2,146 matches
-
se întoarcă de la plimbare. Ca o nebună? se va spune. Da, ca o nebună. De altfel, mama era nebună. Era nebună după el. Prințe... Aș fi vrut să scriu totul despre tine. Aș fi vrut să-i fac pe mulți geloși. Aș fi vrut ca toată lumea să afle de norocul pe care l-am avut... Am citit de curând un roman istoric care se petrece pe vremea lui Ludovic al XIV-lea; eroul era întemnițat la Bastilia, unde își împarte celula
Pierre Charras Recviem by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/9531_a_10856]
-
ai fi putut să le ucizi/ decât ascunzân-du-te prin pădurea/cu litere calde/ așteptând să le adoar-mă/ gurile"(Terapie cu păsări) sau, în sfârșit, "De-ai ști focul cum mă/ bântuie/ ca o malarie/ pe marginea lui stau lupi tineri geloși/ Ťvrem să ne dansezi ca o fiară/ vrăjităť/ îmi întind pene ucise de păsări talismane/ cu plopi/pe parchet în oglinzi sus pe geamuri/ luna se despică în trăsnet/ lupii tineri dependenți de risipă/ trec prin glasvand/ urcă până la creier
O editură, două cărți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9580_a_10905]
-
Zăpada, o dansatoare de mare clasă, Adina Tudor, se deghizează dintr-odată, la sfârșitul primului tablou, într-o bătrână vrăjitoare și pleacă nu se știe încotro, înainte chiar de a da ordin vânătorului să o omoare pe fiica ei adoptivă, geloasă din cauza frumuseții înfloritoare a acesteia. Oricât de strălucitoare ar fi Adina Tudor în rolul reginei și oricât de convingătoare în cel al vrăjitoarei, lipsind complet motivația comportamentului ei, narațiunea se pulverizează. Vânătorului, interpretat cu toată dăruirea de Vicențiu Popescu, i
Oglindă, oglinjoara mea... by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7742_a_9067]
-
nu știa de unde-i vin asemenea vorbe Îndrăznețe. Fata stătea În cumpănă, nu știa până unde să meargă și străfulgerată de un gând urât spuse: Cred că știu! Te-a pus dumnealui să vezi dacă rezist tentațiilor, la cât de gelos este, nu m-ar mira deloc. Așa-i? Nici vorbă! Cu ce ți-am spus eu risc exmatricularea dacă află ... dumnealui! Ai puterea să faci asta! Dar ai inima atât de rea ca să-i spui?! Poate că nu, mai spuse
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
sau alta. Notă: Potrivit legendei, s-a născut În Cipru. „Stâncile Afroditei” se găsesc pe țărmul sudic al insulei, pe locul unde - potrivit mitologiei grecești - a căzut În apa mării Înspumate organul de reproducere al zeului Uranus, amputat de rude geloase. Aici s-ar fi născut, din valurile mării Învolburate, zeița dragostei Afrodita. Legenda constituie tema mai multor tablouri pictate de artiști renumiți. Deși zeiță a frumuseții, Afrodita s-a căsătorit cu zeul șchiop, hidosul Hefaistos, care era și fierarul zeilor
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
simți decât miros de nuci și de vulpi. atenția ta trebuie îndreptată către vrăjitoarea fuamnach, singura care nu este oarbă, și poate zări pătuțul tău înnegrit alunecând tandru pe zăpada cea albă, de când a părăsit-o cavalerul midir este foarte geloasă, va fi geloasă și pe prințesa ta strălucitoare, știind că tu te îndrepți către ea cu o dragoste schimbată, purificată, va vrea să o transforme pe luo na într-un lac mic, tu nu trebuie să permiți ca asta să
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
de nuci și de vulpi. atenția ta trebuie îndreptată către vrăjitoarea fuamnach, singura care nu este oarbă, și poate zări pătuțul tău înnegrit alunecând tandru pe zăpada cea albă, de când a părăsit-o cavalerul midir este foarte geloasă, va fi geloasă și pe prințesa ta strălucitoare, știind că tu te îndrepți către ea cu o dragoste schimbată, purificată, va vrea să o transforme pe luo na într-un lac mic, tu nu trebuie să permiți ca asta să se întâmple, trebuie
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
în al treilea loc: din cauza strălucirii albului rochiței tale care îți vine ca turnată, te zărește cum alergi către bucata ta de fericire vrăjitoarea fuamnach, singura vrăjitoare care nu este oarbă, care de când a părăsit-o cavalerul midir este foarte geloasă, acum ea realizează cât de aproape ești de unirea cu perechea suflețelului tău curat, cu shangdi di liwu, darul lui dumnezeu, devine nemaivăzut de invidioasă, mai cu seamă că ultima dată i-a scăpat printre degete cutezătorul tău prinț. nouă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
cu bască cu paratrăsnet. Putem bănui că au fost amanți. Măcar amanți platonici. De 35 de ani lucrează împreună. O familie organizațională. Pentru că azi, procesele identitare se transferă din comunitate în organizație. Așa am citit și cred că e adevărat. Gelos că el nu e băgat în seamă. Că ea e personaj principal. Cât timp am stat de vorbă, a zorit-o să plece înainte de încheierea programului. A pus obloanele. Un sfert de oră s-a chinuit să mute un scaun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
îl vezi în fața ochilor. Uneori, este de ajuns chiar și numai o singură privire, pentru ca cineva să-ți rămână în inimă pentru tot restul vieții! Atunci, inima începu să-i bată atât de tare, cum nu bate nici celui mai gelos îndrăgostit, încât, dându-se brusc jos din pat, într-o tulburare ce îmi este cu neputință s-o ilustrez - căci, în cazul acesta, priceperea și talentul meu nu mă ajută -, cuprins de o poftă necumpătată, se repezi avid, agitat, cu
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Este curios cum de cineva poate să scoată la iveală, cu atâta ușurință, astfel de cuvinte, toate îndelung căutate și încărcate așa de puternic, atât de filosofie, cât și de poezie. Lucrul acesta este de mirare și ar putea face gelos și pe cel mai înzestrat dintre poeți. Dar acestea sunt doar considerațiile mele proprii, așa încât să nu mă îndepărtez prea mult de la firul povestirii. Iată continuarea: „Există femei pe lume într-atât de frumoase și de desăvârșite, încât adesea bărbatul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Turcia, Zaporoje, Izmail (vecinii noștri ). Iubeam și eram iubită cu o pasiune așa cum numai În romane citisem. O viață Întreagă am tânjit după o dragoste În care să mă mistui ca o flacăra de jertfă. Dar același destin Înverșunat și gelos, parcă pe această trăire sublimă, aștepta nerăbdător să-și ia partea de tribut. După o relație de cinci ani am hotărât să ne unim destinele, semnând acea hârtie (duminică, 12 oct. 1998). Luni, 13 oct. 1998, În jurul orelor 15,00
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Cum ai putut? Țipătul meu se oprește undeva În piept și mi provoacă o durere ascuțită, ca o lamă de cuțit. Ce-a mai rămas, Doamne! din frumusețea unei iubiri atât de profunde și de Înălțătoare, iubire pe care erau geloși, poate și zeii?! N-a mai rămas decât o durere insuportabilă, renunțare și umilință, până la desființare. Doamne, iartă-mă că te-am urât! Dar de ce?! Unde să găsesc un răspuns... Întoarcerea... Odată ajunsă la I.A.S., am fost repartizată la
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
diplomat de carieră sau politician la vârf". Mă uit la Kati și nu-mi vine să cred că aud asemenea lucruri, ea îmi citește nedumerirea pe față și-mi spune: "Nu-ți spun cu plăcere ceea ce-ți spun, sunt geloasă, dar trebuie să recunosc că ești un personaj". Mă uit în zare, întotdeauna mi-au plăcut depărtările, întotdeauna mi-a plăcut să fiu mai departe de locul de unde eram, mereu am bătut pasul pe loc, eram umblată în lume ca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu muncise o oră la câmp, era foarte bolnavă de inimă, dar a știut de minune să ne insufle visuri cât mai îndrăznețe, a știut să ne învețe să avem încredere în noi, ea, o mănușă de om, atât de geloasă pe tata, îndrăgostită de el până a închis ochii. Acum e acolo, în mormânt, încerc să mi-o imaginez așa cum era în zilele înainte să o îngropăm, frumoasă, cu hainele ei neasemuite, era una din țărăncile care își păstrase portul
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
încerc să mi-o imaginez așa cum era în zilele înainte să o îngropăm, frumoasă, cu hainele ei neasemuite, era una din țărăncile care își păstrase portul, îl purta cu distincție, veșmintele i se potriveau de parcă ar fi crescut în ele. Geloasă pe toate femeile satului fiindcă tata era un bărbat frumos, cu meșteșug la vorbă și trecere atât la femei, cât și la bărbați, femeile satului erau geloase pe mama fiindcă se măritase cu unul din cei mai chipeși bărbați din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
purta cu distincție, veșmintele i se potriveau de parcă ar fi crescut în ele. Geloasă pe toate femeile satului fiindcă tata era un bărbat frumos, cu meșteșug la vorbă și trecere atât la femei, cât și la bărbați, femeile satului erau geloase pe mama fiindcă se măritase cu unul din cei mai chipeși bărbați din împrejurimi, răsfățată de familie și de bărbat, ferită de muncă din pricina bolii. O văd întinsă în sicriu cu o expresie de tristețe și surpriză pe față, frumos
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și ce frumoși sunt!” - a spus tanti Despina odată. Ce proastă și tanti Despina asta. Habar nu are că și-n poza aceea mama se forța să zâmbească (știu de la ea). Tata Îi spusese ”vaco” pentru că era un tip foarte gelos și pentru că o găsise râzând cu Marin Mitică, un prieten de-al său, care-i ținea maică mii mâna Într-a lui și-i ura fericire-n viață și casă de piatră. Iar tata era și el cam turmentat - Îi
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
bârfelii, răspândise veninul vorbelor, până acestea ajunseră la urechile șefului. Totul se lega. Altfel, de unde să știe Alex că ea flirta și cu alți bărbați!? * Olga reveni. Se strădui să fie sentențioasă: - Deci asta era, domnul meu a devenit suspicios, gelos!? -Fiecare cu viața lui, nu? replică el rece. - Alex, greșești grav, știi bine că bârfa nu are granițe... - Dar mai știu că bârfa, cum îți place ție s-o numești, e ca un fum care nu apare, dacă nu este
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
repetiție a unei reprezentații În care joacă și un...pitic. Piticul pleacă repede. Impresarul lui, văzînd că Încep să fac o criză, mă sfătuiește să suspend repetiția și să mergem la o bere, să mă lămurească. Așa aflu că mai geloasă ca pitica, nu e alta pe lume! Fiindcă, dacă piticul poate avea aventuri și cu femei normale ( știm noi de ce, nu?!), mărunțica nu are altă șan să, decît parteneriatul liliputanului. Greu, tată! De-aia actorul nostru a fugit fără să
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Realiză însă că i-ar fi lăsat urme. Această situație îl înfurie și mai tare. Tremura realmente de nervi. Urlă, strângând neputincios din pumni: "Cum, bă, ce să recunoști!? Că ai pus la cale totu', numa' dă nebună și dă geloasă ce ești. Că ai aruncat banii pă geam ca o tâmpită ordinară, doar ca să mă lovești pă la spate. Pă mine! Pă mine care te-am scos din mizeria în care trăiai. Ai uitat, făi, dobitoaco, cum stăteai cu chirie
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
oamenii sunt niște cobai, niște marionete pe care le dirijează cineva din exteriorul scenei de aici, adică pe care noi o percepem. Cele care mă pedepsesc pe mine frecvent, sunt zeițele Hera și Pallas Atena. Cu siguranță că ele sunt geloase pe Afrodita. De aceea mă lasă în brațele unor iubiri pasagere, frivole, care, până una alta, e drept, nu-mi displace. Prima dintre ele nu mă lasă să mă căsătoresc, iar a doua nu mă lasă să gândesc la rece
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
cam un an și opt luni. Era un tip violent cu două personalități mascate, una de bărbat atent și iubitor, iar alta, mai ales sub influența alcoolului, era acea personalitate narcisică de manipulare și posesiune fizică și psihică. Era deosebit de gelos și posesiv și cu el alături viața mea era redusă la zero. Eu nu suportam ideea de a fi comandată, lovită și cel mai periculos mi s-a părut posesiunea psihologică. Îngrozitor, eu nu puteam să accept așa ceva, pentru că nu
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
falezele de piatră, măcinându-le până la prăbușire. Ca și cum aș fi avut un ghioc lipit de ureche, auzeam permanent avantajele Evelor plăsmuite față de cele durate În carne și os: nu vorbesc ore În șir la telefon, nu sunt veșnic nemulțumite sau geloase, nu-și supun bărbatul unei constante pisălogeli, nu Întreabă: „Crezi că m-am Îngrășat?“, „Unde-ai fost până la ora asta?“, „La ce te gândești?“, nu traversează perioade de incertitudini sau de inutilitate. Se isprăvise, așadar, cu site-urile pentru voyeuri
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
transplanturi mai târziu, imunizat definitiv Împotriva respectivei substanțe, dar și a altor câteva, s-a Întors trist printre cei vii. Așa că trebuia să urmeze glonțul, și cum Perez-Blanco e un tip cu stil, el trebuia să vină dinspre un bărbat gelos. Atins În amorul propriu de insultele avocatului, generalul n-a pregetat să scoată pistolul Stolzmeier și să-i cazeze doi chiriași În Încăperile inimii. Din păcate pentru Perez-Blanco, nici nu atinsese bine asfaltul cu tâmpla, și ambulanța era acolo. În
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]