589 matches
-
cantitativ și ea se combină cu un limbaj plastic. Remarcăm propuzițiunea calofilă, fraza calculată în tot și imagistă în amânunt. Cu o reflxivitate creatoare, eseurile redau mecanicismul societății noastre în raport cu stimulente exterioare de tot felul, autorul inventând cu un dar genuin o lume în care a trait, făurind cu ușurință adevăruri dar și enigme. Cartea este un evantai de fapte, o adevărată istorie a ideilor din cel mai războinic secol, XX. Al.Florin Țene. Referință Bibliografică: Sinceritatea reflecției într-un florilegiu
SINCERITATEA REFLECȚIEI ÎNTR-UN FLORILEGIU DE ESEURI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384379_a_385708]
-
prozodie rimată fără să alunece în poetizare inutilă este “Planeta insulară” de Mircea Pavel Morariu, apărut în anul 2013, la Editura “ Napoca Nova”. Acesta face parte din specia romanescă ce are o mitologie proprie și fragmente livrești cu substanță epică genuină. Autor al romanului de succes “Catacombe”, ce abordează fenomenul transcendentalului, scriitorul de data aceasta vine în fața cititorilor săi cu un roman ce ne surprinde prin forma textuală și subiect, ce-mi amintește de zicerea lui Macedonski: „Viața este o ciudată
CONCEPTE FUNDAMENTALE DESPRE VIAȚĂ ÎN OPERA LITERARĂ A SCRIITORULUI MIRCEA PAVEL MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382304_a_383633]
-
și 54 kg, spune că ar schimba multe din aspectul ei, dar văzând-o așa, cum vine de la serviciu, cu părul strâns și cu un machiaj imperceptibil, nu ai cum să nu o remarci și să nu-i recunoști frumusețea genuină. În Italia le are pe cele două surori mai mari, Cristina și Gabriela, la fel de frumoase ca și ea, în timp ce părinții sunt în România. Lucrează ca funcționar în birourile unui oficiu poștal, part-time. Nu este un serviciu de lungă durată, deoarece
De la Miss România în Italia la Miss Mondo [Corola-blog/BlogPost/93544_a_94836]
-
datele semnificative ale problemei. În primul rând, transpare cu evidență natura extrapământeană, străină, a Creatorului, pe care Biblia Îl numește Dumnezeu, dar În care noi vedem personalizarea ideii de forță externă angajată În opera de edificare a unei realități cosmice genuine, de o vastitate și o complexitate copleșitoare. Prin ceea ce voi numi În continuare Creatorul, Îi desemnez, după cum ați Înțeles, desigur, pe Ceilalți. Așadar, Creatorul descinde de undeva, nu se știe de unde, cu intenția fermă de „a face” (acesta este primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
al matematicelor. Cu atât mai mult trebuie admirat norocosul său instinct care-l duce la descoperirea suprafețelor S (identificate ulterior ca sfere afine), fundamentale pentru una din geometriile programului de la Erlangen. Cu un cuvînt: un ideal matematic admirabil adaptat spiritului genuin și nemodern al regretatului geometru, dar care lua în răspăr propriile mele aplecări, vizibile în lucrări din 1918-'20. Abia în 1933, când încep să mă desfac de această influență, încerc să realizez adevărata mea natură. Rămân însă îndatorat frecventării
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de ușor, ca o frunză veștedă de copac?! Artista Ileana Popovici nu poate apărea azi străină pentru nimeni căci, în ce o privește, odinioară are sensul de întotdeauna, ca frumusețe, iar tinerețea de prezent! Căldura comportamentală, serviabilitatea corespund celui mai genuin instinct uman. El e activat odată prin sine și a doua oară prin educație și cultură, din perspectiva interrelaționării Ilenei Popovici cu semenii. Genuinul este artistul însuși, lăuntrul sufletesc al Ilenei Popovici și în același timp condiție cardinală a nobleței
ILEANA POPOVICI. PERSONALITĂŢI CE-AU CĂLĂUZIT SPIRITUL LA RĂSCRUCE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364452_a_365781]
-
are sensul de întotdeauna, ca frumusețe, iar tinerețea de prezent! Căldura comportamentală, serviabilitatea corespund celui mai genuin instinct uman. El e activat odată prin sine și a doua oară prin educație și cultură, din perspectiva interrelaționării Ilenei Popovici cu semenii. Genuinul este artistul însuși, lăuntrul sufletesc al Ilenei Popovici și în același timp condiție cardinală a nobleței în firesc și superbității feminine în simplitate. Da, distinsă doamnă Ileana Popovici, desigur că ne amintim de dumneavoastră, nu doar eu, nenumărați oameni cumsecade
ILEANA POPOVICI. PERSONALITĂŢI CE-AU CĂLĂUZIT SPIRITUL LA RĂSCRUCE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364452_a_365781]
-
aici, poate, provine și întoarcerea poetului mereu spre teritoriul solar al Dobrogei. Poeziile lui Darian Marcoci sunt de fapt trăiri secvențiale în locuri și clipe unde pașii l-au purtat, răbufniri al interiorului tulbure, un fel de prindere, în formă genuină, a fluxului memoriei: “Un sat cu rostul între dealuri,/ Mai greu privit de ochi străin,/ Cu-ncondeieri de ritualuri/ Pe temelie de stăpân.” (Archiud). Poetul e însă la limita dintre confesia învolburată și delirul suav, într-o regie destul de echilibrată, împletind
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
acesta se mistuie în focul pasiunii, un corp animat de emoționalitatea momentanului pe care o dăruim la fel cum dăruim un buchet de flori. În această decizie voluntară, „eul” se „desface” în emoții și gânduri propice, filtrându-se până la prospețimea genuină a trăirilor adolescentine. Iubirea nu este posibilă fără acestă amnezie consimțită, căci „a iubi” înseamnă reîntoarcerea la corpul virginal, chiar dacă el ar aparține unei prostituate. Sau, poate tocmai de aceea, și acesta este cel mai bun exemplu a unei fantasmei
SCENARIILE MORŢII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362466_a_363795]
-
un om,/ Iubire, tu ești doar scânteie,/ În ochii Creatorului - atom.” Jocul asemănărilor în sonoritatea cuvintelor duce uneori la o muzicalitate de flașnetă argheziană sau poate de ermetism barbian: „Precum e bradul e și bardul,/ străfulgeră precum smaraldul,/ sublimă, încă genuină,/ Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala bala portocala.” Bogăția și varietatea lexicului
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
tentat să arunc o privire sub banca julită, însă privirile tânărului nu mă slăbeau din ochi, așa că de teamă am renunțat”. Autoarea este o melancolică și elegiacă, dar și o luptătoare, are o percepție acută asupra lumii; erudiția și emoția genuină se combină la Ioana Heidel într-o proporție fericită. Romanul ei nu este cărturăresc ci realist „nu e pedant ci viu, nu privește” acasă „cu mânie” pentru necazurile prin care a trecut, ci cu nostalgie, și nici străinătatea muzeologic, ci
SINCERITATEA EPICULUI ÎNTR-O PICTURĂ A SPERANŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368444_a_369773]
-
și cetăți,/ din halucinantele câmpuri marine/ până în muntele sacru în codri, în peșteri,/ în mister de flăcări palpita memoria vetrei ( ... )/ Încoronare a tainei, paradis al privirii,/ fluvii de umbre apuse la viață ivind/ în delta eonilor - herb al timpului - / prin genuina diviziune a oului primordial,/ în hieratice ruguri palpita memoria vetrei - / atotputernica, iluminata sămânță în matricea primară,/ din miezul de foc al gliei - / ochi vast deschis al generațiilor/ liber se înrădăcinează în veșnicii.” Ființă este așadar a locului (e topofanică), nu
ASTRA de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367856_a_369185]
-
piață și societate civilă, drept urmare, Bisericile sunt privite doar ca niște asociații semiprivate, asemenea ONG-urilor. Astăzi, pentru a face parte din public, înseamnă să lași Biserica în urmă. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 6. Despre relația și raportul public - privat La aproape 30 de ani de la lansarea formulei în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
-i explice Statului ce trebuie să facă cu avuția materială publică și chiar să se ofere să suplinească slăbiciunile acestuia fie și din statutul de parte a societății civile. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 7. Despre ethosul filantropic Biserica este prima și poate deocamdată singura care are puterea teoretică și practică să pună în dificultate hegemonia
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
ne ține captivi în actuala criză economică. Prin promovarea legii, Statul român nu face decât să recunoască că izvorul filantropiei este în Biserică. Ar fi de asemenea un prim pas nu doar pentru reafirmarea Bisericii ca spațiu social al filantropiei genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 8. Câteva tendințe și perspective viitoare În România, ca și în Statele Uniunii Europene, este deja instituită o formă de protecție socială
DESPRE BISERICA, STAT SI FILANTROPIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366819_a_368148]
-
piață și societate civilă, drept urmare, Bisericile sunt privite doar ca niște asociații semiprivate, asemenea ONG-urilor. Astăzi, pentru a face parte din public, înseamnă să lași Biserica în urmă. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 5. Despre relația și raportul public - privat La aproape 30 de ani de la lansarea formulei în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
-i explice Statului ce trebuie să facă cu avuția materială publică și chiar să se ofere să suplinească slăbiciunile acestuia fie și din statutul de parte a societății civile. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 6. Despre ethosul filantropic Biserica este prima și poate deocamdată singura care are puterea teoretică și practică să pună în dificultate hegemonia
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
ne ține captivi în actuala criză economică. Prin promovarea legii, Statul român nu face decât să recunoască că izvorul filantropiei este în Biserică. Ar fi de asemenea un prim pas nu doar pentru reafirmarea Bisericii ca spațiu social al filantropiei genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 7. Câteva tendințe și perspective viitoare În România, ca și în Statele Uniunii Europene, este deja instituită o formă de protecție socială
BISERICA IN DOMENIUL SOCIAL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366933_a_368262]
-
piață și societate civilă, drept urmare, Bisericile sunt privite doar ca niște asociații semiprivate, asemenea ONG-urilor. Astăzi, pentru a face parte din public, înseamnă să lași Biserica în urmă. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 5. Despre relația și raportul public - privat La aproape 30 de ani de la lansarea formulei în spațiul anglo-saxon, Parlamentul român a produs
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
-i explice Statului ce trebuie să facă cu avuția materială publică și chiar să se ofere să suplinească slăbiciunile acestuia fie și din statutul de parte a societății civile. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 6. Despre ethosul filantropic Biserica este prima și poate deocamdată singura care are puterea teoretică și practică să pună în dificultate hegemonia
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
ne ține captivi în actuala criză economică. Prin promovarea legii, Statul român nu face decât să recunoască că izvorul filantropiei este în Biserică. Ar fi de asemenea un prim pas nu doar pentru reafirmarea Bisericii ca spațiu social al filantropiei genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
genuine, ci și spre revalorificarea autentică a culturii noncomerciale, a universității ca spațiu al producerii cunoașterii, al mass-mediei ca spațiu al informării, și nu al denunțului sau bârfei mondene. (Potrivit afirmațiilor făcute de domnul Cătălin Raiu în editorialul intitulat “Filantropie genuină”, publicat în ziarul “Lumina” din 04.04.2011; A se vedea și pe website-ul: http://www.ziarullumina.ro). 7. Câteva tendințe și perspective viitoare În România, ca și în Statele Uniunii Europene, este deja instituită o formă de protecție socială
DESPRE PARTENERIATUL STAT BISERICA IN DOMENIUL FILANTROPIEI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364700_a_366029]
-
noi voiam totul sau nimic. În această naivitate vehementă și patetică a constat, în bună parte, șansa noastră. Era însă naivitatea nu doar a unui grup, nici a unei generații, ci a societății în general. Și arta însemna o stare genuină de entuziasm colectiv, inanalizabilă aproape, greu de explicat. Se născuse în afara oricăror discursuri „mobilizatoare”. Oamenii începeau să trăiască frenetic, cu un straniu sentiment al lumii. Viața cotidiană devenea spațiul „visceralității” explosive, ca într-un soi de idilism social al simțurilor
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]