11,358 matches
-
din șiștar și mă cuprind fiori,/ Că prea-i bun laptele proaspăt - cum să spun/ Parcă beau soare amestecat cu nori,/ Sunt zeul tinereții ce-n lapte mă răzbun." (Beau lapte); Cimitirul la noi e un pogon comun/ înconjurat cu gard de piatră,/ să nu se molipsească pământul rămas viu/ în libertate." (Ca în Paradis). Dan Iacob, Lasă-te locuit!, Iași, Ed. Timpul, 2004 (reflecții). 214 pag. Reflecțiile unui bărbat sensibil și evlavios, care, având pregătire de inginer, a preferat totuși
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
mare de incultură.( După cum vezi, am trecut la panseuri - citesc moraliștii francezi.) * Mă gîndesc mereu cînd și cum o să veniți aici. Ar fi mare păcat să faceți figura sinistră de a nu veni. E liniște, liniște pînă la extaz. Sînt garduri ce se dărîmă, sînt șanțuri verzi, sînt după-amiezi cataleptice, după-amiezi cu porci obnubilați și rațe confuze, cînd femeile au o dezordine ațîțătoare în mișcări, au ceva de mîl și ceva de iesle și-ți cresc copite de satir galopînd prin
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
prin biserici varul crăpat desparte fecioara de prunc. Convorbiri telefonice între pârâtorii orașului; parcă trezit din anestezie pe un pat de spital începe purificarea prin vomă, curând ne vor ține de urât mucenicii. Va să zică posteritatea ți-a rezemat bicicleta de gard, va să zică viermii-s mai grași decât hoitul. Cu trufie și moliciune dom sergent admite să traversăm firul de praf. Donatorii de sânge Voci rupte de voci zdrențuite dau buzna spre luminișul momentului, Statul e pretutindeni precum CO2 în respirația spălătoresei
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
și statui răsfrînte în oglinda lor neagră" (Rechizitoriu), mergînd pînă la hieratica picturii naive din goblenuri: În curtea de culoarea mării rîde o fată slută / și vîntul îi prinde rochia în scaieți și cucută. / Aerul e sărat și foarte vechi gardul pe unde / cîte o vită de var murdar pătrunde." (Ioana). Oricît de deconcertante prin lipsa unității, poeziile lui Ion Vinea păstrează în construcția lor mozaicată "firul marei sale inteligențe artistice ce se strevede" (E. Lovinescu).
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/12680_a_14005]
-
puful Și-n ea melci bătrîni își bagă Coarnele pe-o viață-ntreagă Și-oi călugări văzduhul În chilii de piatră fragă Căci mai pîlpîie în mine Candele de-amurg lumina Ce ți-a-mbujorat grădina Cu ciuperci mari și cu rîme Gardurile să-ți dărîme De din mîine spre poimîine Pîn' doar cuiele-or rămîne Cît mai pîlpîie în mine Ca-ntr-un deal scobit lumina
Doamne, mă îndemni să-ți scriu by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12533_a_13858]
-
ca niciodată... o să-ți îndrug chestii de cînd eram adolescent, copil, tînăr... Umblam ca turbatul la un moment dat, cînd m-am reîntors în Iași din Dolhasca, prin 1975, băteam ca bezmeticul doar periferiile, priveam aiurit casele țigluite, curțile ,magaziile, gardurile, cișmelele, intrările enigmatice ale beciurilor, femeile care cărau apa cu găleata... mă fascina totul, fiece lucru, fiece ființă... mi se părea tulburătoare orice mișcare...orice fiță inconștientă de șold...mă îndrăgosteam de necunoscute aplecate adînc peste straturi proaspete de ceapă
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
poate doar cu o cișmea picurînd lent, veșnic... clipa cea lentă.. sau mint?... mă înșel?... da... acolo voi atinge cerul cu pieptul, ca în adolescență, îmi voi mîngîia, îmi voi îndulci carnea trupului, mi-o voi însîngera pios într-un gard de sîrmă subțire, ruginită, ghimpată... opreliște feciorelnică, duioasă, așteptată timid... Numai nu mă părăsi, Doamne! Tînjesc să simt umărul tău blînd, cald, ocrotitor, sprijinindu-mi cu bunătate umărul salăbit, măcinat... frumoasele bube ale iubirii... nesățioasele răni fragede și triste, adîncite
Rugăciune Laică by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12774_a_14099]
-
Precum și de nodurile Făcute de noapte, Scrijeliturile rămase După trecerea norilor... * Drumuri ale îngerilor și sfinților Prin sate: Fiecare are un fel Anume De a pune Ulcioarele La uscat, A cînta la nuntă A-și ascunde goliciunea Neîndemînatic precum ulucile gardului � grădina. La fiecare trecere Să privească cu smerenie Răsăritul La capătul uliței, Cu praful încă Dormindu-le în aripi și veșminte, Pe tălpile rămase uscate, Cu rănile închise Aproape miraculos, Ștergînd astfel Semnul oricărei înrudiri divine. * Tipar de turtă dulce
POEZIE by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/12698_a_14023]
-
înălbește Și ploai o închide într-o crustă îmi voi reaminti păsările și peștii Voi căuta un leac Pentru ardeii bolnavi Cu vîrfurile înnegrite Vasile îmi spune: Toamna, la înălțarea Crucii, Șerpii urcă pe malul înalt Și se adăpostesc în gardurile de piatră Primăvara, pe uliți, vezi O mulțime de șerpi Ce ies și coboară în baltă îmi voi lua un cățel Să-i latre și să-i alunge Ori îi voi prinde într-o plasă Noaptea se simte mirosul strugurilor
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
pe toți în toate părțile cerului Aplecîndu-și capetele de cal spre pămînt Dimineață furtunoasă Vînt și valuri pe lac Răsăritul " o scenă de tragedie Un stîrc cu aripi lungi și lungi picioare, Pe cînd privesc devălmășia Grădinii cu pepeni Și gardul de stuf stînd să cadă, Se înalță cu grație în dimineața vîntoasă nu-i nimeni pe grind Nici gîștele, nici oile. Nici bătrînul blajin. într-un anume loc, balta se varsă Și dispare subteran " Izvor invers către nadir Văruiesc pescărușii
Drum în necunoscut by Dumitru Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/12718_a_14043]
-
Cu o codiță cu fundă albastră Păstrat cu sfințenie de mama în adăpostul parfumat al scrinului din sufragerie Și deodată alerg la fereastră " Trece trenul" strig din toată inima și arunc socotitoarea și toți copiii mă urmează în curte dincolo de gardul de lemn al grădiniței chiar trece o linie ferată și chiar un tren adevărat ca și aici la Lewisburg, chiar prin grădina Casei Poetului iar veverițele și iepurii se joacă printre traversele din lemn. La capătul străzii mele americane Trece
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
Îl auzeau oamenii noaptea pe dealuri: "E motanul doctorului!" Tot ca un efect al tratamentului a fost și dispariția cîtorva găini de-ale gazdei. N-o să credeți, dar delicatuL Scămoșilă, tare-n coițe acum, înghesuia căte-o găină între coteț și gard, o imobiliza, și începea s-o mănînce de vie!!! De la tîrtiță, unde-i mai moale, spre cap! Cam la a treia găină a fost prins asupra faptului! Era clar, reușise să halească de data asta, doar o jumătate de găină
Cu stimã și "extract de splinã" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12904_a_14229]
-
morală Biblioteca Astra Statutile de bronz aliniate pe aleea transversală a parcului privesc jucătorii de șah înghesuiți la mesele de piatră din zori în noapte ziarele strecoară vagi neliniști și jucătorii palizi se ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
pe aleea transversală a parcului privesc jucătorii de șah înghesuiți la mesele de piatră din zori în noapte ziarele strecoară vagi neliniști și jucătorii palizi se ridică în croncănit de ciori - în spatele statuilor gard verde înfiorat de pași adolescenți în spatele gardului deschide ușa înaltă Biblioteca Astra cărți vechi îngălbenite și cărți cu coperți colorate așteaptă mîinile tremurătoare de adolescenți miopi - timpul cărților se gîrbovește lent sub rafturi de casete și CD-uri mai căutate decît comorile veacul înaintează în rîsetele tinerilor
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
această mașinărie de fabricat amintiri din satul părăsit de țărani s-ar pune iar în mișcare și nu o pot opri cumpăna fîntînii scîrțîind urcă soarele-n ciutură spre apus și carul din șură își îndreaptă oiștea spre stele - dincolo de gardul de sîrmă al muzeului veacul se rostogolește tot mai grăbit pe roți de mașini și tramvaie spre orașul turnat în beton și asfalt mă-ntorc răscolit de atîtea gînduri cîte n-ar putea să încapă într-o carte - brusc din
Poezie by Dumitru Chioaru () [Corola-journal/Imaginative/12927_a_14252]
-
bântuind lemnul, mișcările inverse în natură” etc. Modul favorit de expresie al poetului rămâne, în mare, un fel de povestire liniștită, neliniară și liberă, trecând de la un element semnificativ la altul: ,,Cimitirul la noi e un pogon comun/ Înconjurat cu gard de piatră,/ Să nu se molipsească pământul rămas viu/ În libertate./ Crucile de lemn după câțiva ani/ Se lasă într-o parte și mor apoi și ele (...)/ Locul mormântului se șterge -// O iarbă sârmoasă se îndeasă pretutindeni/ Ca părul pe
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Cea mai veche amintire cred că o am de pe la un an, un an și ceva. E un zid sau un gard de bolovani mari, de rîu, bătuți de-o lumină extraordinar de albă, de intensă. Amintirea constă tocmai în senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina. Văd și o curte mare, o casă văruită. Nu
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
un an, un an și ceva. E un zid sau un gard de bolovani mari, de rîu, bătuți de-o lumină extraordinar de albă, de intensă. Amintirea constă tocmai în senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina. Văd și o curte mare, o casă văruită. Nu știu exact dacă era spatele casei din bolovani sau gardul. Mi-am întrebat părinții. E vorba de o casă sau un gard din Basarabia, unde m-am născut, la
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
extraordinar de albă, de intensă. Amintirea constă tocmai în senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina. Văd și o curte mare, o casă văruită. Nu știu exact dacă era spatele casei din bolovani sau gardul. Mi-am întrebat părinții. E vorba de o casă sau un gard din Basarabia, unde m-am născut, la țară. Deoarece am stat acolo extrem de puțin (un an, un an și ceva), mi-am putut localiza amintirea cu precizie. Ceea ce
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina. Văd și o curte mare, o casă văruită. Nu știu exact dacă era spatele casei din bolovani sau gardul. Mi-am întrebat părinții. E vorba de o casă sau un gard din Basarabia, unde m-am născut, la țară. Deoarece am stat acolo extrem de puțin (un an, un an și ceva), mi-am putut localiza amintirea cu precizie. Ceea ce mă izbește acum este faptul c-am rămas cu obsesia zidului și-
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
Este totuși cea care-mi întunecă parcă această primă amintire. Bănuiesc mai mult, pentru că aici totul devine nedeslușit, că am zărit atunci și o șopîrlă. Sau altceva, în orice caz o viețuitoare mică, mișcîndu-se, ieșind chiar din acel zid sau gard. Dar nu sînt sigur. Poate că asta a fost mult mai tîrziu, în altă vîrstă. Ceea ce vreau să precizez este că-n acea senzație de fericire dumnezeiască se strecoară, cumva, nu știu cum, și frica. Pînă una alta, am dat-o pe
Senzația de fericire pe care mi-o dădeau zidul (sau gardul) și lumina by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13568_a_14893]
-
văzusem nici o mișcare în umbră, totuși sentimentul unui pericol iminent era atît de puternic, încît m-a făcut să mă opresc și să descalec. Mi-am sprijinit fără zgomot bicicletă de zidul cel mai apropiat, m-am strecurat după un gard rupt și am privit în stradă printre uluci. Și atunci l-am văzut. Era un camion al Securității, parcat la o aruncătura de băț de locul unde mă aflam. Tipii dinăuntru coborau fără zgomot în stradă. O umbră după alta
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
dintre nouri albi! Cred că sînteți de acord că am spirit comercial! Nu văd nimic "periculos", "josnic", "murdar" etc. în a folosi cele cîteva cuvinte așa-zis rușinoase, știute și răsștiute de toți, strigate și șoptite și scrise pe toate gardurile și trotuarele de cînd e lumea lume. [...] Închei violent. Cu stimă și afecțiune, Emil Brumaru Pentru 28-VII-1980
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
Păcatele Lumii. (...)" ( p. 198). La degradarea ireversibilă a civilizației "metopolisiene" contribuția acestor nefericiți va fi hotărîtoare: Folosind puzderia de copii din cohorta Păcatelor Lumii, noua populație șde haimanale, hoți etc.ț subterană a Metopolis-ului pătrundea pretutindeni deasupra orașului, printre stinghiile gardurilor, prin rețelele de sîrmă ghimpată care apărau fermele, viile, padocurile de găini și curci, pătrundeau, chiar prin hornurile caselor și pe sub paturile oamenilor. Le știau metopolisienilor toate mișcările, ce au în magazii, în lăzi și în poduri, ce au în
O reeditare necesară by Mihai Floarea () [Corola-journal/Imaginative/13951_a_15276]
-
domnule Lucian Raicu, Aș vrea să fiu limpede și pur, să vă pot scrie fericit despre Tom Sawyer și Huckleberry Finn, să-mi arunc sufletul în mari clipe luminoase, să văd iarăși printre cuvinte, leațurile subțiri, proaspete, abia geluite, ale gardurilor din copilărie, să vă fac să vă pară totul ușor, apropiat, simplu, la îndemîna celui mai leneș gest, să rîd din toată inima de rouă și să vă arăt cu degetul cum fluturii se fut în aer! Dar mă întorc
Voi începe să-mi amintesc c-am fost și poet by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/14164_a_15489]