ucis, prezicătorul îl avertizase pe Galba să se păzească de un pericol iminent. — Continuă - Vitellius începuse iar să mănânce, tot mai neliniștit. Hector spuse că Otho câștigase încrederea pretorienilor. Galba fusese prevenit că se organiza o conspirație împotriva lui. Își pusese o haină de in și ieșise pe stradă, în mijlocul mulțimii. Dăduse peste pretorienii înarmați și amenințători, incitați de Otho. Aceștia se repeziseră la el și îl trăseseră afară din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Aceștia se repeziseră la el și îl trăseseră afară din lectică; nimeni nu sărise în ajutorul împăratului care cădea sub loviturile pumnalelor. Numai niște batavi încercaseră să ajungă la el, dar, cum nu cunoșteau orașul, greșiseră drumul; în vremea asta, Galba era omorât de mulțime. Pretorienii îi tăiaseră capul dintr-o lovitură. Pentru că nu putea să-i țină în mână capul chel, un soldat vârâse un deget în gura mortului și i-l dusese astfel lui Otho. Vitellius își duse o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
și i-l dusese astfel lui Otho. Vitellius își duse o mână la gură. Cuvintele prezicătoarei îi răsunau în minte. Ca să nu aibă parte de un asemenea destin, trebuia să-l găsească pe cel mai puternic gladiator din lume. Dacă Galba căzuse din cauza blestemului lapis niger, el nu avea să sfârșească la fel. — Continuă... Hector istorisi că Otho dăduse capul lui Galba unui grup de soldați, care îl înfipseseră într-un par și îl purtaseră pe străzile Romei strigând tot soiul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
nu aibă parte de un asemenea destin, trebuia să-l găsească pe cel mai puternic gladiator din lume. Dacă Galba căzuse din cauza blestemului lapis niger, el nu avea să sfârșească la fel. — Continuă... Hector istorisi că Otho dăduse capul lui Galba unui grup de soldați, care îl înfipseseră într-un par și îl purtaseră pe străzile Romei strigând tot soiul de injurii: „Galba, zeu al iubirii, bucură-te de vârsta pe care-o ai!“ - fiindcă la Roma toată lumea știa că, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
blestemului lapis niger, el nu avea să sfârșească la fel. — Continuă... Hector istorisi că Otho dăduse capul lui Galba unui grup de soldați, care îl înfipseseră într-un par și îl purtaseră pe străzile Romei strigând tot soiul de injurii: „Galba, zeu al iubirii, bucură-te de vârsta pe care-o ai!“ - fiindcă la Roma toată lumea știa că, în urmă cu câteva zile, Galba se lăudase că e încă plin de vigoare. Își treceau capul unul altuia. — Capul lui... Pe toți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
care îl înfipseseră într-un par și îl purtaseră pe străzile Romei strigând tot soiul de injurii: „Galba, zeu al iubirii, bucură-te de vârsta pe care-o ai!“ - fiindcă la Roma toată lumea știa că, în urmă cu câteva zile, Galba se lăudase că e încă plin de vigoare. Își treceau capul unul altuia. — Capul lui... Pe toți zeii! bolborosi Vitellius, oripilat nu atât de moartea adversarului său, cât de cruzimea orașului în care voia să guverneze. Revăzu fantoma lui Galba

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Galba se lăudase că e încă plin de vigoare. Își treceau capul unul altuia. — Capul lui... Pe toți zeii! bolborosi Vitellius, oripilat nu atât de moartea adversarului său, cât de cruzimea orașului în care voia să guverneze. Revăzu fantoma lui Galba decapitat, așa cum i se arătase în pădure. Apoi, continuă Hector, un libert cumpărase capul cu o sută de monede de aur și îl aruncase în locul unde stăpânul lui fusese omorât din porunca lui Galba, fiind bănuit de trădare. — Așa deci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
voia să guverneze. Revăzu fantoma lui Galba decapitat, așa cum i se arătase în pădure. Apoi, continuă Hector, un libert cumpărase capul cu o sută de monede de aur și îl aruncase în locul unde stăpânul lui fusese omorât din porunca lui Galba, fiind bănuit de trădare. — Așa deci, Galba e mort. Otho... Dacă am înțeles bine, Otho a pus să fie ucis... Întotdeauna m-am temut că șarpele ăla e avid de putere, zise Vitellius. Din istorisirea lui Hector, mai află că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
decapitat, așa cum i se arătase în pădure. Apoi, continuă Hector, un libert cumpărase capul cu o sută de monede de aur și îl aruncase în locul unde stăpânul lui fusese omorât din porunca lui Galba, fiind bănuit de trădare. — Așa deci, Galba e mort. Otho... Dacă am înțeles bine, Otho a pus să fie ucis... Întotdeauna m-am temut că șarpele ăla e avid de putere, zise Vitellius. Din istorisirea lui Hector, mai află că Otho poruncise și uciderea lui Piso, iar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
meu îi lasă pe batavii din legiunile tale să-i urmeze pe Valens și pe Caecina. Acum e prea târziu să-i cheme înapoi. Sau, poate, crede că te vor trăda într-un moment dificil... Nu uita că ținea la Galba. La Roma, doar batavii erau dispuși să-l apere. — Dar el, Julius Civilis? — Regele meu comandă o armată puternică, formată din bărbați curajoși, și a hotărât să se alieze cu dușmanii tăi, cu legiunile de Pannonia și Illiria. După cum știi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
tacă. — Nu am pus niciodată la îndoială abilitatea romanilor - Julius Civilis își aranjă banda neagră de pe ochiul stâng. Eu însumi am căzut prizonier în mâinile lui Nero, care nu a ezitat să-mi ucidă fratele. Am fost salvat datorită lui Galba. — Dar Galba e mort, știi doar. Ai uitat că Otho i-a tăiat gâtul? Vitellius îl va pedepsi pe Otho. Aliază-te cu Vitellius. Faptul că șarpele ucide, spuse Julius Civilis, e oare un motiv să te aliezi cu scorpionul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
am pus niciodată la îndoială abilitatea romanilor - Julius Civilis își aranjă banda neagră de pe ochiul stâng. Eu însumi am căzut prizonier în mâinile lui Nero, care nu a ezitat să-mi ucidă fratele. Am fost salvat datorită lui Galba. — Dar Galba e mort, știi doar. Ai uitat că Otho i-a tăiat gâtul? Vitellius îl va pedepsi pe Otho. Aliază-te cu Vitellius. Faptul că șarpele ucide, spuse Julius Civilis, e oare un motiv să te aliezi cu scorpionul care e

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
cât mai departe. Îl obligă pe Maktor să ia traista. — Du-te în Pannonia. Spune-i legatului Legiunii Galbiana și lui Antonius Primus că mă aliez cu ei împotriva lui Vitellius. Zi-le că, după ce a aflat despre moartea lui Galba, Vitellius nu pare dispus să renunțe la putere. Nu și-a oprit soldații. Flavius Valens și Caecina Alienus se îndreaptă spre Italia, cu armatele lor. Valens străbate Gallia, semănând spaimă. Lasă în urmă leșuri și sate jefuite. Cei care încearcă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
o înfrângere sigură. Vitellius continua să clatine din cap și să se îmbuibe. În cele din urmă, dădu deoparte vasul cu mâncare. Argumentele tale mă lasă rece. Spune-i lui Otho că nu renunț. Nu am plâns la moartea lui Galba, care a trimis trei ucigași plătiți să-mi ia gâtul. N-am plâns când am descoperit că Otho, care odată mi-a fost ca un frate, a trimis la rându-i niște oameni să mă ucidă... — Dar și tu ți-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
grijă. Calvia avea vila aceea și mari proprietăți în ținut, în Histria și în Pannonia, mine, fabrici de cărămizi, vase și amfore însemnate cu numele său. Era atât de abilă în intrigi politice, încât reușise să se sustragă urii lui Galba, dar și a lui Otho. Ambii o detestau din cauza vechii ei prietenii cu Nero. Se refugiase în vila de la Aquileia și aștepta să vadă dincotro bate vântul. Era extrem de bogată și nu avea copii - avantaje importante atât în vremuri prielnice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
când au aflat că a murit. Iar acum, că e mort, suspină ușor Calvia Crispinilla, după ce l-au insultat cât timp a fost în viață, acum îl acoperă de laude, ajungând chiar să spună că Otho l-a ucis pe Galba mânat nu de setea de putere, ci - tăcu o clipă, fixându-l pe Antonius - pentru a reinstaura republica, valorile ei morale și libertatea. Acum lumea privește cu simpatie prietenia lui cu Helvidius Priscus, a cărui aversiune față de orice formă de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
aflat lângă un perete și aprinse lampa votivă, murmurând niște cuvinte pe care cei doi bărbați nu le înțelegeau. — Asta e pentru Otho? întrebă Antonius, arătând spre mica flacără. — Și ce dacă mă ura? răspunse Calvia fără să zâmbească. Și Galba mă ura. Amândoi au avut o moarte tragică: primul a fost ucis de al doilea, iar al doilea s-a sinucis pentru că a apărut un al treilea împărat, sinistru, pe scena vieții noastre - zâmbi ironic. Mă întreb ce sfârșit va

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
că Flavius Sabinus, fratele lui Vespasianus și prefectul orașului, temându-se de numărul mare de vitellieni din urbe, dăduse ordin ca soldații să-i jure credință lui Vitellius. Poporul îl aplaudase pe noul împărat, considerând că l-a răzbunat pe Galba, și purtase în procesiune, de la un templu la altul, statuile împăratului decapitat de Otho, acoperind cu coroane de laur locul unde fusese săvârșit omorul. Numidul mai spuse că Senatul se grăbise să decreteze că lui Vitellius îi erau rezervate toate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
supărai repede, ca acum. Pe atunci eram inofensiv. Acum pot fi primejdios. — Tu? Numai dacă te susține cineva ca Vitellius. — Îți amintesc că Vitellius e împăratul nostru. — Vremurile se schimbă și pentru împărați. Gândește-te la Caesar, la Caligula, Nero, Galba, Otho... Destinul fiecărui despot e pătat de sânge. În ce te privește... Fericirea locului ăstuia e fragilă, Manteus, după cum fragilă e și fericirea lui Vitellius. Manteus se așeză mai bine pe scrin. — Poți să-mi spui ce vezi în viitor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
Proculus. În cazul unei insurecții, pretorienii se vor grăbi să lupte de partea răzvrătiților. — Mai mult chiar, continuă Marcus, împăratul a poruncit să fie uciși cei o sută douăzeci de soldați care îl însoțeau pe Otho când a fost ucis Galba. Caecina și Valens i-au dus în lanțuri la Lugdunum pe comandanții othonieni învinși la Bedriacum: Spurinna, Annius Gallus, Suetonius Paulinus... Au fost azvârliți în închisoare. Vitellius stătea pe tron, ținându-și în brațe băiețelul mut. A poruncit să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
de poporul nostru? E gata să asiste la moartea unui împărat și să-l aclame pe următorul, ca să se bucure apoi când acesta din urmă este ucis... În mai puțin de un an, i-a aclamat pe Nero, apoi pe Galba, pe Otho... Toți au fost uciși. Iar acum îl aclamă pe Vitellius. — Vitellius, șopti cocoșatul, după ce aruncase o privire peste umăr. Vă spun eu că n-o să rămână multă vreme la putere. Luă ficatul fazanului pe care tocmai îl curățase

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]