2,189 matches
-
muzică ușoară, manechine, vedete TV etc. În asemenea tip de gazetărie "culturală" sînt specialiști destui, tot atît de numeroși că și cei care scriu despre violuri, boschetari, prostituate și criminali (dacă n-or fi aceiași). Mai grav e cînd acești gazetari, evident inculți, cred că totul poate fi tras la nivelul lor și se pronunță cu aplomb urechist în chestiuni despre care habar n-au. Și încă mai grav e faptul că nici unul dintre cei care supervizează textele intrate în pagina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18078_a_19403]
-
de care guvernul făcea vinovată Opoziția, organizând ceremonii grandioase la ănmormăntarea victimelor, când s-au rostit discursuri acuzatoare la adresa reacțiunii. Mai tarziu, la 19 noiembrie 1945, a sosit la București Mark Ethridge, trimisul special al președintelui Truman. Trimisul prezidențial, un gazetar experimentat, după ce a purtat discuții cu reprezentanții tuturor forțelor politice și cu Suveranul a ăntocmit un raport (trimis, ăntr-o prima formă, președintelui, din București, la 27 noiembrie) an care al avertiza pe președinte: "poziția democrațiilor occidentale se dezintegrează repede, aceea
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
general al societății, cît și asupra autorilor de cărți. În regimul trecut, scriitorul era și un lider de opinie. Astăzi el joacă un rol aproape neînsemnat în influențarea mentalului colectiv. În orice caz, incomparabil cu acela atribuit comentatorilor politici sau gazetarilor. Disputa recentă pe tema manualelor alternative ne oferă o dovadă eclatanta. Cînd, la finele deceniului 7, scriitorii din generația '60 au pătruns în manuale, rezistența oficialității a fost mult mai slabă, cu tot conservatorismul ideologic comunist, decît este acum rezistență
Pretul cărtii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17459_a_18784]
-
nimeni altcineva, că acești oameni sînt, în presă, că acei ultimi dintre drepți, de care vorbește Biblia, fără de care nici un rînd, nici o pagină, nici lumea întreagă a gazetei n-ar putea să existe. Roger aparține speciei tot mai rare de gazetar cununat, civil și religios, cu gazeta pe care o face. Vreți să știți cum îl ține minte un om care i-a stat aproape, ani buni, ca tînăr colaborator, ca redactor șef adjunct și ca director de revista? Ziua lui
Roger by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17477_a_18802]
-
sunt prea ocupați cu călătoriile la conferințe internaționale, cu simpozioanele prevăzute cu diurne rotofeie, cu editarea și comercializarea propriilor producte culturale. Chiar acest articol amar mi se înfățișează lipsit de orice relevanță. Îl scriu într-un moment în care destui gazetari făcuți pe puncte califica demisia de onoare a d-lui Caramitru drept toana unui ministru dornic să "iasă în fața". Nici vorbă de așa ceva. Demisia d-lui Caramitru e singura reacție rațională la iraționalitatea care domină societatea românească și guvernul României
Muza burtilor ambulante by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17565_a_18890]
-
Corespondențe din New York cuprinde articole scrise de Gabriel Plesea între 1993-1999 pentru publicații din România (România liberă, Luceafărul, Ziua), ca și pentru unele, tot de limbă română, din străinătate (Lumea liberă românească din New York, Dorul din Danemarca). Cu surescitarea unui gazetar care se află în centrul lumii și asista la evenimente importante, autorul face de fapt o publicistica măruntă, referitoare la manifestări găzduite de Centrul Cultural Român din New York, la apariția unor cărți etc. Adeseori, el comentează din New York situația din
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
totuși și un eveniment prezentat că senzațional a Scandal la biserică românească "Sf. Maria" din Queens a , evenimentul respectiv se dovedește a fi anodin: conflictul dintre un preot abuziv și enoriașii săi. Gabriel Plesea nu are de fapt vocație de gazetar. Gazetăria reprezintă pentru el mai curând o retorică a urgentei, prin care încearcă să atragă atenția asupra sa. Culmea este că gazetarul-negazetar nici nu și-ar dori să fie recunoscut că gazetar. Ambiția să secretă este mult mai mare și
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Gabriel Plesea nu are de fapt vocație de gazetar. Gazetăria reprezintă pentru el mai curând o retorică a urgentei, prin care încearcă să atragă atenția asupra sa. Culmea este că gazetarul-negazetar nici nu și-ar dori să fie recunoscut că gazetar. Ambiția să secretă este mult mai mare și anume să devină un fel de instanța morală a lumii postcomuniste, un Octavian Paler transcontinental. El îl citează cu familiaritate pe Vaclav Havel, jubilând în momentul transcrierii numelui scriitorului ceh. Citarea are
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
retrograd în care s-a angajat în anii ’80. După dispariția lui Mao Tze- Dun, asupra sa în China prevala judecata negativă, în ultimii ani din deceniul al nouălea calificativul oficial era jumătate bun și jumătate rău, iar acum, un gazetar occidental relata după vizitarea Chinei că raportul s-a schimbat spre trei sferturi bun și unul rău. Nestatornicia capricioasă, imprevizibilă a istoriei! Dar ca să revenim, cu timpul, dușmanul aproape își pierduse fața, cu greu mai putea fi identificat convingător în
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
perspectiva aducerii în redacție. La fel procedase cu Nichita Stănescu și cu Nicolae Velea, deja redactori. La corectură făceam parte dintr-o echipă care îi mai conținea pe Modest Morariu, literat și critic de artă în devenire, pe Mircea Popescu, gazetar de meserie, mai târziu secretar de redacție la „Gazetă“ și la „Luceafărul“ și, ca șef al tuturor, pe Ionel Marinescu, clasicist, traducător al lui Boileau, colaborator între războaie la publicațiile vremii, un omuleț energic și autoritar. - „Băieți, nu pierdeți vremea
Primele afirmări by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2465_a_3790]
-
ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
publicul neavizat au statut de lege. Lăsând deoparte simplismul rezolvării, să recunoaștem că, judecată la rece, descrierea nu e numaidecât inexactă. Știm astăzi, datorită Ioanei Pârvulescu, că atât de circulanta etichetă de „Luceafăr al poeziei” a fost lansată de obscurul gazetar C.B. Stamatin, într-un necrolog din „Adevărul” (18 iunie 1889). Și iată ce carieră a făcut ! Dovada irecuzabilă a inautenticității geniului eminescian o constituie, după Alexandru Grama, amănuntul că Eminescu a fost ignorat, respectiv încoronat postum de aceiași contemporani. „Deaca
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
a ț ă Editura Minerva, prima lui apariție realizează un mozaic de tip venețian autohtonismul ș i (presupusa) editorială - Mihai Eminescu. dirijat tematic:modernitate. Rayonnement d’un génie. 1. Publicistica lui Eminescu George Apostoiu, diplomat de Continuându-ș i periplul de (Gazetarul, Avatariile publicisticii, carieră, filolog (cândva) bucureștean, investigator eminescian, el a publicat Context și condiție morală).căruia situația politică și culturală a a doua carte în 2002 (Editura „Europa 2. Eminescu despre străini. României după Evenimentele din Nova”), intitulată Eminescu. Pour
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
adăugăm ultimele 5 Europa îl justifică și-l modelează pe profundă. pagini de la capitolul Eugen Simion. Eminescu în scrisul său. Zicea Al doilea, G. Călinescu, după Or ice doc t r ină po l i t i că es te gazetarul într-o formulare extrem de excursul exegetic cunoscut, a căutat discutabilă, dedicate exclusiv lui actuală: „prin aspirațiile noastre, să-l ferească pe Eminescu de Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
de Eminescu, receptării operei acestuia prin dezvoltarea intelectuală ce și-a idolatrizări ieftine, ineficiente, cu atât în contemporaneitate, a profilului său dat România de jumătate de secol mai mult, cu cât el a fost și rămâne de poet și de gazetar, referințele aproape, ea a cătat a se apropia de Poetul Național. Pentru a păstra despre Poetul Naț ional devin civilizația apuseană; ideile de fruntea senină a Carpaților, nu trebuie substanțiale, edificatoare. Cum progres, dezvoltarea noastră să-i folosim biografia și
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
aceea, incidental constituită în studiu dintre toate. Așadar, suntem avizați minunată , cum a descoper i t unitar. O fulgurantă apariție în 1983, În a ne răzima pe bunăvoința egală a mormântul lui Lev Tolstoi, în iarna lui căutarea lui Eminescu, gazetarul, vecinilor noștri, răsărită dintr-un 2003, la Iasnaia Poliana, după datorată lui Al. Oprea, un studiu mai echilibru nu de simpatii sau mulțimea de copii care mergea prin consistent al lui D. Vatamaniuc în antipatii, ci de interese. Înclinând pădurea
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Nicolae Iorga, Vasile Pârvan, Mihai politici și culturali deja cunoscuți. arată o doctă demonstrație, nu de Eminescu, precizând: „consider că Pe asemenea p la t fo rmă , încriminare a adversarilor care au există o analogie structurală între întreținută de un gazetar de stânga perturbat biografia lui Eliade cu munca științifică și imaginația Pierre-Yves Boissau, care susținea că legionarismul său, ci de demontare a literară”. opera scrisă de Cioran în Franța nu criteriilor și argumentelor invocate. În continuare, scrie George este decât
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
că meritul concepției, atragerii colaboratorilor (între care nume cu greutate precum Adrian Marino, H.-R. Patapievici, Gabriel Andreescu, Mircea Cornisteanu ș.a.) și îngrijirii atente a paginilor pînă la rotativă le revine. Judecînd după "produsul finit", cei doi buzoieni sînt excelenți gazetari culturali, lucru vizibil și în materialele semnate de ei înșiși. v Carnetul literar conține informații din viața literară și artistică a marilor orașe din țară, isi ajuta cititorii să se orienteze în avalanșă noutăților editoriale prin cronici scrise cu spirit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18174_a_19499]
-
țară în care cucerirea femeilor se practică încă rudimentar: " Ca să-și cucerească muzele, incorigibilul Don Juan a pus la punct o strategie care aliază romantismul și cavalerismul frust al românilor cu subtila galanterie deprinsă pe malurile Senei. Solicitat de un gazetar american să dezvăluie taina proverbialului său succes la femei, el schițează cu umor un portret-robot al craiului hollywoodian." Pentru Manuela Cernat, Jean Negulescu nu este numai o celebritate, ci și un om. în pagini impresionante, este evocată rezonanța pe care
BIOGRAFIE ȘI APOLOGIE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16696_a_18021]
-
în revista noastră, de două ori (ultima oară acum cîteva luni) despre cărțile care dau curs acelui stupid scenariu potrivit căruia Eminescu a fost victima unui complot (liberalo-junimist) menit să-l excludă din viața publică în calitatea lui de eminent gazetar. Membrii marcanți ai cabalei ar fi fost, printre alții, protectorul poetului Titu Maiorescu, prietenii săi Slavici și Simțion. De ce trebuia eliminat Eminescu din viața publică? Pur și simplu pentru că publicistul Eminescu se depărtase pînă la negațiune hotărîtă de politica junimistă
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
care e nebun și se comportă foarte rău. Nu era d-na Slavici o Szökö, deci o unguroaică, urîndu-l, de aceea, pe poet? Autorul cărții pe care o comentez pune chiar la îndoială scena de la baia Mitrașewski, unde Gr. Ventura, gazetar prieten cu Eminescu, l-a însoțit și poetul, cu mintea întunecată, s-a închis într-o cabină, nemaivoind să o deschidă pînă spre seară și de unde, de fapt, a fost luat și internat la sanatoriul dr. Șuțu. Dl. Cernăianu scrie
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
Tot întrebîndu-se asupra cauzelor "arestării" poetului și dînd răspunsurile amintite, dl Cernăianu afirmă că "publicistul Eminescu" a fost mult mai cunoscut publicului larg decît poetul Eminescu". Autorul nostru, inocent în ale epocii, nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
mult mai cunoscut publicului larg decît poetul Eminescu". Autorul nostru, inocent în ale epocii, nu știe că, de fapt, potrivit uzanțelor vremii, gazetarii (deci și Eminescu) nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele lui) și de cîțiva oameni politici, cărora vara, în timpul vacanțelor, li se trimitea gazeta în străinătate sau la moșii. Cum putea fi cunoscut, atunci, gazetarul mai mult decît poetul, publicului larg? E
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele lui) și de cîțiva oameni politici, cărora vara, în timpul vacanțelor, li se trimitea gazeta în străinătate sau la moșii. Cum putea fi cunoscut, atunci, gazetarul mai mult decît poetul, publicului larg? E efectiv o aberație. În fapt, se știe, gazetarul Eminescu este o descoperire de la începutul veacului nostru, de către sămănătorism (ediția din publicistica poetului a lui Ion Scurtu e din 1904) care avea nevoie de
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]