491 matches
-
1861), deschide la Sibiu o tipografie, unde se tipăresc lucrări canonice, printre care și Biblia. Orator desăvârșit este ales deputat de două ori în Parlamentul de la Viena și Pesta. Îndeamnă preoțimea să culeagă colinde, povești și cântece populare. Activitatea sa gazetărească la Foaia pentru minte, inimă și literatură, la gazeta Transilvaniei, la Telegraful român tot muncă politică și de deschidere a minții maselor a fost și de natură să trezească conștiința de sine a maselor. * Veniamin Costache (20 XII 1768, Roșiești
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de vară” de la Teatrul Național din București s-a desfășurat în prezența doar a vreo 40 de spectatori - tot atâția cât numărul premianților care așteptau la coadă să-și ridice banii pentru... Crăciun/2003. * Satirul. „Niște confrați întru greaua muncă gazetărească, spre a și-o înveseli, au scos, începând cu ziua de 10 iunie a.c. o revistă umoristică ilustrată. Nimic de zis și nu ne putem decât bucura, dacă va înflori și spori în orașul nostru și acest gen de gazetărie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
naționale, au promovat românismul chiar și sub ocupație străină, înfăptuind apoi Marea Unire de la 1918 și consolidarea statului român. Punând în pagină datele esențiale ale publicațiilor (titluri și subtitluri, ani de apariție, întemeietori, susținători, colaboratori, tipografii, rubrici mai importante, genuri gazetărești folosite) am redat și conținutul unor articole și informații considerându-le utile cititorilor fie și numai pentru a-i invita la răsfoirea colecțiilor. Multe publicații nu sau păstrat, ceea ce m-a determinat ca, având la îndemână bibliografia altora să înscriu
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de o parte și de alta a Carpaților, ne-am dat mâna și ne-am zis frate... Suferințele națiunii române să le curmăm, iată dorința noastră; o Românie mare și un popor fericit și liber - iată visul nostru!“ Dar cariera gazetărească propriu-zisă, cu o activitate cotidiană și nu întâmplătoare, și-o începe în același an 1881, la jurnalul Telegraful, al lui I.C. Fundescu (la care colaborase și foarte tânărul Caragiale în deceniul anterior), una dintre bunele gazete liberale ale epocii, cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
încetat din viață la Spitalul Colțea din București, ca urmare a unei operații (se internase pentru „exemă“ la șoldul stâng, agravată printr-o infecție) în dimineața zilei de marți 5 februarie 1935, fiind deplâns, așa cum se cuvenea, de întreaga obște gazetărească (Neamul românesc al lui Nicolae Iorga îl consideră „decanul ziaristicii române“, iar Adevărul, cu loialitate, nota cu același trist prilej: „Constantin Bacalbașa a fost un ziarist în cea mai înaltă accepțiune, intelectuală și etică a cuvântului.“36 Cel din urmă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acestor artiști străini, importați în România, "cari'și bat joc de noi", îi păreau jurnalistului precum "faimoasele diplome din Bruxelles pe care stetea scris " bon pour l'Orient ""2... A fost lectură care ne-a îndemnat să căutăm dincolo de stereotipul gazetăresc, de altfel, cunoscut în lumea culturală autohtonă a celei de-a doua jumătăți a veacului al XIX-lea până către deceniul al patrulea al celui următor, străduindu-ne să nuanțam, să înțelegem cum funcționa sistemul universitar belgian, care era regimul
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
și litere, medicina sau științe ori de inginer la Bruxelles, în varianta lor științifică, fără drept de exercitare a profesiei în Belgia, au avut cariere strălucite în România în domeniul ilustrat de studiile lor din străinătate. Dincolo însă de stereotipul gazetăresc al diplomelor "bon pour l'Orient", care se pare că ar fi venit de la Bruxelles, în debutul studiului nostru am formulat o seama de intrebari asupra cărora am dorit să reflectăm: cum funcționa sistemul universitar belgian și cel al titlurilor
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
fiul lui, tot avocat, odată cu fiica îi ia bătrânei întreaga avere, un director din Ministerul Afacerilor Străine suferă de senilitate precoce. Dar semnificația istorisirilor ce constituie suportul epic al textelor lui Z. nu depășește nivelul unor fapte diverse, al relatărilor gazetărești, narațiunea exploatând nu o dată anecdoticul și așezând în prim-plan teza și finalitatea etică. Cât privește arta narativă, aceasta se realizează la nivelul meșteșugului. Cozeur prin vocație, autorul povestește agreabil, antrenant. Într-un județ oarecare urmează să vină un ambasador
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
scrie, în adresa prezidențială de la MLA: "După cum se vede, criticii noștri literari sunt niște indivizi triști. În această lume lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au interese personale, mai mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
lipsită de valori, fie sunt în căutarea unei legi a ordinii, fie au interese personale, mai mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum arată prefixul latin "de". Această idee despre jurnalismul incapabil să devină o formă de artă transcendentă, ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mult sociologice sau în stil gazetăresc, decât literare" (v). Este evident că într-o "lume lipsită de valori", cei care se apucă de "stilul gazetăresc" nu arată nici un interes pentru "stilul literar". Mai mult decât atât, este evident că "stilul gazetăresc" era lipsit de "valoare", așa cum arată prefixul latin "de". Această idee despre jurnalismul incapabil să devină o formă de artă transcendentă, ar putea fi o modalitate bună de a descoperi motivul pentru care Hemingway, modernistul estetic, pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
piesă istorică, mizând pe o anume pedanterie a reconstituirii, este Congiurațiunea lui Catilina („Columna lui Traian”, 1872). Apreciată entuziast în „Literatorul”, drama Proscrisul (1880) indispune prin stilul sentențios și grandilocvent. Unele pasaje, de aridă dezbatere pe teme politice, sunt curat gazetărești. M. a tradus piese de Angeli și Szigligeti Ede. SCRIERI: Amelia sau Victima amorului, București, 1849; Disertațiune istorico-critică și literară tractândă despre originea românilor din Dacia Traiană, Timișoara, 1857; Unitatea latină sau Cauza română în procesul naționalităților din punctul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287983_a_289312]
-
cu rubrici religioase ori revistele de orientare teologică n-au lipsit niciodată din istoria presei românești. Deja în 1839, arhimandritul Dionise Romano (1806-1873) lansa Vestitorul bisericesc, iar în 1853, mitropolitul Andrei Șaguna (1809-1873) fonda Telegraful român. De atunci încoace, activitatea gazetărească a excelat cel puțin în cantitate, dacă nu întotdeauna și în calitate. În perioada interbelică, Nichifor Crainic (1889-1972) scria constant la Gândirea, pregătind simultan pentru tipar câteva rezistente volume de teologie istorică sau sistematică. Sub bagheta discretă a lui Nae
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
șapte ani din acest ciclu anticipează vizibil Moartea căprioarei de Nicolae Labiș). Preocupările poetice rodnice din anii următori (publică versuri în „Revista Fundațiilor Regale”, colaborează la „Discobolul” și îi dedică un poem lui Armand Călinescu) se manifestă concomitent cu activitatea gazetărească. În 1940 volumul Caligrafie pe zăpadă, mai diversificat tematic, obține Premiul pentru scriitorii tineri al Fundațiilor Regale. Versurile relevă o sensibilitate acută, înclinată spre comunicarea cu transcendentul, uneori cu accente argheziene (Rugăciune). În plan biografic, căsătoria, în 1939, cu avocata
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
dă substanța volumului Zeii prind șoareci. Substantivele din titlu numesc militarii germani („zeii”) din patrulele ce arestau, noaptea, inși fără căpătâi („șoareci”). Subiectivitatea extremă și frecventele confuzii de date exclud posibilitatea utilizării textului ca sursă documentară, însă climatele mediilor descrise (gazetăresc, literar, interlop) și atmosfera de epocă sunt reconstituite, în schiță, autentic. D. Stelaru este un exemplu clar de poet care, acceptând o convenție literară, face din ea o rațiune proprie de viață și de artă. Trăiește arta ca o viață
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
personaje - unele atestate istoric - și medii sociale, între altele fiind evocată, la nivelul mai multor generații, familia celui care a rămas în memoria populară sub apelativul „moș Ion Roată”. Cele două biografii (Grigore Manolescu și Cezar Bolliac) etalează o proză „gazetărească”, sobră fără ariditate, fluentă, decentă, dar fără virtuți propriu-zis beletristice, deși autorul operează intermitent și cu armele „romanțării” literare. SCRIERI: În halat și papuci (în colaborare cu Victor Rodan și L. G. Legrel), cu caricaturi de A. Dragoș și V.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289773_a_291102]
-
orientează spre literatură, găsind în scris satisfacții, dar și un mijloc de subzistență. În anii ’50 și ’60, publică poezii cu caracter mobilizator, de propagandă realist-socialistă, versurile având, deseori, după propria ei mărturisire de mai târziu (1978), un pronunțat caracter gazetăresc. Vremelnic, e corector la revista „Kultureller Wegweiser”, practicând și diferite alte profesii. Însă activitatea cea mai intensă o desfășoară pe tărâmul literar, ca autoare (publică, în germană, volume de versuri, povestiri, numeroase cărți pentru copii) și ca traducătoare. Colaborează ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285707_a_287036]
-
se înfățișează însă V. în „L’Indépendance roumaine”. Tonul, surprinzător, e mult mai ponderat, aproape reverențios, raporturile cu Palatul părând acum a fi din cele mai armonioase. Redacta din când în când și o bine informată cronică externă. Stilul său gazetăresc e ațâțat, nervos, de regulă tranșant și caustic. Sub pseudonimul Arutnev (anagrama numelui său), V. face o judicioasă, pătrunzătoare critică dramatică. Era cunoscut ca un spirit malițios și slobod în expresii, dar în cronici întreprinde o analiză atentă, mai detașată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290486_a_291815]
-
joc speculativ, Planeta Moft este, în substanța ei, o temeinică cercetare a relațiilor dintre scriitorul (de literatură) și publicistul Caragiale, dintre universul său interior, cel al personajelor și lumea contemporanilor săi, o analiză a publicisticii caragialiene din perspectiva retoricii discursului gazetăresc și a fenomenului de presă în genere. A îngrijit și a prefațat mai multe ediții, printre care Ordinea cuvintelor (I-II, 1985), Fiziologia poeziei (1990) și Opera poetică (I-II, 1999-2000) de Nichita Stănescu. SCRIERI: Planeta Moft, București, 1997. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286357_a_287686]
-
D.). Observațiile lui Noica erau adresate înainte de toate tinerilor, nu puțini, care făceau pe atunci gazetărie, o îndeletnicire în care libertatea de exprimare trebuia să fie într-un acord echilibrat cu atitudinea morală a autorului. El descifra semnificațiile unei mentalități gazetărești a timpului care, prin lupta deschisă dintre tineri și bătrîni, arunca în ceață criteriile deosebirii celor "vrednici de osîndă de cei întru totul nepătați". Avînd ca fundal problema ortografiei, prin urmare: o chestiune de limbă, demersul din eseul "L-am
Cel de-al treilea sens by Ion Dur [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Marcată de ideologia epocii, O. s. ilustrează din această perspectivă viața studențească și configurează imaginea realității social-politice și culturale românești. Odată cu numărul 100/1987 își asumă existența unui „model «Opinia»”, care „se revendică din spiritul cel mai pur al tradiției gazetărești de dinainte și de după război” ( Aveți încredere în noi!). Publicația recunoaște potențialul cultural al vieții studențești, pe care o radiografiază ca atare, transgresând estetic constrângerile ideologice. Rubricile sunt relativ constante: „Agenda politică”, „Actualitatea universitară”, „Cronica literară”, „Cărți în dezbatere”, „Cronica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288546_a_289875]
-
Dragobete (roman). Rămas în București după ocuparea Basarabiei de Armata Sovietică, va lucra într-o întreprindere de transporturi auto. În 1951 este arestat și condamnat la patru ani de detenție, confiscarea averii și degradare civică, acuzațiile privind activitatea literară și gazetărească din timpul războiului. După 1955 își câștigă existența ca muncitor necalificat, izbutind într-un târziu să se încadreze la Institutul de Cercetări și Încercări în Construcții. A lăsat numeroase manuscrise, o parte dintre ele fiind donate de familie Institutului de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288428_a_289757]
-
analiză a evenimentelor la împlinirea a 35 de ani la posturile dvs. de radio ar reprezenta cu siguranță un act de sprijin pentru aceia care au suferit și chinuri fizice, și morale în slujba lui Dumnezeu. Eu n-am talente gazetărești și nu pot impresiona prin puterea cuvântului, dar credința în Dumnezeu mă îndeamnă să apelez la dvs., al cărui cuvânt este ascultat și stimat de multe milioane de români ce continuă să sufere chinurile unui regim străin intereselor și năzuințelor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de cărți. În secolul al XVI-lea, explozia tipăriturilor, implozia Bisericii romane. În secolul al XVII-lea (ulterior Frondei și avalanșei de mazarinade 67), deflație și recul al tipăriturilor, apogeu al regalității. În secolul al XVIII-lea, exagerare livrescă și gazetărească, prăbușirea monarhiei. Ca și cum tot ce s-ar fi cîștigat la un pol, ar fi fost pierdut pentru celălalt. Plecînd de la experiența sa radiofonică și de la cea de la ORTF, în slujba Cercetării, Pierre Schaeffer a rezumat confruntarea putere/comunicare prin formula
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
noastră, în măsura în care putem. În definitiv, Dumnezeu nu-i cere nimănui nimic peste puterile sale, dar cred că așteaptă de la noi oamenii, să depunem eforturi pentru a înțelege cât mai mult, de a înțelege... Calea, Adevărul și Viața! ADENDA Din activitatea gazetărească a autorului Din ziarul « Monitorul » Iași, 21.05, 1996 Înainte de Crăciun și de Paști, mai toți "gospodarii” ies cu tot ce au prin casa "să bată covorul". Cu alte cuvinte, să bată praful care să fie respirat, de cei care
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]