467 matches
-
văzut pentru ultima oară. Anne împlinise 15 ani cu trei luni înainte de sosirea la Auschwitz, scăpând astfel de o moarte imediată, deoarece 549 de pasageri, inclusiv toți cei sub vârsta de 15 ani, au fost trimiși direct în camerele de gazare. Cei 258 de bărbați și 212 de femei care scăpaseră de prima selecție au fost dezbrăcați, dezinfectați, rași și tatuați cu un număr. Anne, Margot și Edith Frank au fost trimise la blocul 29 din lagărul de femei Birkenau, unde
Anne Frank () [Corola-website/Science/317057_a_318386]
-
lagăre din estul Poloniei în care se aplica "soluția finală" de exterminare a evreilor din țările cucerite de germani (celelalte două fiind Belzec și Treblinka). Evreii sosiți aici cu trenurile erau selectați în gară, iar majoritatea luau calea camerelor de gazare și apoi ale crematoriilor umane. Un număr mic de privilegiați, reprezentați de cei care aveau meserii folositoare ofițerilor din lagăr (croitori, cizmari, cusătorese etc.), rămâneau în lagăr pentru a munci la sortarea obiectelor aduse cu ei de evreii gazați. Printre
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
o campanie de ucidere în masă - a țintit persoanele cu probleme psihice sau cu dizabilități fizice serioase. Operațiunea a fost numită Programul eutanasia T-4. Până în 1941, peste 70.000 de oameni au fost uciși în timpul acestui program, cei mai mulți prin gazare. Corpurile lor au fost incinerate - o repetiție generală a Holocaustului care i-a vizat pe evrei. Această politică a făcut să apară o opoziție puternică în întreaga societate germană, în special printre catolici. În ciuda dorinței Vaticanului de a nu intra
Rezistența germană () [Corola-website/Science/310531_a_311860]
-
inaugurat la 22 martie 1933 la un ordin emis de Heinrich Himmler, comandantul suprem al SS-ului (în ). Conceput inițial ca lagăr de concentrare (în ), lagărul de la Dachau a devenit, sub comanda lui Theodor Eicke, după construirea unei camere de gazare și a crematoriilor un lagăr model, cu regim și de exterminare, nu numai de detenție, și în același timp o școală veritabilă pentru ofițerii SS. Primii deținuți ai lagărului au fost diferiți opozanți ai regimului: comuniști, social-democrați, membri ai organizațiilor
Dachau () [Corola-website/Science/299395_a_300724]
-
lui, în transportul DZ către „lagărul de familie” al prizonierilor cehi de la Auschwitz-Birkenau. Transportul DZ a fost unul dintre puținele transporturi de prizonieri care nu a urmat procesul obișnuit de selecție, în care unii erau trimiși direct la camerele de gazare. Cei din acest transport au urmat o „carantină” de șase luni, după care plana amenințarea camerelor de gazare. Însă „lagărul de familie” al cehilor a fost desființat înaintea expirării celor șase luni, în iulie 1944, când toți cei „apți de
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
dintre puținele transporturi de prizonieri care nu a urmat procesul obișnuit de selecție, în care unii erau trimiși direct la camerele de gazare. Cei din acest transport au urmat o „carantină” de șase luni, după care plana amenințarea camerelor de gazare. Însă „lagărul de familie” al cehilor a fost desființat înaintea expirării celor șase luni, în iulie 1944, când toți cei „apți de muncă” au fost trimiși în Germania. Toți copiii în vârstă de până la 14 ani au fost gazați, împreună cu
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
Sichercheitdienst") au omorât la data de 29-30 septembrie 1941 peste 33,000 evrei. În timpul acelei faze a războiului împotriva Uniunii Sovietice, evreii din teritoriile ocupate erau uciși încă cu arme de foc de către trupe mobile SS, omorârea în masă prin gazare pe scară industrială neintrând încă în uzul comun. Armata a VI-a sub comanda feldmareșalului Walter von Reichenau, care participase deja în lunile precedente la nimicirea evreilor în strânsă colaborare cu S.D, a ajutat la planificarea acțiunii de exterminare
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
de la 4-5 dimineața și până la trei și jumătate... asta știu, trei și jumătate. Afară se auzeau strigăte și Împușcături afară - asta a fost cel mai groaznic, dar totul era nemaipomenit, cu toate că pe noi nu ne-au băgat În camera de gazare. N-a fost asta, dar nu ne dădeau de mâncare, nu ne dădeau nimic de Îmbrăcat, trebuia să cerșim sau să vindem, până ce mătușă-mea a făcut legătura cu domnul acela - dar atunci mai rămăseseră doar vreo 4-5 luni. Dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Mai târziu. Noi am venit În ’46 la Târgu-Mureș. Și m-am căsătorit În 1950. El vă povestea... Da-a-a! Foarte mult. Fiindcă dumneavoastră, când povesteați despre deportarea din Transnistria, ziceați că „la noi n-a fost cameră de gazare” - de exemplu, În comparație cu ceea ce v-a spus el, povesteați... Da, era groaznic... camera aia de gazare... Și el a fost În mai multe lagăre - la Început la Auschwitz, apoi În mai multe lagăre. Americanii l-au salvat. Și când Îi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vă povestea... Da-a-a! Foarte mult. Fiindcă dumneavoastră, când povesteați despre deportarea din Transnistria, ziceați că „la noi n-a fost cameră de gazare” - de exemplu, În comparație cu ceea ce v-a spus el, povesteați... Da, era groaznic... camera aia de gazare... Și el a fost În mai multe lagăre - la Început la Auschwitz, apoi În mai multe lagăre. Americanii l-au salvat. Și când Îi povesteați lui despre Transnistria, pentru el era ceva „normal”? Nu, era ceva nou. Că ei primeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
normal”? Nu, era ceva nou. Că ei primeau totuși ceva de mâncare - nu știu ce, dar totuși primeau. Dar soțul meu schimba ceea ce primea pe pâine, că era mare amator de pâine - și carne schimba pe pâine. Mama lui a murit la gazare, la Auschwitz. Tatăl lui s-a Întors. Nimeni nu știa că Îi este tată, pentru că nu era voie. Mi-a povestit că a fost despărțit de taică-său trei zile, când Îi duceau din Auschwitz: tatăl lui era În alt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
câte un cadavru Împușcat, dar eram copil. Deci au fost Împușcați. În Moghilev eram sub conducerea românilor și românii nu prea Împușcau: erau cazuri destul de rare când mai vedeai câte un cadavru. Noi nu am fost duși la exterminare prin gazare, dar au murit majoritatea: de foame, de tifos și Înghețați. Moarte sigură. Tabloul cu carele, cu morții goi Îl am clar În minte. Ce m-a mai impresionat așa tare? Da, foametea. Tot timpul ne era foame, că doar din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
au umflat picioarele. Această situație mai târziu a fost fatală pentru ea, pentru că, deși avea doar 45 de ani, cu părul alb și cu picioarele umflate, a fost considerată bătrână și inaptă de muncă, fiind trimisă direct la camera de gazare. Dar despre asta mai târziu. În situația asta am stat În ghetou cam trei săptămâni, nu știu exact, dar până la sfârșitul lunii mai - sigur, pentru că În iunie am ajuns la Auschwitz. Deci la sfârșitul lui mai, Începutul lui iunie am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai departe. Cu acest gest - noi am spus că e un dur, cum să smulgă copilul din brațele unei femei! - a Încercat să-i salveze viața, pentru că femeile tinere cu un copil În brațe erau trimise automat În camerele de gazare. Așa că dacă această femeie n-avea copilul În brațe se putea salva: era trimisă la muncă, nu la camera de gazare, și poate că putea să supraviețuiască. Deci era o loterie de care noi nu aveam de unde să o știm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Încercat să-i salveze viața, pentru că femeile tinere cu un copil În brațe erau trimise automat În camerele de gazare. Așa că dacă această femeie n-avea copilul În brațe se putea salva: era trimisă la muncă, nu la camera de gazare, și poate că putea să supraviețuiască. Deci era o loterie de care noi nu aveam de unde să o știm. Din momentul ăla ne-am despărțit de mama și de soră-mea, iar eu cu tata am intrat În coloana bărbaților
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
același efort ca și adulții. Mă rog, adulții mă protejau unde puteau, pentru că eram unul dintre cei mai tineri; și nu puteai să spui că ești bolnav sau că nu poți, pentru că atunci duceau la Dachau, unde era cameră de gazare și crematoriu. Noi știam deja treaba asta și fiecare Încerca să nu fie bolnav. În august, mergeam la lucru și unu’ a zis: „Domnilor, e păcat să mergem cu pantofii, că vine iarna și n-o să avem pantofi. Să mergem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
puținii care s-au eliberat În ianuarie la Auschwitz, pentru că cei care puteau să umble, când veneau rușii spre Auschwitz, majoritatea au fost duși de nemți pe jos și Împușcați pe drum; iar ea, pentru că era foarte bolnavă, camerele de gazare și crematoriul nu mai funcționau, fiindcă erau aruncate În aer, ca să nu rămână urme, și erau vreo 300 de inși despre care au spus că ăștia și așa mor... O să spună soră-mea, nu spun mai mult... Și ea a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
800 de inși care deserveau și crematoriile... Acești oameni din Sonder Kommando au avut un trai super, au avut acces și la băutură, și la mâncare, dar numai patru luni. După patru luni toți au fost băgați În camerele de gazare, exterminați, și veneau alți 800 În locul lor. Nu știu dacă ați auzit că În octombrie ’44, un grup de Sonder Kommando, când le-a venit rândul să fie exterminați, au făcut rost de exploziv - pentru că aveau posibilitatea să facă rost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
1995 am fost invitat la comemorarea a 50 de ani de la eliberarea lagărului Dachau. Am fost cinci inși din România, iar invitația a fost din partea guvernului bavarez. Acolo am vizitat tot, și muzeul... este un muzeu foarte interesant. Camerele de gazare și crematoriul sunt Întregi, se pot vizita. A fost o comemorare foarte frumoasă, iar după aceea am fost invitați de către primul-ministru al Bavariei la o masă: au fost vreo 2000 de inși invitați, de toate neamurile. Acolo a fost un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu mirosul ăsta, că mă sufoc - și atunci mi-a explicat că e de la cei care au fost gazați și din turnurile acelea iese fumul... Asta ați aflat... După ce am venit din Cracovia - În Cracovia n-au fost camere de gazare și crematorii. Dar când ați ajuns În Germania, cum a avut loc selecția, acea despărțire a bărbaților de femei? Era groaznic. Eu Îl iubeam pe tatăl meu și m-am simțit groaznic fără tată, și n-am știut ce se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trebuie să vă spun, după vreo două săptămâni mi s-a făcut rău așa de tare, Încât am amețit - am leșinat, am căzut, și dacă s-ar fi Întâmplat asta la Auschwitz, m-ar fi dus imediat În camera de gazare; dar În Cracovia nu era cameră de gazare. Mi-am revenit și am Început munca: o muncă foarte, foarte grea, la cărat pietre. Și cine nu ducea o piatră destul de mare atunci o primea. Au mai fost acolo: Cu doamna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mi s-a făcut rău așa de tare, Încât am amețit - am leșinat, am căzut, și dacă s-ar fi Întâmplat asta la Auschwitz, m-ar fi dus imediat În camera de gazare; dar În Cracovia nu era cameră de gazare. Mi-am revenit și am Început munca: o muncă foarte, foarte grea, la cărat pietre. Și cine nu ducea o piatră destul de mare atunci o primea. Au mai fost acolo: Cu doamna Diamantstein n-ați vorbit? Am vorbit, dar n-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Eu n-aveam pantofi, n-aveam nimic, nimic pe dedesubt, numai rochia aia de vară, gri, dintr-un material prin care se vedea. Și, sigur, m-am Încolonat, pentru că deja știam că cine nu se Încolonează ajunge În camera de gazare și n-am vrut... am vrut să mai trăiesc. Și când am ajuns la poartă, era acolo un SS-ist, un tânăr, și când m-a văzut a Început să râdă - și numai atât a spus: „Musulman”. „Musulman” erau femeile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mergeți pe jos”. Atunci am rămas cu mama mea și ne-am Îndreptat spre lagărul unde era baia, dezinfectarea. Ceilalți s-au dus pe partea stângă și pe ei - după aceea am aflat - i-au dus direct În camerele de gazare. Ei, săracii, n-au știut, că era amenajat ca o baie cu dușuri: i-au Închis și În loc de apă au dat acolo gaze, care i-au omorât În câteva minute. În lagăr ați aflat despre asta? În lagăr am aflat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
de două ori pe zi, că era și dimineața, și după-masa. Foarte multe n-au rezistat și s-au Îmbolnăvit - și atunci erau scoase de acolo și pe urmă nu le-am mai văzut niciodată: au ajuns În camerele de gazare, că nici una dintre cele bolnave nu s-a Însănătoșit. Aici am stat 5 luni, dar Între timp s-au făcut selectări pentru muncă. Veneau de la anumite fabrici care aveau nevoie de muncitori fără plată, și atunci, de la fabrica respectivă venea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]