KorAP: Find »[drukola/base=genic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...92 >

2,287 matches

Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483

ciclinei D poate contribui la dezvoltarea unei varietăți de neoplasme. Mai mult, potențialul oncogenic al ciclinei D1 a fost demonstrat direct, prin capacitatea acesteia de a coopera cu produsul oncogenei ras, pentru a induce transformarea celulară în experiențe de transfer genic și de a coopera cu produsul oncogenic myc, pentru a induce limfoame la șoarecii transgenici. Ciclinele de tip D sunt factori reglatori critici ai proliferării celulare, oferind o legătură directă între transformarea celulară și perturbările mașinăriei de reglare a ciclului

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
cDDP poate avea loc și la proteinele cromatinei cromozomilor cu același efect de denaturare a stereo structurii dublu helicale a ADN cu blocarea replicării sale normale și a diviziunii celulare, fiind afectată și sinteza proteinică și etapa premergătoare acesteia, transcripția genică (Garban și colab., 1998). Cisplatina are efecte secundare nefrotoxice. O analiză detaliată a acestor aspecte poate fi găsită în revista Nutrition & Health, anul XI, nr. 2, periodic de specialitate al Cali News - 2007. Incidența unor asemenea aberații cromozomale este dependentă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
2). Produșii proteinici ai unor protooncogene (sis, erb, src, myc, ras) sunt preluați de către unii receptori localizați în membrana celulară și conduși la nucleu unde intervin în activarea anumitor gene. Ei se leagă la ADN, acționând ca reglatori ai transcripției genice. Aceste procese s-au dovedit a fi incomparabil mai complexe decât s-a crezut inițial. Produșii protooncogenelor au proprietăți bine definite și intervin în diferite puncte din sistemele de semnalizare complexe, spre a transmite semnale de la o celulă la alta

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
nivelul unuia și aceluiași cromozom (prin inversie, deleție și duplicație) sau în urma unui schimb de materialul genetic între cromozomi diferiți (translocație). Copierea repetată a unei protooncogene normale poate conduce la amplificarea acesteia și, în consecință, la creșterea cantității produsului său genic. Astfel, în unele tumori cerebrale, de tip glioblastom, s-a putut identifica amplificarea genei erbB, iar în unele forme de cancer de sân a fost identificată o creștere disproporționată în activitatea genei neu. Același efect apare și în cazul translocației

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
asociate cu alterarea funcției lor normale. Un exemplu bine cunoscut de acest tip de mutație are ca rezultat substituția glicinei cu valina în poziția 12 a produsului genei ras. Uneori, mutația poate fi reprezentată de deleția unui sector din produsul genic și alterarea drastică a funcției sale normale. Sunt numeroase exemple de protooncogene celulare care, modificate prin diferite mecanisme celulare (tabelul 19.1) sunt convertite în oncogene active, în diferite cancere umane. Studiul retrovirusurilor a permis identificarea celor mai multe dintre oncogenele celulare

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
protooncogene (PDGF/sis), este transmis la nucleu și induce creșterea expresiei unei alte protooncogene (myc). Astfel, s-a dedus că produșii diferitelor protooncogene pot constitui verigi ale căilor de transducție a semnalelor, legând evenimentele de la suprafața celulei cu modificările expresiei genice din nucleu, conducând, în cele din urmă la proliferare celulară. Evenimentele inițiale ale transducției semnalului mitogenic sunt legate de interacția factorilor extracelulari de creștere, cu receptorii lor membranari. Prototipul de oncogene care codifică pentru factori de creștere extracelulari și receptori

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
un genom retroviral, protooncogena c-sis devine oncogena virală v-sis și induce sarcoame la om. Același efect îl are și transformarea ei în oncogenă celulară, după amplificare prin inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
inserție virală sau în urma mutației prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii pentru PDGF și pentru EGF, ca și numeroși alți receptori de suprafață celulară sunt protein-tirozinkinaze. Legarea factorului de creștere stimulează activitatea tirozinkinazică, implicând-o în transducția semnalului. Mutațiile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
prin remanieri cromozomale sau prin mutație genică punctiformă. Gena receptorului pentru EGF este protooncogena c-erb-B, localizată în cromozomul uman 7. Conversia sa în oncogena virală v-erb-B sau în oncogenă celulară, prin aceleași mecanisme de amplificare genică, remanieri cromozomale și mutație genică, induce la om sarcoame și eritroleucemii. Receptorii pentru PDGF și pentru EGF, ca și numeroși alți receptori de suprafață celulară sunt protein-tirozinkinaze. Legarea factorului de creștere stimulează activitatea tirozinkinazică, implicând-o în transducția semnalului. Mutațiile în genele acestor receptori, devenind

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
stimulează o altă kinază care fosforilează factorii de transcriere a genelor implicate, prin produșii lor, în desfășurarea mitozei. Odată stimulată, RAF 1 este translocată din citoplasmă în nucleu, transmițând direct semnalul de la membrana plasmatică la gene, fără intermediul altor produși genici. Este o veritabilă reacție în lanț, de stimulare („cascadă”) kinazică, care, în condiții normale, se finalizează cu un control strict al desfășurării diviziunii celulare. În cazul în care kinazele devin hiperactive, proliferarea celulară este intensificată și se desfășoară anarhic, ceea ce

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
timpurii. Protooncogenele codifică pentru factorii de transcriere care sunt elementele terminale ale căilor de transducție a semnalului ce activează expresia unor gene țintă critice, convertind acțiunea tranzientă a factorilor extracelulari de creștere într-o modificare de lungă durată în expresia genică, rezultatul final fiind activarea proliferării celulare. Alterarea activității protooncogenelor conduce la blocarea funcției lor normale de reglare a diviziunii celulare și, în condiții specifice, la instalarea stării de transformare malignă. Protooncogena c-mos codifică pentru o proteină citoplasmatică, a cărei

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
leagă GTP) și a celei inactive (care leagă GDP) a fost studiată comparativ și s-a dedus că proteina activată de GTP își schimbă conformația. Nu se cunoaște originea semnalului activării / inactivării RAS. Unele protooncogene codifică pentru factori de transcriere genică. Transcrierea genică este considerată ultima țintă pentru activitatea protooncogenelor. Unele proteine protooncogenice acționează direct în nucleu unde controlează expresia genelor celulare implicate în reglarea proliferării. Aceste gene dirijează sinteza de proteine care se leagă la ADN și, după toate probabilitățile

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
și a celei inactive (care leagă GDP) a fost studiată comparativ și s-a dedus că proteina activată de GTP își schimbă conformația. Nu se cunoaște originea semnalului activării / inactivării RAS. Unele protooncogene codifică pentru factori de transcriere genică. Transcrierea genică este considerată ultima țintă pentru activitatea protooncogenelor. Unele proteine protooncogenice acționează direct în nucleu unde controlează expresia genelor celulare implicate în reglarea proliferării. Aceste gene dirijează sinteza de proteine care se leagă la ADN și, după toate probabilitățile, funcționează ca

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pentru celulele epiteliale. Prima genă identificată din această familie a fost int-2, o oncogenă decelată inițial la șoarece, în carcinomul mamar indus de MMTV (Mouse Mamary Tumor Virus), ca țintă pentru activarea prin inserție a promotorului. Prin experiențe de transfer genic au fost identificate alte oncogene din această familie: hst și fgf-5. Activarea oncogenelor int-2 și fgf-5 apare ca rezultat al dereglării transcrierii care determină supraexpresia constitutivă a produșilor polipeptidici normali. Transformarea prin oncogene din familia FGF este consecința stimulării autocrine

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
factori de creștere. Protooncogenele analizate până acum codifică pentru molecule transductoare de semnale, localizate în membrana plasmatică sau în citoplasmă, sau pentru factori de creștere extracelulari. Dar, în cele din urmă, comportamentul unei celule este guvernat de pattern-ul expresiei genice, controlat de nucleu expresie care are ca primă etapă transcrierea genică. ADN este situsul final al acțiunii mesajelor transmise de la receptorii membranari pentru factorii de creștere. Controlul creșterii și proliferării celulare operează însă la nivelul ADN. Proteinele codificate de unele

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
de semnale, localizate în membrana plasmatică sau în citoplasmă, sau pentru factori de creștere extracelulari. Dar, în cele din urmă, comportamentul unei celule este guvernat de pattern-ul expresiei genice, controlat de nucleu expresie care are ca primă etapă transcrierea genică. ADN este situsul final al acțiunii mesajelor transmise de la receptorii membranari pentru factorii de creștere. Controlul creșterii și proliferării celulare operează însă la nivelul ADN. Proteinele codificate de unele protooncogene precum MYC, FOS, JUN, funcționează ca factori de transcripție, se

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
starea normală a citodiferențierii, spre o evoluție malignă. Factorul de transcriere este o moleculă proteinică care are un domeniu de legare la ADN bogat în arginină și lizină, cu încărcătură netă pozitivă și un alt domeniu implicat în activarea transcrierii genice. Unii factori de transcriere sunt de tip LEUCINĂ - ZIPPER (LZ), având în secvențele lor repetiții de câte 4-5 resturi leucină separate de câte 6 resturi de diferiți alți aminoacizi, astfel că repetițiile leucinice iau configurații de α-helix și se comportă

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
câte 4-5 resturi leucină separate de câte 6 resturi de diferiți alți aminoacizi, astfel că repetițiile leucinice iau configurații de α-helix și se comportă asemenea dinților unui fermoar. Efectul este atracția reciprocă și formarea homodimerilor sau heterodimerilor, activatori ai transcrierii genice. Pentru astfel de factori de transcriere codifică protooncogenele fos și jun. Alți factori de transcriere, codificați de protooncogene, prezintă repetiții cisteină-histidină, organizate în jurul unui atom de zinc care impune realizarea unor configurații tridimensionale de tip ZINC-FINGER (ZF). Acestea optimizează interacțiunea

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
simetrie a corpului, la toate organismele. Protooncogenele jun și fos codifică pentru proteine nucleare desemnate JUN și FOS. Din asocierea FOS-JUN rezultă factorul de transcriere AP 1, care se leagă la anumite secvențe de nucleotide, cu rol reglator al transcrierii genice specifice. Transcrierea protooncogenelor jun și fos, ca și a altor gene, are loc la începutul ciclului celular (G1-S), sub influența unor mediatori extracelulari, de tipul factorilor de creștere și neurotransmițătorilor. Alte protooncogene codifică sinteza unor factori de transcriere de tip

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
o secvență din ADN ce reprezintă elementul de răspuns la hormoni, desemnat HRE (acronim derivat de la Hormone Responding Element). Secvența HRE este parte componentă a regiunii reglatoare a numeroase gene implicate în citodiferențiere, fiind un element de activare a transcrierii genice normale. Complexul AP 1 este blocat de complexul ERB A-RARA, astfel că genele a căror transcriere este controlată de AP 1 vor fi blocate în funcționarea lor de complexul ERB A-RARA. În cazurile de leucemie acută promielocitară M3

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
capacitatea de a se lega la ADN și de a acționa ca un represor, dar, deoarece nelegând hormonul, ea nu poate să funcționeze ca activator al transcrierii. În schimb, proteina oncogenică ERB A este un represor constitutiv care inhibă expresia genică normală, indusă hormonal. Oncogena erb A este una dintre cele două oncogene ale virusului eritroblastozei aviare, cealaltă fiind erb B. Oncogena erb A nu pare să inducă direct transformarea prin ea înseși, ci doar amplifică potențialul transformator al celeilalte oncogene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
considerată o genă supresoare de tumori. Din acest punct de vedere, receptorul hormonului tiroidian acționează normal, inducând transcrierea genelor care funcționează în diferențierea eritroidă, servind ca un reglator negativ al proliferării celulare. Expresia oncogenei erb A interferă cu acțiunea produsului genic normal, blocând diferențierea și contribuind astfel la transformarea celulară. Proteinele JUN și FOS, codificate de genele jun și fos, sunt componente ale factorului de transcriere AP-1. Identificarea proteinelor JUN și FOS a reprezentat prima demonstrație a faptului că proteinele oncogene

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
transformarea celulară. Proteinele JUN și FOS, codificate de genele jun și fos, sunt componente ale factorului de transcriere AP-1. Identificarea proteinelor JUN și FOS a reprezentat prima demonstrație a faptului că proteinele oncogene funcționează în mod normal prin activarea expresiei genice, ca răspuns la semnalele care stimulează proliferarea celulară. Proteinele codificate de alte oncogene, precum erb A și rel, acționează mai curând ca represori constitutivi și nu ca activatori ai genelor țintă. Există o asemănare frapantă între secvența de aminoacizi JUN

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
pe care le codifică, oncogenele pot fi clasificate în patru clase: 1. oncogenele care codifică pentru constituienți ai căilor de transducție a semnalelor celulare, legate de creștere și diviziune celulară (proliferare celulară) ; 2. oncogenele care codifică pentru factori de transcriere genică ; 3. oncogenele care codifică pentru factori de creștere ; 4. oncogenele care codifică pentru receptori de factori de creștere (tabelul 19.2). Cele mai multe dintre oncogene au fost identificate ca oncogene retrovirale și numai unele au fost izolate pentru prima dată sau

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
calea transformării maligne. Evenimentul mutațional reprezentat de o singură transversie G→T este suficient să transforme protooncogena normală c-ras într-o oncogenă celulară. Transformarea malignă a celulelor poate fi consecința unui alt proces molecular-celular și anume cel al AMPLIFICĂRII GENICE A PROTOONCOGENELOR. Într-o celulă normală, de regulă, genele sunt prezente în două exemplare. De la această regulă nu fac excepție protooncogenele. Dacă însă sectorul din ADN în care se află protooncogena suferă un proces de suprareplicare/extrareplicare, vor rezulta copii

Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean (2006) [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]