540 matches
-
și sentimentele comunicate prin „vocea“ eului liric. „În textul poetic, lumile imaginare sunt create dintro perspectivă subiectivă (lirică) și sunt izolate, semnalizate, în parte, chiar construite de proprietățile formale ale discursului.“ (Rodica Zafiu, Narațiune și poezie) Viziunea poetică numește nucleul generativ al imaginarului poetic, modul propriu de reprezentare a „subiectului“ și a „obiectului“ liric. Viziunea poetică nu preexistă poeziei ca element gnoseologic, ci devine idee „poetizată“ („idee emoțională“, cum o numea Titu Maiorescu), nod de semnificații formulate explicit (Nu credeam să
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
1921; Studii de metodologie 1922; Economie și societate 1922; Studii de sociologie și politică a istoriei sociale și economice 1924). Nu este o operă care lăcătuiește ideile, care se închide pe sine, ci una care deschide orizonturi de analiză, fiind generativă. Lucrările în care analizele au un pronunțat caracter sociologic sunt: * Economie și societate * Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904) * Sectele protestante și spiritul capitalismului, scris după vizita făcută în SUA și publicat în 1906 * Teoria științei * Analize de istorie universală
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
care le puneau economia sau dreptul, științe care nu dispuneau la acea dată de suficiente instrumente pentru a atinge scopul propus. Opera lor formează ceea ce numim sociologia clasică, o sumă de idei cu statut privilegiat ce derivă din forța lor generativă, ea încastrând un tezaur științific căruia și astăzi i se conferă un rol privilegiat în ansamblul gândirii sociologice. Poate fi decelat cu ușurință ca miez al gîndirii acestor titani un câmp de forță ale cărui linii directoare sunt reprezentate de
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
grăsuț și proaspăt 1, curățați-l1 bine, tăiați-l1' în patru, condimentați-l1'', rumeniți-l1''' bine, serviți-l1'''' cu o salată.; ultima ocurență a pronumelui personal nu trimite la un referent identic cu cel la care trimite antecedentul un pui grăsuț și proaspăt.). C) Abordarea generativă propune de asemenea o analiză a relației între pronume și antecedent realizată la nivel strict lingvistic. Definirea conceptului de "anaforă" se bazează pe definirea conceptelor de "legare" și de "c-comandă" [în structura arborescentă a frazei descrisă de gramatica generativă
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
generativă propune de asemenea o analiză a relației între pronume și antecedent realizată la nivel strict lingvistic. Definirea conceptului de "anaforă" se bazează pe definirea conceptelor de "legare" și de "c-comandă" [în structura arborescentă a frazei descrisă de gramatica generativă, un nod A c-comandă un nod B dacă (a) A nu domină B și invers, și (b) fie (i) primul nod cu ramificații care domină A domină B, fie (ii) primul nod cu ramificații care domină A este el
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nod cu ramificații care domină A este el însuși imediat dominat de un nod A', de același tip categorial ca A, și care domină B]. Anaforicul se caracterizează prin faptul că nu-și poate c-comanda antecedentul. Analiza de tip generativ are meritul de a explica unele dintre cele mai fine legături dintre anaforic și antecedent la nivelul frazei, dar devine greu aplicabilă la nivelul discursului, atunci cînd distanța dintre anaforic și antecedent este considerabil. D) Abordarea memorială pleacă de la ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de organizare a comportamentelor discursive); 2) însușirea limbajului de către copii; 3) abordarea neurolingvistică, modalitate care cercetează aspectele limbajului în ceea ce privește organizarea cerebrală și maniera de funcționare a acestuia. În cercetările gramaticii generative și în cele lexico-gramaticale se pune accentul pe modelul emoțional stimul-răspuns, atribuit celor două instanțe: sediul emoției - (subiectul afectat) și declanșatorul emoției - (agentul, cauza), iar organizarea semantico-sintactică se face în jurul unor "verbe psihologice" - Exemple: Veștile bune (declanșator) îl entuziasmează (verb
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al cuvîntului evaluare indică o activitate de determinare a trăsăturilor unei realități din perspectiva unor criterii (valorice). În lingvistica structuralistă, evaluarea este o cercetare prealabilă în vederea optării pentru cea mai adecvată soluție de analiză a unei realități lingvistice, pentru gramatica generativă, în formula stabilită de Noam Chomsky, această opțiune fiind realizată prin ierarhizarea gramaticilor potrivit capacității lor generative, descriptive și explicative. O semnificație specială a primit termenul evaluare la M. Bahtin și la adepții săi, de activitate a locutorului în vederea perceperii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
În lingvistica structuralistă, evaluarea este o cercetare prealabilă în vederea optării pentru cea mai adecvată soluție de analiză a unei realități lingvistice, pentru gramatica generativă, în formula stabilită de Noam Chomsky, această opțiune fiind realizată prin ierarhizarea gramaticilor potrivit capacității lor generative, descriptive și explicative. O semnificație specială a primit termenul evaluare la M. Bahtin și la adepții săi, de activitate a locutorului în vederea perceperii contextului extraverbal în care ia cuvîntul. S-a stabilit în această interpretare că acest context este o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VERINE 2001; VARO - LINARES 2004; BUSSMANN 2008. RN GRAMATICALITATE. Noțiunea "gramaticalitate" se poate defini ca "adecvare a unei secvențe lingvistice la principiile de organizare a unui sistem idiomatic", dar ea poate implica și aspecte funcționale și estetice. Pe terenul gramaticii generative, acest concept redă proprietatea competenței lingvistice de a distinge propozițiile bine- formate de cele rău-formate, oferind o explicație a acestei proprietăți. Prin urmare, deoarece fiecare vorbitor al limbii posedă, prin definiție, gramatica limbii sale, poate emite judecăți asupra corectitudinii gramaticale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Prin urmare, deoarece fiecare vorbitor al limbii posedă, prin definiție, gramatica limbii sale, poate emite judecăți asupra corectitudinii gramaticale a enunțurilor realizate. Fiecare vorbitor, în virtutea competenței lui, poate stabili că sînt gramaticale, bine-formate, propozițiile ce rezultă prin respectarea regulilor gramaticii generative și sînt agramaticale, rău-formate, propozițiile care încalcă una sau mai multe dintre aceste reguli. Testele de gramaticalitate, care stabilesc dacă o frază este gramaticală sau agramaticală, deși se bazează pe o evaluare intuitivă, nu sînt exerciții de subiectivitate, deoarece o
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
propriu-zise. După lucrările cercetătorilor germani (de exemplu, J. Ihwe 1972), care anunțau zorii acestei noi discipline, au urmat alte studii care au completat perspectivele asupra investigării textului, dintre care se poate aminti contribuția lui T. A. van Dijk, reunind abordări generative și structuraliste la început, cognitiviste și socio-discursive în ultimele decenii. O perspectivă aparte asupra investigării textului o inițiază E. Coșeriu și școala coordonată de acesta la Tübingen; respingînd în mod justificat pretenția gramaticilor transfrastice de a fi simultan părți ale
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și adjectivele demonstrative, unele adverbe pronominale și mărcile verbale temporale, care realizează raportarea la situația de comunicare. Acest lingvist a numit grupa acestor deictice indicatori de subiectivitate, căci se raportează la subiect (locutor), considerat ca reper în cadrul situației. În gramatica generativă, indicatorul sintagmatic este o reprezentare, printr-un arbore sau prin paranteze, a structurii de constituenți ai unei fraze generate. Astfel, indicatorul redă relațiile ierarhice dintre diferite categorii de constituenți care intră în structura frazei, ceea ce, în principiu, reprezintă funcțiile sintactice
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
INTERPRETARE. În tradiția lingvistică instituită de concepția lui Ferdinand de Saussure, interpretarea este parafraza prin care se redă un conținut echivalent unei unități semnificante în interiorul unei semiotici sau traducerea unei unități semnificante dintr-o semiotică în alta. Pe principiile gramaticii generative, s-a construit o semantică ce ar avea ca sarcină stabilirea regulilor care să asigure interpretarea semantică a structurilor de adîncime de natură semantică. Se poate constata, desigur, aici o apropiere de teoriile logice care consideră că un sistem de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
obținut rezultate satisfăcătoare decît în cazul unor descriei limitate la anumite grupări de cuvinte, fără a putea oferi bazele metodologice pentru o analiză exhaustivă a conținutului limbilor naturale, încît ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ea a fost în parte abandonată. În perioada în care gramatica generativă urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
urmărea să plaseze componentul semantic nu numai la nivelul structurii de adîncime, ci pe întregul parcurs transformațional, pentru a se reconcilia sintaxa cu semantica (altădată total separate), semantica generativă a răsturnat datele problemei postulînd că starea de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a enunțului, rezolvîndu-se astfel problema dificilă a gramaticii generative, reprezentată de interpretarea semantică
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de la care pleacă activitatea generativă este compusă din formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a enunțului, rezolvîndu-se astfel problema dificilă a gramaticii generative, reprezentată de interpretarea semantică. Dar, deși gramatica generativă a manifestat un interes constant pentru aspectele cu statut de universalitate, realizările ei nu au fost totuși decît locale, fără a putea construi o teorie generală a semnificației. Cercetările semantice de toate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
formele logico-semantice care, supuse unui șir de transformări, generează formele de suprafață. În acest mod, componentul fonologic permite să se dea o reprezentare fonetică a enunțului, rezolvîndu-se astfel problema dificilă a gramaticii generative, reprezentată de interpretarea semantică. Dar, deși gramatica generativă a manifestat un interes constant pentru aspectele cu statut de universalitate, realizările ei nu au fost totuși decît locale, fără a putea construi o teorie generală a semnificației. Cercetările semantice de toate tipurile au dezvăluit treptat că enunțul și mediul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al discursului pornind de la abstract spre concret și spre figurativ, pentru a face relevant procesul generării lui în ansamblu. Suma opțiunilor succesive și selecțiile produse astfel pot servi ca bază pentru tipologia discursului. Ponind de la rezultatele din cercetările de tip generativ, s-a construit treptat semantica narativă, menită să depășească nivelul producerii semnificațiilor discursive și să realizeze selecția valorilor disponibile și actualizarea lor prin joncțiunea cu subiecții sintaxei narative de suprafață. Astfel, nivelul fundamental, reprezentat de structurile elementare ale semnificației, se
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
litere etc.) care denumește o mărime, o entitate, un tip de relații sau de operații. Notația simbolică este un mijloc vizual de reprezentare a unităților constitutive ale unui limbaj sau ale unui metalimbaj (de exemplu, simbolurile matematicii, logicii, chimiei, gramaticii generative). O natură total diferită are simbolul poetic, care este folosit în construcția discursului literar, dar remarcat mai întîi pe terenul retoricii ca figură realizată de un nume concret destinat să sugereze o clasă de realități, o idee abstractă, o însușire
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
operă completă), și una variabilă, la nivelul sensului, deci la polul receptării, dar variabilitatea sensului este imanentă procesului de creație: după U. Eco, un text este un produs al cărui destin interpretativ trebuie să facă parte din propriul său mecanism generativ. Abordarea din perspectivă semiotică a textului a presupus trei direcții de investigare, distribuite la cele trei niveluri ale semiozei: sintactic, semantic și pragmatic. Ipostaza sintactică a textului are drept premisă ideea că obiectul-text este un construct abstract, în care interesează
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nivelul sintactic propriu-zis: izotopie, anaforă, continuitate presupozițională, recurență, paralelism, parafrază, proforme, elipsă, consecuția timpurilor, intonație etc. Nici din perspectivă generativ-transformațională nu se poate postula o autonomie conceptuală pentru text, întrucît majoritatea fenomenelor pe care le pune în evidență un proces generativ de texte corect formate constituie, în egală măsură, apanajul funcționării propoziției și frazei, identitatea și validitatea regulilor fiind verificabile la nivelul imediat inferior textului. Mai mult, în abordarea generativistă se ajunge la rezultate similare viziunii formalizate, atunci cînd se apreciază
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
corect formate constituie, în egală măsură, apanajul funcționării propoziției și frazei, identitatea și validitatea regulilor fiind verificabile la nivelul imediat inferior textului. Mai mult, în abordarea generativistă se ajunge la rezultate similare viziunii formalizate, atunci cînd se apreciază că modelul generativ al frazei este identic ori asemănător celui care produce megafraze (texte), derivate prin operații gramaticale recursive. Se poate remarca, însă, că o gramatică a textului nu este posibilă în afara stabilirii unui cadru și a unor determinări care să valorizeze vectorul
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
D. Delomier, D., Morel, M-A. (eds.), Frontières: du linguistique au sémiotique, Lambert-Lucas, Limoges, 2009, pp. 143-162. Avram Noam CHOMSKY (n. 1928), lingvist și activist civic american, profesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). Este inițiatorul gramaticii generative, fiind considerat un deschizător de drumuri prin lucrările din domeniul lingvisticii teoretice. Ineismul susținut de el este unul dintre principiile care au determinat dezbateri între specialiștii din a doua jumătate a secolului al XX-lea. De asemenea, concepția asupra gramaticii
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]