770 matches
-
hindusantă, hotentotă, indiană, izogonă, jugulară, kalmâcă, laponă, locomobilă, malteză, meridiană, mesapică, nocturnă, norvegiană, partă, sahariană, samoană, sugativă, tibetană, toscană, trilaterală). Unele dintre aceste substantive nu au o formă de plural (din motive semantice), încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: antiartei, azerei, cecenei, dioxinei, laponei, maltezei, prevalenței, tibetanei etc. Se poate ca unele dintre substantivele derivate cu sufixe moționale să fie preexistente DOOM1, dar să nu fi fost introduse acolo din cauză că nu existau atestări în corpusul cercetat de autorii primei
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
românistică, protetică, pseudoliteratură, relectură, subcultură, subgrindă, tastatură. Dintre acestea, la 15 se recunoaște sufixul -ică, productivitatea (nu foarte mare) a tipului datorându-se și sufixului. Câteva substantive nu au o formă de plural, încadrarea făcându-se pe baza formei de genitiv: acvaristică, africanistică, ebenistică, ortoptică, robotică. 3.1.3. Tipul flexionar e-i: am înregistrat 70 de substantive: aerodinamicitate, alteritate, autotaxare, biodiversitate, comunicabilitate, confidențialitate, creativitate, demipensiune, disfuncționalitate, dizabilitate, euroobligațiune, extraversiune/extroversiune, febricitate, fezabilitate, fiabilitate, fonoizolare, funcționalitate, imaturitate, inadecvare, indeterminare, infertilitate, infracționalitate
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
înregistrat 16 substantive, toate recente. Dintre acestea, 6 au și o formă de plural: bossa-nova, bossa nove; hacienda, haciende; ikebana, ikebane; lambada, lambade; salsa, salse; veda, vede, iar la 8 dintre ele încadrarea s-a făcut pe baza formei de genitiv, neavând o formă de plural: alma mater, almei mater; commedia dell'arte, commediei dell'arte; dakota, dakotei; giardia, giardiei; maya, mayei; media, mediei; mortadella, mortadellei; mozzarella, mozzarellei (fără plural). Am încadrat la acest tip flexionar și substantivele cola și mantra
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
plural: alma mater, almei mater; commedia dell'arte, commediei dell'arte; dakota, dakotei; giardia, giardiei; maya, mayei; media, mediei; mortadella, mortadellei; mozzarella, mozzarellei (fără plural). Am încadrat la acest tip flexionar și substantivele cola și mantra, pe baza formei de genitiv (colei, mantrei), deși forma de plural nu este specifică acestui tipar (nu este cole, mantre), ci este omonimă cu singularul (cola, mantra). Tot aici se încadrează și substantivul pizza, în variație liberă cu pizză, ambele cu pluralul în -e. 3
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
termină în secvența -oare precedată de altă consoană decât -t- (aranjoare, debarasoare, pirogravoare, retușoare), un substantiv este compus prin siglare (AGA), iar 3 sunt xenisme neadaptate, având un final diferit de cel al substantivelor românești (call-girl, cover-girl, fondue). Pluralul sau genitivul acestor substantive se marchează sintagmatic: aceste cover-girl, unei call-girl, trei fondue. 3.1.7. Tipul flexionar Ø-e este reprezentat de un substantiv: babysitter, babysittere. Acesta are finală consonantică, fiind omonim cu substantivul masculin la N-Ac singular. În registrul colocvial
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
cu desinență (-e sau -i) 14) cicatrice: 51 cicatrici: 49 15) (despre fete) babysittere: 46 babysitteri: 44 #babysitter (invariabil 23): 6 nu răspund: 4 Aici se include și substantivul îmbrăcăminte, care nu are plural, dar prezintă oscilația invariabil/-i la genitiv singular: 16) îmbrăcămintei: 39 îmbrăcăminții: 59 ambele: 1 nu răspund: 1 5.1.4. Variația privește încadrarea formei de singular (-a/-ă, -ă/-e) 17) o leva: 38 o levă: 54 ambele: 1 nu răspund: 7 18) o pizza: 99
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
-ea/-ică 26) purcea: 45 purcică: 32 ambele: 20 diferențe semantice (indicate de subiecți) a) purcică = "purcea mai mică": 2 b) purcică: folosit primăvara (când animalul are o anumită vârstă): 1 5.2. Masculin 5.2.1. Variația privește marcarea genitivului 27) lui baubau: 79 baubaului: 19 ambele: 1 nu răspund: 1 28) tatei: 59 lui tata: 40 ambele: 1 29) lui tataia: 83 tataiei: 14 lui tataie: 2 nu răspund: 1 30) fiu-su: 29 fii-su: 69 ambele: 2
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
recunoscut a merge. Se înregistrează confuzia între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc în nominativ și acuzativ și foarte greu sau deloc pe cele în genitiv/dativ (forma cuiva nu o relaționează cu cineva, căruia nu e legată de forma care, forma numele e identificată ușor asociindu-i-se și semnul corespunzător; nu la fel de ușor este cu forma numelui sau numelor, forme pe care nu le
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
semnificând că materia simbolică este cumva pre-formată, marcată de utilizările sale anterioare. Memoria se Întrupează În corp și se perpetuează prin gesturi cotidiene și prin acțiuni rituale. În lingvistică, este numită sincretică fuzionarea a două funcții de-a lungul timpului: genitivul grec a moștenit funcțiile ablativului. Psihologia numește „sincretism inițial” faza de indistincție a eului de mediul Înconjurător sau teama confuză de obiecte, care precedă la copilul mic percepția clară și distinctă. Antropologia vede În societățile primitive o nediferențiere a politicului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sistemul termenilor de adresare din limba română, tendința de asociere a acestora în sintagme adresative de tipul: adjectiv + substantiv în vocativ (dragă tată, stimată doamnă, dragă Alexandre); substantiv în vocativ + adjectiv pronominal posesiv (domnul meu); substantiv în vocativ + substantiv în genitiv (fata mamei, dragul tatei); interjecție + substantiv (măi Ioane) etc. Termenii de adresare îndeplinesc, în derularea actului comunicativ, funcții specifice. Din perspectiva nivelului pragmatic al comunicării, termenii de adresare au, în opinia lui D. B. Parkinson, trei funcții pragmatice esențiale: în raport cu actul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
3.7. Substantivele care creează o unitate numărabilă pentru N2 masive 3.4.3.8. Substantivele care denumesc unitatea în care care se grupează natural o entitate / mai multe entități 4. Sintagmele generice 5. Sintagmele calificative 6. Sintagmele superlative cu genitiv (N1 N2Genitiv) Anexă. Date statistice privind acordul unor sintagme cantitative binominale Capitolul 5. ACORDUL ÎN STRUCTURILE COPULATIVE 1. Tipuri de structuri copulative 2. Realizările acordului în structurile copulative 2.1. Structurile specificaționale 2.2. Structurile identificaționale 3. Acordul în structurile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
teoretice. Din acest motiv, unele fenomene frecvente sau curente de procesare și de limbă vorbită au fost discutate în cuprinsul celor opt capitole, nu doar în cel final, dedicat acestui tip de fenomene. De exemplu, în sintagma superlativă cei mai mulți, cazul genitiv sau dativ trebuie să fie marcat o singură dată, la cei (primul element cu trăsături phi din GD), conform regulilor gramaticale. Însă în limba vorbită, cazul este frecvent marcat și la mulți (numele celor mai multor vinuri - Radio București, 2009
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cu subiecți vorbitori nativi. Scopul acestor observații cantitative a fost acela de a clarifica unele aspecte legate de frecvența unui anumit tip de acord. ABREVIERI ABS - absolutiv Ac - acuzativ D - dativ DEF - articol definit / definit ERG - ergativ f. - feminin G - genitiv GAcord GAcordO - grupul acordului verbului cu obiectul GAcordPart - grupul acordului verbului cu participiul GAcordS - grupul acordului verbului cu subiectul GAdj - grup adjectival GAdv - grup adverbial GCompl - grup complementizator GConj - grup conjuncțional GD - grup determinant GFlex - grup flexiune GN - grup nominal
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
reprezintă sursa referențială a sintagmei (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale): o mulțime de studenți, majoritatea studenților, prostul de mine etc. N2 impune adesea acordul, deși se află într-o poziție de subordonat (precedat de prepoziția de sau în cazul genitiv). Dacă am adopta ipoteza unei proiecții superioare unde se calculează trăsăturile phi ale sintagmei în ansamblu, am putea analiza mai ușor acordul sintagmelor binominale. Acest centru phi ar fi responsabil de acordul "semantic". Problemele pentru această ipoteză sunt că unele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acestuia / aceluia / celuilalt b. prietenului acesta / acela / celălalt Pierderea acordului în caz poate avea două cauze: tendința generală de pierdere a acordului în caz în grupul nominal și evitarea confuziei dintre adjectivul pronominal acordat și pronumele demonstrativ la dativ sau genitiv: (2) prietenului acestuia = "acestui prieten" sau "prietenului lui, al acestuia" Demonstrativul postpus substantivului poate fi analizat în două feluri, iar în funcție de aceste analize variază și interpretarea pe care o dăm acordului: (i) Dacă analizăm demonstrativul postpus ca un adjectiv, acordul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2.1.2. Demonstrativul de diferențiere celălalt Pronumele și adjectivul demonstrativ de diferențiere celălalt este format prin sudarea a două pronume: cel(a) + alalt (= ăllalt, variantă a lui ălălalt). Genul și numărul sunt marcate întotdeauna la ambele elemente componente. Cazul genitiv sau dativ este marcat doar o dată, la primul element component, cu excepția femininului singular, unde cazul e marcat și la al doilea component. (3) celuilalt, celeilalte (vs. cealaltă, N/AC), celorlalți, celorlalte În limbajul colocvial sau în limba vorbită, cazul poate
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
impune prezența unui determinant tare la dreapta sa (cf. 2004: 123). Predeterminanții sunt: însuși, tot, numeralele colective amândoi, ambii etc. Determinanții tari sunt: articolul nehotărât (luat ca element de referință), articolul hotărât, cel urmat de numeral cardinal, al (urmat de genitiv sau posesiv), demonstrativele de apropiere (acest), de depărtare (acel) și de diferențiere (celălalt), pronumele relativ-interogative, determinantul negativ niciun, nehotărâtele tari (oricare, fiecare, vreun, cutare, oricât, câtva, atât, orice, ceva, niște), numeralul distributiv câte urmat de numeral cardinal. Determinanții slabi sunt
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numeros, oare(și)care), numeralele cardinale și multiplicative, posesivele (scurte): meu, tău etc. În absența unui determinant tare, funcția sa poate fi preluată de un determinant slab. Într-un grup în care este prezent mai mult de un determinant, cazul genitiv sau dativ poate fi marcat la toți determinanții sau doar la primul. Dubla marcare a cazului este în multe contexte mai acceptabilă la plural decât la singular. Sunt mai frecvente contextele cu o singură marcare a cazului, dar nici cele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
iar a doua, valoare adjectivală (-lalte). 2.2.1.5. Sintagmele cu valoare intensivă cât mai mulți, cei mai mulți Sintagma cu valoare intensivă cât mai mulți este formată cu adverbul cât, care nu trebuie să se acorde. Asta face ca la genitiv și dativ, cazul să fie marcat pe mult: (16) a. cât mai mulți prieteni (N/Ac) b. cât mai multor prieteni (G/ D) În limba vorbită, forma neacordată cât (adverb) este înlocuită uneori cu forma acordată câți (adjectivul): (17) a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
uneori cu forma acordată câți (adjectivul): (17) a. Sperăm să fie câți mai mulți români la vot (E. Udrea, www.realitatea.net) b. Prinde câți mai mulți purceluși (http://jocuri.okay.ro) Așa se explică unele contexte în care cazul genitiv sau dativ este marcat de două ori, și la câți, și la mulți, ca în exemplul de mai jos: (18) câtor mai multor soiuri (Radio București, 2009) Este posibil ca numai primul termen să fie marcat pentru caz, ca în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
este de persoana I, numărul singular Pronumele posesiv se acordă în caz cu nominalul-centru, dar are și trăsătura persoanei, pe care nu o primește prin acord: (25) fiicei mele - pronumele posesiv mele marchează genul (feminin), numărul (singular), cazul (dativ sau genitiv) și persoana (I), iar nominalul-centru marchează genul (feminin), numărul (singular) și cazul (dativ sau genitiv); acordul se face în gen, număr și caz, iar persoana este inerentă, referențială. 2.3.1. Pronumele posesiv Posesivul are trăsături de gen, număr, persoană
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
are și trăsătura persoanei, pe care nu o primește prin acord: (25) fiicei mele - pronumele posesiv mele marchează genul (feminin), numărul (singular), cazul (dativ sau genitiv) și persoana (I), iar nominalul-centru marchează genul (feminin), numărul (singular) și cazul (dativ sau genitiv); acordul se face în gen, număr și caz, iar persoana este inerentă, referențială. 2.3.1. Pronumele posesiv Posesivul are trăsături de gen, număr, persoană și caz (ex. mea - feminin, singular, persoana I, N/Ac; mele - feminin, singular, persoana I
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de posesiv, deoarece acesta nu se acordă în persoană cu substantivul. Un alt aspect interesant pentru acord privește alternanța dintre posesiv și pronumele personal de persoana a III-a, singular (său, sa, săi, sale vs. lui, ei). Pronumele personal în genitiv are forme diferite pentru masculin și feminin, iar valorile acestor trăsături se obțin prin raportare la referent, nu la substantiv. Acest lucru contrastează cu modul în care se stabilesc valorile trăsăturilor de gen și număr la posesiv, prin raportare la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
plătiți bugetari b. cei mai prost plătiți bugetari În contextele de mai sus, acordul lui cel este considerat neliterar, incorect (din punctul de vedere al normei gramaticale), structura corectă fiind cea fără acord. În schimb, dacă utilizăm aceleași sintagme la genitiv sau dativ și adverbul este antepus, singura construcție posibilă este cu acord: (72) a. bugetarilor celor mai prost plătiți b. ?bugetarilor cei mai prost plătiți (73) a. celor mai prost plătiți bugetari b. *cel mai prost plătiți bugetari c. *cel
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la masculin singular și plural și la feminin plural: (81) a. prietenului bun / *bunului b. prietenilor buni / *bunilor c. prietenelor bune / *bunelor Lipsa acordului în caz a lui al este legată de statutul său în cadrul GD, de marcă a cazului genitiv. Al, în componența căruia se regăsește articolul definit (din perspectivă istorică), se folosește de fiecare dată când substantivul în genitiv sau posesivul nu sunt adiacente articolului definit al substantivului centru: (a) între substantivul-centru și cel în genitiv sau posesivul intervin
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]