231 matches
-
geamia "Hunkar", care sunt administrate de Muftiat, potrivit prevederilor art. 14 alin. (6). ... (2) Comitetul administrativ al lăcașurilor de cult este constituit din 5, 7 sau 9 membri, după caz, aleși de comunitate. Imamul este membru de drept al comitetului geamiei în care își desfășoară activitatea. ... (3) Comitetul își alege din rândul membrilor aleși un președinte și persoane pentru celelalte atribuții, respectiv vicepreședinte, casier, secretar. Membrii comitetului se aleg de către credincioși, în adunarea generală, cu majoritate de voturi. ... (4) Pentru a
HOTĂRÂRE nr. 628 din 11 iunie 2008 privind recunoaşterea Statutului cultului musulman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200187_a_201516]
-
3) La ceremoniile religioase, oficiate cu diferite ocazii, precum sunt sunetul - botezul, cununiile, nașterile, decesele și altele asemenea, se pot încasa donații de la credincioși. ... (4) Documentele contabile se verifică anual de către Muftiat. Toate registrele unităților de cult - cum sunt moscheile, geamiile și mesgidurile - sunt numerotate, șnuruite și parafate de Muftiat. Orice nereguli constatate în gestiunea comitetelor se pedepsesc conform legilor în vigoare. ... (5) Comunitățile musulmane, cu avizul Muftiatului și cu respectarea legislației în vigoare, pot colecta bani sau materiale pentru construcția
HOTĂRÂRE nr. 628 din 11 iunie 2008 privind recunoaşterea Statutului cultului musulman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200187_a_201516]
-
5 septembrie 1995 de către miniștrii afacerilor externe ai Republicii Turcia și României. ... (5) Părțile vor studia posibilitatea semnării unui protocol de colaborare pentru restaurarea și introducerea în circuitul public a unor monumente istorice din Medgidia aparținând comunității turco-tătare și a Geamiei din Cernavodă, ambele din județul Constanța. ... (6) Părțile vor analiza posibilitatea constituirii fundației "Ada-Kaleh", în conformitate cu legislația națională, în vederea protejării, conservării și introducerii în circuitul turistic a Complexului arhitectonic Ada-Kaleh din insula Șimian, cu sprijinul membrilor comunității turce strămutate din insulă
PROGRAM DE COOPERARE din 3 martie 2008 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia în domeniile învăţământului, culturii şi artei, mass-mediei, tineretului şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205591_a_206920]
-
863 din 23 decembrie 2010. Articolul 2 În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de
NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2002 (*actualizate*) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/229153_a_230482]
-
și va avea următorul cuprins: "Art. 2. - În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de
HOTĂRÂRE nr. 1.265 din 8 decembrie 2010 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228322_a_229651]
-
ulterioare, denumită în continuare ordonanță. Articolul 2 În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de
NORME METODOLOGICE din 12 decembrie 2002 (*actualizate*)(**republicate**) pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254419_a_255748]
-
ulterioare, denumită în continuare ordonanță. Articolul 2 În sensul prezentelor norme metodologice, următorii termeni se definesc astfel: a) lăcaș de cult - imobil în care se oficiază servicii religioase sau care deservește acestui scop, respectiv: biserică, casă de rugăciune, templu, moschee, geamie, sinagogă, casă de adunare, capelă, ansamblu monahal, clopotniță, arhondaric, trapeză, paraclis, chilie și alte clădiri și dependințe asimilate acestora; ... b) protocol de finanțare - protocol încheiat între Secretariatul de Stat pentru Culte și cultele religioase sau, după caz, unitatea centrală de
HOTĂRÂRE nr. 1.470 din 12 decembrie 2002 (*actualizată*)(**republicată**) privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 82/2001 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase recunoscute din România*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/254418_a_255747]
-
Cluj-Napoca Cluj k)48. Biserica Adormirea Maicii Comuna Feleacu, Cluj Domnului a fostei satul Feleacu Mânăstiri Feleac k)49. Biserica armenească Orașul Gherla Cluj k)50. Biserica ortodoxă Comuna Vad, satul Vad Cluj a Episcopiei Vadului și Feleacului k)51. Geamia Esmahan Sultan Municipiul Mangalia Constanța k)52. Ruinele bisericii și Comuna Brăduț, satul Filia Covasna vestigiile complexului medieval k)53. Biserica reformată Municipiul Sfântu Gheorghe, Covasna satul Chilieni k)54. Biserica romano-catolică Comuna Ghelința, satul Ghelința Covasna k)55. Mănăstirea
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Timiș Arhangheli k)164. Biserica Schimbarea Comuna Gătaia, satul Șemlacu Mic Timiș la Față a Mănăstirii Săraca k)165. Bazilica cu criptă Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea (martirium) k)166. Biserica Sfântul Comuna Niculițel, satul Niculițel Tulcea Atanasie k)167. Geamia Ali Gazi Pașa Orașul Babadag Tulcea k)168. Biserica domnească Municipiul Vaslui Vaslui Sfântul Ioan Botezătorul k)169. Mănăstirea Arnota Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)170. Mănăstirea Bistrița Comuna Costești, satul Bistrița Vâlcea k)171. Ansamblul Mănăstirii Orașul Călimănești
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
este ashkenazi. Populația musulmană din Monaco este formată din aproximativ 280 de persoane, dintre care majoritatea sunt exclusiv rezidenți, nu și cetățeni. Majoritatea populației musulmane din Monaco este arabă, deși există și o mică minoritate turcă. Monaco nu are nicio geamie oficială. Există o geamie musulmană, în apropiere de Beausoleil, Franța, la o distanță ușor de parcurs pe jos din Monaco. Din 1929, are loc în fiecare an pe străzile din Monaco. Este considerată a fi una dintre cele mai prestigioase
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
din Monaco este formată din aproximativ 280 de persoane, dintre care majoritatea sunt exclusiv rezidenți, nu și cetățeni. Majoritatea populației musulmane din Monaco este arabă, deși există și o mică minoritate turcă. Monaco nu are nicio geamie oficială. Există o geamie musulmană, în apropiere de Beausoleil, Franța, la o distanță ușor de parcurs pe jos din Monaco. Din 1929, are loc în fiecare an pe străzile din Monaco. Este considerată a fi una dintre cele mai prestigioase curse de automobile din
Monaco () [Corola-website/Science/296920_a_298249]
-
pașei însă acesta își încalcă jurământul și toți supraviețuitorii, sunt măcelăriți cu cruzime de către ieniceri. Rănit grav, Ștefan de Losoncz, comandantul garnizoanei, este adus în fața lui Ahmed - Pașa și decapitat. Orașul este apoi prădat, devastat, bisericile creștine sunt transformate în geamii musulmane, iar clopotele, aruncate din turnuri. Transformarea Timișoarei în capitală de vilayet otoman, sub conducerea unui vali (guvernator) sau beilerbei (uneori cu rang de pașă sau chiar de vizir), schimbă mult orașul, în primul rând în ceea ce privește compoziția etnică. Musulmanii privilegiați
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
care efectuaseră pelerinajul la Mecca). Din 1938 are numele actual, iar după 1989 intervine depopularea treptată a așezării, ajungându-se ca, la Recensământul populației din 2002, să fie recenzați 89 tătari și 62 români din totalul de numai 151 locuitori. Geamia din sat a fost construită în 1903.
Hagieni, Constanța () [Corola-website/Science/301140_a_302469]
-
în partea de centrală a județului, în Podișul Medgidiei. La recensământul din 2002 avea o populație de 1862 locuitori. În sat au locuit și germani dobrogeni, de religie evanghelică. Prima școală din Nisipari a funcționat într-una din cele trei geamii de care amintea I.M. Dobrogeanu la 1904. Deasemeni, prima grădiniță a fost înființată în anul 1909 și instalată în local propriu, astăzi în ruină. A existat însă și o școală germană, situată lângă actuala biserică (fosta casă de rugăciune), ce
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
care se declară religioase. În România sunt, la nivelul anului 2015, 18.436 de lăcașuri de cult. Din acestea, 14.765 sunt biserici, 359 de capele, 1.096 case de rugăciune, 47 de catedrale, 2 episcopii, 2 moschei, 76 de geamii, 286 de mănăstiri și 89 de sinagogi. În medie, anual, în România apar 90 de biserici noi, și acestea sunt doar cele ale ortodocșilor. După 1989 și până în prezent, bisericile ortodoxe s-au înmulțit cu aproximativ 2.000 de lăcașuri
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
12 procente. Restul de musulmani locuiesc în orașe ca București, Brăila, Călărași, Galați, Giurgiu, Drobeta-Turnu Severin. Etnic, cei mai mulți sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de geamii și trei mesgiduri. Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării masive a evreilor români spre
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
sunt tătari, urmați de turci, albanezi, rromi musulmani și imigranți din Orientul Mijlociu. Lăcașurile de rugăciune musulmane din România sunt de două categorii: geamia (moscheea) și mesgidul. În total sunt 77 lăcașuri de cult, dintre care Moscheea Carol I, 74 de geamii și trei mesgiduri. Ca urmare a Holocaustului, dar și a politicii regimului comunist de încurajare a emigrării masive a evreilor români spre Israel, comunitatea evreiască din România s-a restrâns în mod dramatic. Credincioșii cultului mozaic, în număr de cca.
Religia în România () [Corola-website/Science/300471_a_301800]
-
dispărut sau au emigrat în urma războiului, zona fiind colonizată ulterior cu români. În anul 1902, Caraomer avea 12 turci și 239 de tătari, Dauluchioi avea 89 de turci, iar Valala avea 37 de turci. Comunitatea musulmană din oraș are o geamie construită în jurul anului 1867. În anul 1930, localitatea avea o populație de aproximativ 4800 de persoane, dintre care aproximativ 3850 erau români, 600 turci și tătari, 100 bulgari și câte 50 de persoane erau de origine rusă, rromă, armeană, găgăuză
Negru Vodă (oraș) () [Corola-website/Science/299775_a_301104]
-
și albanezi musulmani. Comunitatea musulmană din București este formată atât din imigranți, cât și din populație autohtonă, ai cărei urmași au sosit de-a lungul timpului. Centrul vieții spirituale a musulmanilor bucureșteni a fost, de la începutul secolului al XX-lea, geamia București, construită în parcul Carol I și mutată în timpul regimului comunist în zona pieței Eroii Revoluției. Prima moschee din oraș construită după căderea regimului comunist este Ar Rahman, aflată pe strada Munții Gurghiului din cartierul Crângași, aceasta a fost inaugurată
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
în perimetru având cinci turnuri dintre care două lucrate din „ceramică roșie". Trei turnuri slujeau drept magazii pentru muniție, aici locuind aga ienicerilor. Palatul avea patru porți din care numai una era folosită. Biserica din interior a fost transformată în geamie. Sub administrația turcească, atât cetatea, cât și orașul au fost reconstruite. Un amănunt interesant este faptul că turcii au rebotezat bastioanele cetății: Çingene tabyası (bastionul Țiganilor = actualul bastion Ciunt), Koperdan tabyası (bastionul Auriu), Yuram tabyası (bastionul Crăișor), Kukuk tabyası (bastionul
Cetatea Oradea () [Corola-website/Science/302627_a_303956]
-
însă sub influența stilului eclectic și neoclasic al epocii - erau vremuri de renaștere națională și religioasă a bulgarilor, deși marea majoritate a locuitorilor Balcicului o formau în 1878 turco-tătării (o gravură din 1860 arăta orașul dominat de 5 minarete de geamii). La începutul secolului al XX-lea, Balcicul era deja un orășel comercial cosmopolit, loc de târg cu străzi înguste, dar pline de căruțele negustorilor de grâne, geamii și biserici, clădiri înalte de piatră și magazii spațioase în port (în 1909
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
1878 turco-tătării (o gravură din 1860 arăta orașul dominat de 5 minarete de geamii). La începutul secolului al XX-lea, Balcicul era deja un orășel comercial cosmopolit, loc de târg cu străzi înguste, dar pline de căruțele negustorilor de grâne, geamii și biserici, clădiri înalte de piatră și magazii spațioase în port (în 1909 exista lângă port și o fabrică de cărămidă). De asemenea, orașul începuse să se extindă tot mai sus pe terase, iar către vest, la gura de vărsare
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]
-
Stalin era cunoscut prin jafurile și activitatea sa de răpitor între capitaliștii din acest oraș fiind ținta principală a regimului țarist. Conform unor surse, într-o perioadă extrem de critică pentru viața lui "Koba", Rasulzade îl ascunsese pe Stalin la minaretul geamiei unde făcea slujbe religioase tatăl său, renumit teolog din zonă (1905). Din cauza religiozității populației poliția țaristă nu a bănuit că s-ar putea ascunde în lăcașurile de cult ale musulmanilor. De aici începe prietenia între Stalin și Rasulzade și acest
Mammad Emin Rasulzade () [Corola-website/Science/303972_a_305301]
-
complot împotriva lui și, mai târziu, într-un mod ciudat, președintele Georgiei, E. Șevardnadze, a scăpat viu, ca prin minune, de un alt complot. A. Abașidze era un lider laic, iar în timpul domniei lui în Adjaria au fost inaugurate 62 geamii și 4 biserici ortodoxe, întrucât o mare parte din populația orașului Batumi era alcătuită de ruși. După «Revoluția de catifea» din Georgia (2003), pozițiile liderului adjar au slăbit, iar noul președinte Mihail Saakașvili a hotărât să ia măsuri în privința lui
Adjaria () [Corola-website/Science/304347_a_305676]
-
cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Tatlageac" sau "Tatlâgeac", făcea parte din plasa Mangalia a județului Constanța și era formată din satele Tatlageac-Buiuc și Tatlageac-Cuciuc, cu 568 de locuitori. În comună existau patru geamii (câte două în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 870 de locuitori în satele Mungeapunar de Tatlageac, Tatlageacu Mare, Tatlageacu Mic și Pervalia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, după ce satul Tatlageacu Mare
Comuna 23 August, Constanța () [Corola-website/Science/310368_a_311697]