8,271 matches
-
cred că încă e nemăsurată! Am ajuns la Moldova Nouă în anul 1966 așa cum am mai spus, dar nu am perceput multă vreme unde mă aflu. Când am întrat în ultima clasă de liceu în anul 1971 la ora de geografie a României prin distinsa profesoară Elisabeta MIHĂILESCU am început să descopăr o altfel de geografie; cea reală. Am început să cunosc oameni ai Clisurii printre care pe Stevan SIMICI absolvent al Liceului de marină de la Orșova cu brevet de pilot
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
mai spus, dar nu am perceput multă vreme unde mă aflu. Când am întrat în ultima clasă de liceu în anul 1971 la ora de geografie a României prin distinsa profesoară Elisabeta MIHĂILESCU am început să descopăr o altfel de geografie; cea reală. Am început să cunosc oameni ai Clisurii printre care pe Stevan SIMICI absolvent al Liceului de marină de la Orșova cu brevet de pilot de Dunăre, dar și un pasionat de istorie. Primul drum pe malul Dunării l-am
CLISURA DUNĂRII ACTUALĂ ŞI VECHE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Clisura_dunarii_actuala_si_veche_mihai_leonte_1351749858.html [Corola-blog/BlogPost/369940_a_371269]
-
ce stare de spirit și mai ales cu ce “firfirici”, pentru a parafraza cuvântul atât de afurisit în medii “lumpenproletare”, scos de fiecare dată însoțit de-un oftat de gura unui regretat prieten atunci când nevoile și lipsurile îl covârșeau. Ceva geografie și istorie a locurilor pe care le străbatem ar îmbogăți cunoștințele celui ce citește aceste însemnări și poate fiecare la rândul lui va avea o posibilitate sau alta să le vadă, niciodată nu se știe de unde vine norocul, șansa, chemarea
LAS VEGAS-UL CU PĂCATELE LUI...ŞI NOI!? de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Las_vegas_ul_cu_pacatele_lui_si_noi_.html [Corola-blog/BlogPost/367019_a_368348]
-
O astfel de etapă a migrației a fost cea dacică. În cetatea naturală a Carpaților s-au „precipitat” ca într-o imensă cupă cosmică, popoare geto-dacice și nu au mai părăsit-o nici până astăzi. Explicația ne este dată de geografia sacră a cestor ținuturi. Dacă pământul nu este decât o oglindă a cerului, după această geografie, să observăm că lanțul Carpaților are forma constelației Dragonului, cu capul în Platoul Boemiei, corpul (inima) în Carpații noștri și din perspectivă mitică, motivul
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
au „precipitat” ca într-o imensă cupă cosmică, popoare geto-dacice și nu au mai părăsit-o nici până astăzi. Explicația ne este dată de geografia sacră a cestor ținuturi. Dacă pământul nu este decât o oglindă a cerului, după această geografie, să observăm că lanțul Carpaților are forma constelației Dragonului, cu capul în Platoul Boemiei, corpul (inima) în Carpații noștri și din perspectivă mitică, motivul opririi daco-geților în acest platou „sacru” este coada în Balcani. Polul cerului care se găsește în
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
simboluri și descrieri în lucrările anticilor: MACROBIU, APOLLONIUS din RHODOS, PLINIU cel BĂTRÎN, OVIDIU, VIRGILIU, HEERODOT, DIODOR din SICILIA, HECATEU din ABDERA (care vorbea de o insulă ALBĂ în care se află templul lui Apollo - Insula Șerpilor). Analizând din perspectiva geografiei sacre, care dintre toate științele tradiționale este cea mai ignorată și uitată în mod voit de occident, vom observa că forma teritoriului din vremea Daciei hiperboreene era aproape rotundă, semănând în mod paradoxal cu insula fericiților descrisă în „Utopia” de
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
în limba latină a cuvântului DACIA, indicând țara, provine de la CAIUS PLINIUS SECUNDUS (23-79 D.Hr.) în lucrarea „NATURALIS HISTORIA” , în CARTEA a II-a se referă la așezarea geografică a popoarelor „DACIEI, SARMAȚIEI, SCIȚIEI, a insulelor din PONTUS”. În „GEOGRAFIA” STRABON vorbește despre limba unică a dacilor și geților: „Prin țara lor curge râul MARISOS, care se varsă in DANUBIUS. Pe acesta își făceau romanii aprovizionările de război. Ei numeau DANUBIUS partea superioară a fluviului și cea dinspre izvoare până la
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
se adaugă și marele preot, profesor teolog și duhovnic Părintele Ilie Moldovan, care mi-a făcut onoarea să-l am ca profesor de taină la Facultatea de Teologie-Sibiu și să-l cinstesc ca pe un mare Dascăl al Ortodoxiei. Contemplând geografia noastră spirituală, transfigurată de Hristos, spunea: „...unul dintre fiii acestui neam s-a apropiat de acest paradis, i-a însușit graiul și i-a descoperit minunile frumuseții lui divine. Iar acesta a fost marele nostru poet, Mihai Eminescu. Poezia lui
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (IV) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1452840547.html [Corola-blog/BlogPost/381037_a_382366]
-
lui împietrit în inel, Când muream de tăceri prin cotloanele serii, Când vroiam să nu fiu, când vroiam să fiu el. Ce frumoasă mi-erai când săpam peste fire Lungi hotare-ntre noi, să te uit, să te pierd, Zgâriind geografii de păduri prin iubire Când și umbra din ochi aș fi vrut să-ți dezmierd Mi-am legat de genunchi ani întregi de risipă să nu pot să te vreau, să îmi pună zăgaz, Dar mi-am smuls ca un
GLONȚ DE MĂCEȘ de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 by http://confluente.ro/camelia_radulian_1435569752.html [Corola-blog/BlogPost/348559_a_349888]
-
Vreau s-o revăd predând Engleza și pe Corina-Alexandra ! Dnei.Prof.Cornelia Stanca. Doamna Cornelia Stanca, pentru că e transferată De ne-o uita, eu o asigur : că dânsa, nu va fi uitată ! Dnei.Prof.El.-Anișoara Ciobanu. Colega mea în Geografie, să meargă numai spre Nord Și la examene în vară, să aibă meritatul rod ! Dnei.Prof.Florina-Mădălina. Doamnei Florina-Mădălina, să n-aibă motiv de teamă ; Că după puține chinuri, va fi o fericită mamă ! Drei.Prof.Info.Daniela. Danielei de la
SE-NCHEIE-UN AN ȘCOLAR, DAR...VINE ALTUL ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1468012650.html [Corola-blog/BlogPost/368451_a_369780]
-
mi-aș fi luat zborul. - Băăă, pe lume-ntăi șî-ntăi mi-o fost dragi oile. După aia muierile, după aia caii și după aia cânii. Pe alceva n-am pus preț. Din școala nimica nu mi-o fost drag afar de geografie.Știu atlasu din cap, am acas doauă, unu mare și unu mic. Țară am umblat-o cu oile din Bărăgan, pe Lunca Dunării, Banat, până-n Câmpia de Vest, dincolo de Oradea. Da dac-ar fi să mi să-mplinească tri dorința
Povestea ca viață. „Unchiu Culiță... the beginning of a beautiful friendship” by https://republica.ro/povestea-ca-viata-zunchiu-culita-the-beginning-of-a-beautiful-friendship [Corola-blog/BlogPost/337875_a_339204]
-
cu cei 6 voluntari care au constituit personalul taberei, tinerii au parcurs mai mult de 1500 de km în cele 7 zile. De la Generația Pașoptistă până la Unirea Moldovei cu Țara Românească Vizitele au fost de fapt lecții de istorie și geografie îmbinate cu curiozitatea descoperii de amprente românești în istoria și civilizația europeană, dar și paralele (punți de legătură) către istoria României moderne. Punctul de plecare a fost Biserica Ortodoxă Română "Nașterea Domnului", din Stuttgart -Zuffenhausen. Preotul Mihăiță Bratu le-a
PE URMELE STRĂBUNILOR , UN PROIECT DE TABĂRĂ ÎNCHEIAT CU SUCCES de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ligia_gabriela_janik_1473446661.html [Corola-blog/BlogPost/353367_a_354696]
-
o apariție editorială ce ar trebui să încânte și să onoreze locuitorul ținuturilor evocate, prin atenția și minuțiozitatea cu care autoarea se apleacă asupra așezării acesteia binecuvântate de Dumnezeu, prezentându-i - în cuvinte dulci, suave, pline de simțire și respect - geografia, istoria (din antichitate, evul mediu, perioadele (ante, inter și post) belice, până în vremurile noastre), obiceiurile și tradițiile, personalitățile ce i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
imens resimțit asupra locurilor copilăriei, adolescenței sau momentelor unice trăite acolo, au putut-o îndemna să prezinte în culori pastelate locurile de baștină. Pe parcursul lucrării sale, astfel de descrieri abundă, poate tocmai din dorința de a reconstitui cât mai fidel geografia locurilor acelor vremuri. Iată ce spune autoarea, despre bogățiile Țigăneștiului: „Fabuloasa bogăție din timpul verii parcă dezleagă băierile inimii, când privești lanuri galbene de grâu vălurind în adierea vântului, întinderile mari de porumb respirând vigoare prin verdele intens, floarea soarelui
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_elena_buica_intoa_elena_buica_1341283470.html [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
căsătorit prin descoperire dumnezeiască și împreună am îmbrățișat lupta cea bună a credinței; împreună ne-am împodobit sufletele cu darurile Duhului Sfânt, ne-am înălțat și împodobit casa; împreună eram studenți la a treia facultate (eu la matematică, ea la geografie). Eram uniți trup și suflet că n-au putut să ne despartă nici diavolul și nici creștinii. Costina-Agnes zicea: „Vreau să murim împreună de mână, iar în veșnicie Dumnezeu să ne așeze într-un loc împreună. Eu i-am zis
AGNES-COSTINA SAU PECETEA IUBIRII ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 by http://confluente.ro/Agnes_costina_sau_pecetea_iubirii_george_nicolae_podisor_1345697598.html [Corola-blog/BlogPost/365826_a_367155]
-
școală monahală renumită. - Băieții erau numai ochi și urechi la ce le povestea nenea Sebastian, colegul mamei lor. Se vedea că este dascăl și că nu numai matematica este priceput s-o expună pe înțelesul tuturor, ci și cunoștințele de geografie sau de istorie. Ei se întrebau cum putea să dăinuie peste șase sute de ani o clădire și totuși să arate atât de bine? Așa aflară că mănăstirea a avut dea lungul timpului să treacă prin mai multe transformări și cum
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Parfum_de_orhidee_roman_cap_stan_virgil_1389940493.html [Corola-blog/BlogPost/365968_a_367297]
-
liberă” în „republica literelor”. Nu voi face gestul, impardonabil, de a numi pe unul/una sau pe altul/alta (aș stârni firești nemulțumiri, rănind orgoliile) ci mai degrabă relev-reiterez - alegerea subiecților (poeți, prozatori), Antologiile SINGUR configurând o adevărată și reprezentativă geografie literară a spațiului românesc. Însă, până să deconspir nume, „desecretizez” o stare de afirmare a unor poeți - pe care-i știu de ceva vreme din ce au inserat prin varii publicații - marcați de o evidentă propensiune spre autodepășire, care au
O PALETĂ DE HARURI de GEORGE COANDĂ în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_coanda_1404516504.html [Corola-blog/BlogPost/374357_a_375686]
-
încântată să prezinte persoanalitațile cărora li se vor înmâna premiile în acest an pentru realizări remarcabile: • Robert D. Kaplan, autor, jurnalist Robert D. Kaplan este autorul de renume a 15 cărți despre relații internaționale și călătorii în străinătate, inclusiv Răzbunarea Geografiei și Fantome în Balcani. Muncă să jurnalistică la fel de extinsă a fost publicată în The Atlantic, The New York Times, Washington Post și Foreign Affairs. El este, de asemenea, invitat principal al Centrului pentru o Nouă Securitate Americană (Center for a New American Security
ALIANȚA ANUNȚĂ GALA ANUALĂ de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 by http://confluente.ro/simona_botezan_1443108018.html [Corola-blog/BlogPost/362482_a_363811]
-
Moștenitoare, a distins nouăsprezece personalități și instituții, oferind Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate, Crucea Casei Regale a României, precum și Ordinul Coroana României. Printre instituțiile decorate s-au numărat Liceul Teoretic “Regele Mihai” din Cimișeni, Republica Moldova, și Societatea Română de Geografie, la împlinirea a 140 de ani de la fondare. Organizația geografilor români se află sub Înaltul Patronaj al Regelui Mihai I. În Sala de Muzică, Corul Regal a susținut un concert, dedicat zilei de naștere a Regelui. Corul Regal, înființat acum
ASTĂZI, REGELE MIHAI SĂRBĂTOREȘTE 94 DE ANI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1445784304.html [Corola-blog/BlogPost/380735_a_382064]
-
înv. și student f.f.- I.E.F.S. -1960-1964-Ion I. Vorovenci, învățător -1964-1976-Ionel I. Istrate, învățător -după această dată și până în prezent directorul coordonator al școlii din Rucăr este și directorul școlii primare Sătic. Școala generală Clăbucet-Pecineagu: Pâna în 1980 - Tiberiu Lambescu, profesor geografie -1980-1985-Valerică Bughianu, profesor biologie -1985-1987-Maria Stoenescu, profesor română-rusă -1987-1988-Maria Vlaicu, profesor biologie În anul școlar 2004-2005 cei peste 600 de elevi din circumscripția școlara Rucăr-Suseni și A.C.H. Valea lui Maldăr repartizați în șapte grupe de preșcolari și douăzecișidouă de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357992_a_359321]
-
Tăraș Vicuța Profesori: Bucur Elena, Poștoacă Mihaela, Ștefan Rodica, Manea Berta Steliana, Bosoiu Andreea, Țincu Iuliana (limba română și limbi străine), Pârnuță Ioana Simina, Nică Emil (matematică), Staicovici Mirela, Avram Cristina Agnes (fizică chimie), Nicolae Gheorghe (istorie-cultură civică), Șandru Cornel (geografie), Oancea Simona Mariana (informatică), Dariciuc Mariana (tehnologie), Caimacam Mădălina Oana (muzică), Derioiu Daniela (desen), Bălălău Elena (biologie), Constantinescu Viorel, Soare Bogdan (Ed. Fizică), Avram Gheorghe Doru (religie, cultul creștin ortodox), Vâlcu Leonid (religie, cultul protestant baptist). (Momnografia Scolii generale "Nae
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxx_.html [Corola-blog/BlogPost/357992_a_359321]
-
Un deranjament stomacal poate să vă saboteze toată excursia. Englejii ăștia aud că te servesc zilnic cu eghen bechen, un soi de mâncare capitalistă, de-ți vine să-ți bați copiii. Zilnic, sunt sadici! - Asta e din cauza climei și a geografiei, este de părere doamna Brodiciche din Odesa. Aud că nu au vitamine, la ei, acolo. Să vă luați neapărat niște fructe, măcar câteva lămâi, un avocado, o juma' de piersici, știu eu... Și ciocolată, că are calorii. Și cafea... - Cel
SCHIŢE UMORISTICE (88) – SFATURI PENTRU ÎNCEPĂTORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/dorel_schor_1477546128.html [Corola-blog/BlogPost/340451_a_341780]
-
Jiului, masivul Cozia care, văzut de pe înălțimile Parâng-ului, are forma unui imens catafalc pe care, cică, s-ar odihni Cesar, un înaintaș al lui Traian. Cesar putea doar să viseze despre sălbaticele meleaguri și locuitorii săi Daci. Istorie și geografie sugerate de o plimbare cu mașina la cea mai înaltă cotă care depășește 2100 metri pe șosea. Cel mai înalt punct al Transfăgărășanului este Lacul Bâlea situat la numai 2040 metri, străbătând creasta semețul masiv Făgăraș cam de vârsta tinerelului
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
zona alpină, iar cele din pădurile din apropiere sunt artificiale, cu scop energetic. Și natura creează uneori asemenea lacuri cum ar fi Lacul Roșu, de baraj natural din cheile Bicazului. Dar cu ce folos vă fac acum o lecție de geografie montană când, suindu-te la București în mașina proprie poți realiza într-o zi o plimbare la Bâlea Lac cu întoarcere prin Sibiu - Sebeș pe TransAlpina care te plimbă până pe (nu pe lângă) muntele Păpușa din masivul Parâng. Mai ai timp
DOI FRAȚI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2048 din 09 august 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1470729560.html [Corola-blog/BlogPost/365227_a_366556]
-
demolarea cu buldozerul a zidului cetății dacice pe o porțiune de 30 de metri. În articolul „Cine își permite să distrugă și să înstrăineze dovezile dăinuirii și continuității neamului românesc? “ Articolele lui Lazăr Lădariu sunt adevărate studii de istorie, etnografie, geografie, lingvistică, folclor, literatură, eseuri în care înglobează, cu profesionalism, instrucția teoretică, dar și a cunoașterii clădite pe lecturi serioase, pe cunoașterea vieții și mai ales pe dragostea de țară, neam, Limba Română, și istoria spațiului dintre Danubius, Carpați și Marea
CUVÂNTUL ÎN SLUJBA ADEVĂRULUI, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Cuvantul_in_slujba_adevarul_al_florin_tene_1382017889.html [Corola-blog/BlogPost/352464_a_353793]