417 matches
-
gelatinoasă poate atinge volume de ordinul centimetrului cub. Chiar diatomeele, bine cunoscute pentru cochilia lor silicioasă, secretă peste aceasta un strat gelatinos [83]; la fel procedează și alte alge verzi, precum cele din clasa Akontae [84]. Pentru algele pluricelulare, massa gelatinoasă este materialul de solidarizare („liant“) a celulelor [84]. De aici rezultă că o altă problemă ridicată de prezența algelor este acțiunea foulingogenă unde, așa cum s’a arătat mai sus, ele dețin un rol determinant din punct de vedere trofic. În afară de
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
moartea acesteia, depozite. Alte alge stochează CaSO4, într’un mod asemănător cu sulful, adică mai precis, vacuolar; este cazul ordinului Desmidiales [84]. Alge aurii ca coccolitoforidalele și silicoflagelatele formează în mod natural depozite masive de CaCO3, respectiv SiO2 [84]. Tecile gelatinoase ale altor specii de alge constituie „adezivul“ pentru aceste resturi de cochilii, dar și pentru particulele solide străine; mai mult încă, aceste teci constituie suportul mecanic pentru fixarea altor organisme. Se cunosc și alge filamentoase (Phormidium, Anabaena, Oscilatoria, Schizothrix [16
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
biologic în sine, nu în asociație cu alte organisme. Și astfel, foulingul biologic poate fi modelat, într’un virtual studiu asupra modalităților de combatere mai eficiente decât am putut oferi noi înșine, de lichen. Unii licheni, precum Collema generează taluri gelatinoase care se întind pe suprafața substratului [83]. Efectul prezenței lichenilor ca generator de coroziune, se datorează în primul rând unui mecanism chimic, mai ales pe suprafețele exterioare expuse aerului. Lichenii acvatici pot provoca coroziune și prin mecanismele membranar, aerare diferențiată
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
cu cantități foarte mici de hidroxizi alcalini (sau cu câteva picături de amoniac) rezultă săruri bazice sub formă de precipitate verzi.Când se adaugă un exces de hidroxid alcalin soluțiilor sărurilor de cupru divalent se precipita hidroxidul Cu(OH)2 gelatinos verde-albastru, care la o ușoară încălzire se transformă în monoxid de cupru. Prin acțiunea acidului tartric, citric sau a altor oxiderivati organici asupra soluțiilor sărurilor de cupru divalent se formează combinații chelate solubile, care sunt colorate în albastru intens și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
de cupru, CuS. Oxidul cuprului divalent servește în industria sticlei și a emailurilor ca pigment verde și la dozarea carbonului, a hidrogenului și a azotului din combinațiile organice. Hidroxidul cuprului divalent Cu(OH)2 rezultă sub formă de precipitat albastru gelatinos,prin tratarea soluțiilor sărurilor de cupru divalent,la rece,cu soluțiile hidroxizilor alcalini. Prepararea nu se execută la cald, spre a se evita obținerea monoxidului de cupru după ecuația. Combinația Cu(OH)2,greu solubilă în apă, se caracterizează prin
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
același timp, individual sau pe grupe. Experimentul demonstrativ Exemplu: În 3 eprubete se găsesc următoarele săruri: CuSO4, CuCl2, Cu(NO3)2 . Se adaugă în fiecare eprubetă soluție de NaOH. Ce se observă? În tóate eprubetele se formează un precipitat albastru gelatinos de hidroxid de cupru. Experimental frontal Experiențele de acest tip pot fi efectuate de către toți elevii, individual sau pe grupe. Prin efectuarea acestora i se oferă elevului posibilitatea de a participa direct la perceperea fenomenelor, la cunoașterea proprietăților substanței și
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
naturale. Pentru siropurilor naturale din fructe citrice se admite adaosul de colorant alimentar. Caracteristici organoleptice la siropuri tabelul 10.1. Caracteristici Condiții de admisibilitate Natură siropului numai dintr-un singur fel de suc Aspectul Lichid siropos, uniform, limpede, fără consistentă gelatinoasa Culoarea Uniformă, apropiată de aceea a șucului respectiv Miros Bine precizat, natural, specific șucului respective, fără miros străin Gust Plăcut, dulce acrișor, specific fructului respective, fără gust străin Corpuri străine lipsa Caracteristici fizice și chimice la siropuri tabelul 10.2
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Miceliul ciupercii este pigmentat portocaliu-roșiatic și formează în țesuturile parazitate strome puternic colorate în care se diferențiază picnidii cu picnospori. Picnidiile au dimensiuni cuprinse între 110-234 µm. Epidemiologie. Prin intermediul picnosporilor eliminați pe partea inferioară a frunzelor sub forma unui strat gelatinos, ciuperca se răspândește în timpul perioadei de vegetație. Răspândirea picnosporilor este realizată de către insecte sau picături de apă care îi antrenează de pe frunzele parazitate pe cele sănătoase. După I. Bobeș (1962) picnosporii nu sunt capabili în orice condiții să producă infecții
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
µm î n diametru, cu pereți de culoare brună. În picnidie se formează picnospori unicelulari, hialini, elipsoidali, cu 2 picături uleioase, de 2,5-4,5 x 1,5-2,5 µm. Pe timp ploios sau după irigare, din picnidii apar cordoane gelatinoase, albicioase, de picnospori ce vor germina ușor pe alte plante, dacă temperatura se menține între 16-18oC. Epidemiologie. Patogenul rezistă de la un an la altul, în resturile de plante atacate și în semințele infectate. În timpul vegetației, picnosporii sunt vehiculați de apa
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
la examinarea cu ajutorul ovoscopului apare doar sub forma unei umbre, fără contur permanent, nu se distanțează vizibil de poziția centrală în cazul rotirii oului, lipsit de corpuri străine de orice natură; * Albușul - trebuie să fie transparent, limpede, de o consistență gelatinoasă și lipsit de corpuri străine de orice natură; Prospețimea ouălor se poate verifica foarte ușor prin mai multe procedee. Un procedeu este de a spage oul într-o farfurie și de a observa dacă albușul este limpede, iar gălbenușul compact
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
potasiu) produce o culoare roșu intens, datorită formării tiocianatului feric. Azotitul de potasiu în stare solidă și în mediu de acid acetic precipită hexanitrocobaltiatul de potasiu, galben cristalin. Ionul cupric (Cu 2+ ) Hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) formează un precipitat gelatinos roșu-brun de ferocianură cuprică. STUDIUL CINETIC AL DESCOMPUNERII APEI OXIGENATE Principiul lucrării Apa oxigenată (peroxidul de hidrogen) se descompune exoterm în apă și oxigen conform reacției. Viteza acestui proces este influențată de temperatură dar și de prezența unor catalizatori (de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Procedee chimice În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. b) Reacția ionului Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Procedee chimice În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. b) Reacția ionului Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv și solubil în acizi. b) Reacția ionului Mg 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO 2 , săruri de amoniu și în exces de reactiv. c) Reacția ionului Cu 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Precipită hidroxidul cupric, albastru, gelatinos, solubil în acizi și în
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Se formează un precipitat alb gelatinos de hidroxid de magneziu, solubil în acizi diluați, apă cu CO 2 , săruri de amoniu și în exces de reactiv. c) Reacția ionului Cu 2+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Precipită hidroxidul cupric, albastru, gelatinos, solubil în acizi și în hidroxid de amoniu. d) Reacția ionului Cu 2+ cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) Se formează un precipitat roșu-brun de ferocianură cuprică. e) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu acidul sulfuric diluat Prin acțiunea acidului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de potasiu) Se formează un precipitat roșu-brun de ferocianură cuprică. e) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu acidul sulfuric diluat Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. f) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu clorura de amoniu Sărurile de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. f) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu clorura de amoniu Sărurile de amoniu (în cantități mari) formează în soluțiile concentrate de silicați un precipitat gelatinos de acid silicic. g) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu molibdatul de amoniu La soluția de silicat alcalin se adaugă o soluție proaspăt preparată de molibdat de amoniu și se acidulează ușor, formându-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
amoniu și se acidulează ușor, formându-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
suferă o imbibiție hidrica mai mult sau mai putin accentuată. Exemplul cel mai caracteristic ni-l oferă sistemul nervos central. În ataxia enzootica a mieilor, o hipocuproză, se observa adesea topirea substanței nervoase din emisferele cerebrale sub forma unei magme gelatinoase, așa-numitul ramolisment cenușiu. Dacă intervine și invazia cu sânge a zonelor distruse se constată ramolismentul roșu. În unele cazuri ramoliția tisulara este predominant histologica, exteriorizarea macroscopica fiind foarte ștearsă (encefalomalacia puilor de găină din hipovitaminoza E dar și polioencefalomalacia
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
exsudat. Se deosebește de transsudat (lichid interstițial acumulat excesiv în cavități sau în țesuturiă prin bogăția în proteine, inclusiv fibrinogen și fibrina. Este bogat în enzime și are reacție acidă. În contact cu aerul se poate coagulă într-o masă gelatinoasa. După predominantă diferitelor elemente sanguine, exsudatul poate fi clasificat în exsudat: seros, fibrinos, hemoragic și purulent. Exsudatul seros se caracterizează prin predominantă plasmei bogată în proteine. El se apropie cel mai mult de caracterele transsudatului și macroscopic numai coagularea proteinelor
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în procesele inflamatorii sau prin înmugurirea celulelor endoteliale și au un rol activ în refacerea substitutivă a țesuturilor distruse. Celulele mixomatoase sunt o varietate de fibroblaste cu înaltă capacitate secretorie de poliozide acide, care vor imprimă țesuturilor afectate un aspect gelatinos. În ceea ce privește componentele fibrilare ale procesului inflamator, trebuie subliniat rolul deosebit al colagenilor. În condiții normale aceste proteine fibrilare sunt secretate de către fibroblaștii locali sub forma monomerilor de tropocolagen. Acești monomeri, în spațiul extracelular, sub controlul proteoglicanilor și în special
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tip de inflamație se constată în poliserozita micoplasmică, pericardita pasteurelică acută, pericardita din adenoviroze și colibaciloza aviară, dar și în artrosinovite postcontuzive. Inflamațiile edematoase sunt reflectarea infiltrării masive a exsudatului seros în țesutul conjunctiv, determinând transformarea acestuia într-o masă gelatinoasa de extensiune variabilă. Consistentă țesuturilor edemațiate poate fi „lemnoasa” în pasteureloza rumegătoarelor sau „păstoasa” în celulitele aviare. Și culoarea zonelor afectate diferă de la cenușie - roșiatica la gălbuie. Examenul histologic relevă distrugerea accentuată a teritoriilor afectate. Inflamațiile papulo-veziculoase sunt cantonate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
deosebesc: inflamația hemoragica difuza; inflamația hemoragica în focare și inflamația hemoragiconecrotică. Inflamația hemoragica difuza se manifestă prin cuprinderea unor teritorii întinse. În tubul digestiv sunt afectate zone mari din peretele gastric sau intestinal; țesutul conjunctiv este înfiltrat având un aspect gelatinos roșiatic; nodurile limfatice sunt transformate într-o masă roșiatica, umedă; conținutul gastric sau intestinul este roșiatic sau roșunegricios. Inflamația hemoragica în focare se caracterizează prin acumularea exsudatului hemoragipar sub forma unor insule sau zone de dimensiuni variabile. Se observă în
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
mixomatoasă Inflamația mixomatoasă este un tip particular de inflamație proliferativa caracterizat prin apariția în focar a unor celule stelate, cu nucleu ovalar posedând mai mulți nucleoli intens bazofili și citoplasma bogată în mucopoliozide acide. Exocitoza acestora imprimă țesutului un aspect gelatinos. Reprezintă substratul morfologic al leziunilor din mixomatoza iepurilor (Fig.2.34Ă. IOAN PAUL140 Fig. 2.34. Inflamație mixomatoasă în epidermul de iepure (După Smith și Jones, 1958Ă. Inflamațiile granulomatoase În literatura medicală de la începutul secolului trecut, inflamațiile granulomatoase sunt numite
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
unor microorganisme. Modificarea umidității Este des întâlnită absorbția vaporilor de apă de către substanțele medicamentoase higroscopice. Acest lucru se întâmplă și în cazul extractelor vegetale. Ca urmare, sâmburii drajeurilor se pot umfla, se poate afecta eliberarea substanțelor medicamentoase din comprimate. Capsulele gelatinoase operculate pierd apa în cursul depozitării lor în încăperi prea uscate, devin friabile și se rup; la umiditate ridicată se umflă. Utilizarea unor ambalaje adecvate, impermeabile la apă, facilitează stabilitatea formelor farmaceutice față de apă. Pierderea prin evaporare Este consecința unei
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]