491 matches
-
13-20, sub numele de V. Alisandrescu, el este socotit unul dintre „pionierii romanului românesc”. Zanfir Ilie subliniază aceste date fundamentale pentru evoluția cărturarului român, pentru a reliefa rolul pe care l-a avut în cultura românească, în special în domeniul gazetăresc și memorialistic. Autorul Antologiei de față prezintă și un portret literar al cărturarului apărut în „Foaia Populară”, din 1 martie 1898, portret foarte bine realizat: „V. A. Urechia Cine nu’l cunoaște? Toată lumea. Profesor universitar, vechiu aproape ca Universitatea, istoric
CRONICĂ LA CARTEA LUI ZANFIR ILIE FAŢETE ALE PUBLICISTULUI ŞI MEMORIALISTULUI VASILE ALEXANDRESCU URECHIA (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364837_a_366166]
-
stadiul de „generalist” scriind despre tot ce este nou. Cam de aici, din aria acestui gen de publicistică care presupune ușurința mânuirii cuvântului spre informare, cred eu că vine și partea de bună intenție a improvizaților autori de recenzii: Exercițiul gazetăresc le-a format acestora cursivitatea verbului, iar interesul pentru popularizarea a ceea ce e nou în cultură nu poate fi decât un act meritoriu, mai ales în contextul de astăzi, când cartea, beletristica, lectura se află pe post de cenușăreasă și
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
scop de a te lăuda și de a-ți vinde marfa pe care o produci - fie ea și marfă spirituală, este faliment curat. Pentru că nu poți substitui profesionala cercetare ce trebuie să stea la baza unei aprecieri critice, cu îndemânarea gazetărească de a scrie articole. Înseamnă că te excluzi și din gazetărie și din literatură producând un hibrid care trădează ambele profesii. Cei care își permit să o facă (și n-aș insista dacă nu ar fi foarte mulți asemenea veleitari
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
putea face acum? Mirodan și revista „Minimum” au fost și sunt UN MONUMENT. Aici - în Israel, acolo - în România, oriunde în lume, unde oameni inteligenți îl citeau, respirau cu el, cu paginile sale, se bucurau de fructele inteligenței artistice și gazetărești ale Mirodanului. Al Mirodan a plecat. Monumentul său EXISTĂ! CAFENEAUA DE LA NR. 88 - TEL AVIV, STR. DISENGOFF Rânduri despre strălucita revistă „Minimum”, a scriitorului Al Mirodan „Minimum”, revista domnului Mirodan. De la primele pagini, cortina se deschide. Spectacolul începe. Căci domnu
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
zisă ședință redacțională, condusă de însuși domnul Mirodan. Până se ridică „cortina” pentru marea avanpremieră, mai este puțin. Așteptăm. Deodată îmi vine o idee, tot de jurnalist. Mă retrag de la locul meu. Ii las pe convivii acestei „cafenele literare și gazetărești” cu discuțiile dintre ei, în așteptarea dezbaterilor de rigoare, înainte de apariția unui nou număr. Scot „celularul” și dau telefoane. Scurte și grăbite. Am cerut mai multor cititori ai revistei „Minimum”, pe care-i cunosc nu de azi, să-mi caracterizeze
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
vin 2 prieteni de-ai lui Eminescu, Secaseanu și Ocaseanu, culmea, cu o cămașă de forță...De aici începe calvarul, privarea de libertate a celui care a vrut Refacerea Daciei Mari, a celui care a luptat cu toate puterile lui gazetărești pentru Ardeal...În chiar ziua "legării" lui în cămașă de forță, apărea ultimul său articol din "Timpul" intitulat:"Pentru libertatea presei și jurnalistului",un adevărat testament... A fost "tratat" pentru boli pe care niciodată nu le-a avut, i-au
...DREPTATE PENTRU EMINESCU!!! de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355469_a_356798]
-
ani în preajma lui Călinescu, a fost un alt mod de formare. În plus, fiindcă m-a luat Călinescu la Institut, Ivașcu a zis: “De azi înainte, < > o va face George Muntean și sectorul bărboși. În sectorul bărboși erau, în terminologia gazetărească, personalitățile de mâna întâi. Și așa se face că, în toți acești cinci ani cât am stat pe lângă Călinescu, îl vedeam pe acesta - pe lângă ședințele de sâmbătă, ca la „Junimea”, gândea el - uneori îl vedeam și de cinci-șase ori pe
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite Autor: OCTAVIAN CURPAȘ Arareori am parcurs cu asemenea ușurință aproape trei sute de pagini dense și pline de neprevăzut. Impresionantul volum de informație, prelucrat cu vădit talent gazetăresc de autorul Octavian Curpaș nu poate trezi decât admirație si respect. Curiozitatea e oricum gâdilată din start, odată cu citirea titlului, care spulberă orice îndoială cu privire la dimensiunile respectabile ale acestui proiect ambițios. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
de culoarea acestuia”. Așa cum, de altfel, au afirmat și alți exegeți, ,,jurnalistica (lui Caragiale, n.n.) reprezintă una din componentele ei (ale operei, n.n.) solide și de o anume autonomie artistică” (Mircea Tomuș), și ȘVM consideră că aceasta ,,este o activitate gazetărească vie, substanțială și diversă”, deoarece ,,presa a fost o mare pasiune pentru scriitorul Caragiale și un veritabil motiv literar. Autodefinitoriu”. Un subcapitol interesant, intitulat Basmul caragialesc-un tratament ambulatoriu, evidențiază, mai mult decât alte exegeze caragialiene, preocuparea lui Caragiale pentru
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
și cei care deja au citit articolele din presa botoșăneană nu pot să nu le recitescă cu o deosebită plăcere și interes, redescoperind alte și alte atuuri ale acestor texte. Este vorba despre o carte ce pune în valoare calitățile gazetărești excepționale ale autoarei, întrucât avem de a face nu cu orice fel de jurnalism, ci cu unul cultural ce vorbește în primul rând despre buna intenție și preocuparea pentru reflectarea adevărurilor societății românești de azi, a adevărului, în general, despre
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
înțelegem profunzimea gândirii, mesajul lăsat nouă peste timp prin unicitatea și frumusețea limbii poetice, prin lirica sa ontologizată, setea de cunoaștere, relația cu folclorul, mitologia, trecutul istoric dar și vizionarismul, inovația limbajului poetic, adâncul și înaltul ei, ori prin adevărurile gazetărești rostite cu atâta forță și dorință de a se îndrepta lucrurile, adevăruri care au deranjat ,,stăpânii” de atunci și i-au adus moartea, care deranjează și acum, dovadă aceste atentate la memoria lui, la memoria noastră culturală, identitară. Datoria noastră
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
din Vadul-Leca și în Școala medie din Căzănești. În martie 2009, ca protest la impunerea predării unei istorii false, numită „Istorie integrată”, neconformă cu adevărul istoric, a cerut eliberarea din funcție, nemaiacceptând acel mod de predare, comunist. Începuturile literare și gazetărești datează din perioada adolescenței școlărești, când a publicat diferite materiale de acest tip la unele publicații din perioada respectivă. În acest răstimp a fost corespondent activ al unor ziare și reviste, cum e, de pildă, „Vocea gliei”, „Plai orheian”, „Tinerimea
CÂNTECELE CETĂŢII (2) (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353072_a_354401]
-
coasa”. (Despre o neliniște a „dreptului de autor“ ... ) În dorința de a consemna evenimentele veacului, în stil cronicăresc, autorul surprinde fel de fel de instantanee, cât se poate de autentice, chiar dacă nu folosește totdeauna un limbaj poetic, ci, mai curând gazetăresc. Ceea ce rezultă sunt un fel de șarje, pamflete lirice, poeme protestatare. Ex. “De-atâta umplutură și rost-rostuire cosmică ... ” Deși folosește unele metafore, aceste poeme sunt lipsite de lirism. Cu totul alt ton, ușor nostalgic și oarecum visător, găsim în poemul-mărturisire
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
în această ipostază, el joacă rolul corului din tragediile antice, care puncta evenimentele sau ideile, repetând unele fraze, aproape obsesiv. Scrieri dense, pe o întindere apreciabilă, poveștile muritoare ale lui Jianu Liviu-Florian se înscriu în proza modernă contemporană, cu extensie gazetărească în unele cazuri când consemnează evenimente sau evocă figuri ale unor personalități cunoscute și mai puțin notorii. O latură importantă a scrisului său este cea morală, autorul care se autodefinește astfel, în fața personajului literar Darie: “abonat al Institutului de Înalte
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ateneu”, „Tomis”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Dialog”), a luat sumedenie de premii, plăcîndu-i mereu să fie prima. Asta pînă în anii ‘90, cînd poezia a început să-și piardă treptat din combustie și autoritate, printre furii și deliruri gazetărești. Autoarea noastră n-a părăsit domeniul, ci și-a văzut de carieră în sfera Literelor, absolvind Facultatea de Filologie a Universității ieșene, secția engleză-română, în 1993, șefă de promoție (cu Diplomă de merit și media generală 10), avînd lucrarea de
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
vocabula fălos sună peiorativ chiar jignitor cu sensul de trufie, îngâmfare, orgoliu sau mândrie. „Nașul, în măreția sa, lipește cu fală mia de dolari de fruntea lăutarului.” O expresie larg folosită, dacă nu în literatura românească cel puțin în jargonul gazetăresc și-n vorbirea curentă. Nu înțeleg pe cine preamărește cel ce se exprimă astfel; bogăția infamantă a nașului sau indecența mirelui care chiuie cu brațele în vânt la această acțiune. Dacă numești asta cutumă, obicei oltenesc din străbuni, ai o
MAIESTATE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/340261_a_341590]
-
panică generală, a ziarului „Cuvântul liber”, prezentat, în direct, lumii întregi, la TVRL, ale cărei uși se zguduiau sub presiunea mulțimii, de către medicul Ioan Sita și actorul Vlad Rădescu (ziar apărut când cuplul dictatorial încă nu fusese arestat). Gestul nostru gazetăresc de atunci, singuri în noapte, sub ninsoarea pură, martor ce ne răcorea frunțile ieșind din tipografia în care ne făcusem datoria, este pare-se revendicat acum de alții - atunci ascunși după perdea. Mai mult - nu știu dacă e adevărat (voi
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341502_a_342831]
-
panică generală, a ziarului „Cuvântul liber”, prezentat, în direct, lumii întregi, la TVRL, ale cărei uși se zguduiau sub presiunea mulțimii, de către medicul Ioan Sita și actorul Vlad Rădescu (ziar apărut când cuplul dictatorial încă nu fusese arestat). Gestul nostru gazetăresc de atunci, singuri în noapte, sub ninsoarea pură, martor ce ne răcorea frunțile ieșind din tipografia în care ne făcusem datoria, este pare-se revendicat acum de alții - atunci ascunși după perdea. Mai mult - nu știu dacă e adevărat (voi
MEMORII* FILE DE JURNAL* CONFESIUNI DE LAZĂR LĂDARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341501_a_342830]
-
DE SECOL XX Un alt fel de "pașoptiști" români în Franța, Canada și Statele Unite autor, OCTAVIAN CURPAȘ Arareori am parcurs cu asemenea ușurință aproape trei sute de pagini dense și pline de neprevăzut. Impresionantul volum de informație, prelucrat cu vădit talent gazetăresc de autorul Octavian Curpaș, nu poate trezi decât admirație și respect. Curiozitatea e oricum gâdilată din start, odată cu citirea titlului, care spulberă orice îndoială cu privire la dimensiunile respectabile ale acestui proiect ambițios. Nimic din toate acestea nu ar fi fost posibil
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
pe cât posibil.( )”; 5. laALEXANDRU DEȘLIU- se analizează doar câteva interviuri: „Meritele publicistului vrâncean sunt cu mult mai substanțiale decât ar presupune statutul unui gazetar onest și scrupulos, pentru că vizează câmpul foarte generos (și pretențios) al unei culturi elitiste, asimilând mijloacele gazetărești cu cele beletristice, mai ales, pentru că se subordonează unui program foarte ambițios de recuperare și valorizare a unor personalități ce fac mândria meleagurilor vrâncene( )”; 6. la CONSTANTIN DUȘCĂ - se analizează toată opera poetică: „Constantin Dușcă nu este un poet linear
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
publicațiile financiare sub titluri reconfortante de tipul: „Face 20.,000 de euro pe an din vândut scovergi covrigoase după ce a plecat din banca/compania/plantația care l-a exploatat 10 ani”. Dar până și aceștia, în virtutea mai vechilor mele apucături gazetărești, cred că mint de îngheță iadul neadormit. Factorul de gogoneală a minciunii de PR nu e niciodată mai mic de doi până la de zece ori mai mult, asta și fiindcă jurnaliștii noștri din presa respectabilă de profil arareori au curajul
Fram, antreprenorul polar, face 200.000 de euro pe an... () [Corola-blog/BlogPost/338081_a_339410]
-
transmiterea informației și prezentarea fidelă a realității este propria informare și documentare a specialistului din presa scrisă. Acuratețea și rigurozitatea informației sunt extrem de importante, dar destul de dificil de realizat, mai ales în cazul politicii externe - ramură de top a genului gazetăresc. Jurnalistul - în general, cel de politică externă - în special are nevoie în permanență de documentare și informare corectă. Un astfel de profesionist, fin analist de politică externă pentru care munca reprezintă o adevărată pasiune este și Marina Constantinoiu, redactor șef
REDACTOR ŞEF LA JURNALUL NAŢIONAL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343884_a_345213]
-
Reportajul literar și Geo Bogza”. A fost profesor de limba și literatura română în perioada 1963-1966 la Școala profesională din Hemeiuși - Bacău. Ca student, dar și mai târziu, a colaborat la presa locală băcăuană (ziarul „Steagul Roșu”), abordând toate genurile gazetărești, dar a contribuit și la emisiuni de radio, locale și naționale. Va fi îndepărtat din presă tocmai când gazetarul căpătase notorietate și se bucura de simpatia cititorilor datorită spiritului său critic și îndrăznelii cu care denunța potlogăriile satrapilor locali. A
UN MAESTRU AL REPORTAJULUI – RONI CĂCIULARU de ION CRISTOFOR în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374355_a_375684]
-
dintre cei mai mari artiști români din toate timpurile, maestrul Alexandru Arșinel?! 30 septembrie este ziua sa aniversară. La mulți ani, maestre! Ca unul ce vă iubește și este onorat să aștearnă numele dumneavoastră, ilustru, în câteva din scrierile sale gazetărești sau livrești, îmi îngădui o bucurie din puținele ce le am, făcându-vă urările acestea, unit în respectul și iubirea pentru artiști cu toți românii de oriunde, mulți, foarte mulți dintre noi, abătuți până la delir câteodată, la marginea gurii prăpastiei
ALEXANDRU ARŞINEL. VULTURUL TIMPULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375529_a_376858]
-
proptește mereu capul cu mâna în falcă de parcă ar avea în el un creier de plumb, plumb. Asta-i părerea mea de observator și cititor liber, o tot spun și repet, eu nu sunt înregimentat în nici o asociație scriitoricească sau gazetărească, nici în vreo societate civilă sau para-politică, pe când ei, pe dovezi, sunt niște servi, logopați străini de neamul romanesc. Cât despre Nicolae Breban, în acest caz, apare ca un pușcaș întârziat cu vorbe banale împotriva celor doi plus unu, care
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]