336 matches
-
multă populație romană decât în alte părți, „iar poporului celui premulțitu cu anevoie este a i se schimba limba”, aceasta cu toate că după ce au descălecat romanii în Dacia multe ginți barbare au trecut și au și locuit acolo, precum goții și gepizii, popoare nemțești, hunii și avarii, vițe schitești, întrucât „inima cea boierească a lor, a nu se mesteca în căsătorie cu muieri de soi străin, au împiedicat stricarea limbii romane prin limbi varvare”; și apoi „nici nu și-au bătut românii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gotice ori în general vechi germane în limba română” (I, 350). În privința germanismelor din română Philippide acordă încredere lui Diculescu care vorbește, în lucrările sale despre elementele vechi germane din română (a. 1921) și despre gepizi (1922), de elemente „numaidecât gepide” care însă după Philippide „ar putea fi tot atât de bine gote” (I, 350): bâtcă, beucă, boare, bulz, burduf, burtă, butură, cotângan, élele, gâldău, grind, harnic, iazmă, a îmburda, măgură, mârțoagă, picui, pisc, plug, rofie, smetie, stărnut, strugure, tureatcă, a se uita
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
seminții germane. După marcomani, cu o sută de ani mai târziu, vin goții, cărora Aurelian le cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor, au trecut și Dunărea, stabilindu-se în nordul Peninsulei Balcanice” (p. 269). În pofida contactului cu atâtea neamuri, considerate germanice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
cedează provincia. De asemenea prin ținuturile locuite de strămoșii noștri, sau prin apropierea lor, trec vandalii și longobarzii, se așează herulii și mai ales gepizii, care stăpânesc mai mult de o sută de ani o parte a Ardealului și Olteniei. Gepizii, ca și ostrogoții înaintea lor, au trecut și Dunărea, stabilindu-se în nordul Peninsulei Balcanice” (p. 269). În pofida contactului cu atâtea neamuri, considerate germanice, nici strămoșii autohtoni ai românilor și nici latinii > românii nu au lăsat în limba română urme
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Dacia Felix, în fapt numai, și temporar între anii 271-272, pentru că în drept ea nu a cedat-o nimănui niciodată, împărații bizantini continuând să dea lupte aprige pentru recucerirea ei. Toate aceste popoare, ca și acelea care le-au urmat: gepizii, hunii, slavii, longobarzii, avarii și bulgarii, mergând pe același drum, pe deasupra gurilor Nistrului și Dunării, n-au fost în stare să alcătuiască state durabile la nordul marelui fluviu european, deși toate au venit cu intenții de cucerire. Neputința lor se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au succedat valuri ale populațiilor migratoare timp de aproape 1.000 de ani, iar ele au fost mai mult sau mai puțin asimilate de localnici: goții, cu cele două ramuri (ostrogoții și vizigoții, în secolele III-IV), hunii (secolele IV-V), gepizii, avarii, bulgarii. Mai stabili decât populațiile de neam germanic, de pildă, s-au dovedit a fi slavii: la începutul secolului al VI-lea, au fost asimilați și au lăsat urme în toponimia hușeană (Dobrina, Drăslăvăț, Ograda ș.a.). Populațiile turanice (cumanii
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cei 1.620.199 unguri. Cine sunt de fapt și de drept secuii? Cei care i-au studiat au păreri diferite cu privire la originea lor: a) sunt resturi ale hunilor învinși de o coaliție în care rolul conducător l-au avut gepizii germanici, la anul 454; b) sunt un conglomerat etnic format din tot ce stepa a deversat în spațiul etnic și istoric românesc: huni, avari, bașchiri, cabiri (cazari), pecinegi, toți de limbă turcică, la care s-au adăugat, în timp, unguri
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
pătrund În Dacia intra carpatică, ci pornesc spre nord - vest și se stabilesc În Câmpia Pannonică. Sub conducerea lui Attila organizează campanii de pradă. După moartea acestuia puterea hunilor va slăbi. Ei vor fi Învinși de gepizi În 454. 3. Gepizii, de neam germanic, stăpânesc Transilvania și Banat (necropola de la Apahida); Înfrânți de avari și longobarzi, În 567, gepizii se Împrăștie și sunt asimilați de autohtoni. 4. Avarii, originari din Mongolia, va domina Europa Centrală până la sfârșitul secolului VIII, când sunt
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
lui Attila organizează campanii de pradă. După moartea acestuia puterea hunilor va slăbi. Ei vor fi Învinși de gepizi În 454. 3. Gepizii, de neam germanic, stăpânesc Transilvania și Banat (necropola de la Apahida); Înfrânți de avari și longobarzi, În 567, gepizii se Împrăștie și sunt asimilați de autohtoni. 4. Avarii, originari din Mongolia, va domina Europa Centrală până la sfârșitul secolului VIII, când sunt alungați de bulgari și slavi. 5. Slavii trec pe teritoriul țării noastre Începând cu secolul VI, spre Bizanț
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
II-lea secol al erei noastre. Teritoriul cucerit, cu adăugirile făcute de coloni, cuprindea toată regiunea aflată între Nistru și Tisa, și anume: Basarabia, Moldova, Bucovina, Valahia, Banatul Ungariei; și, pe malul drept al Dunării, Bulgaria. Invazia goților și a gepizilor în secolul al III-lea. Împăratul Aurelian abandonează Dacia în 274. Invazia hunilor în secolul al V-lea; sunt stăpâni ai Daciei romane; dominația lor e nimicită la mijlocul secolului al VI-lea de către lombarzi și avari. Naționalitatea română se dezvoltă
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
permite nicio îndoială asupra întoarcerii la Roma a familiilor patriciene stabilite în Dacia cu ocazia cuceririi lui Traian. Această retragere avu loc în anul 274, sub împăratul Aurelian, ce renunță el însuși la speranța de a respinge invazia goților și gepizilor. Colonii, rămași în posesia pământului, se refugiau în munți la fiecare nouă invazie; când valul de barbari se retrăgea, colonii coborau la câmpie și lucrau împreună la repararea dezastrelor cauzate de aceștia. Regimul proprietății colective pare deci să fi precumpănit
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
București, 1966; Prezența teatrului, București, 1968; Teatrul de păpuși în România (în colaborare cu Letiția Gâtză și Iordan Chimet), București, 1968; Tufă de Veneția, București, 1971; Spectacole în cerneală, București, 1972; 1000 de ore în Spania, București, 1972; De ce râdeau gepizii..., București, 1973; Caligrafii pe cortină, București, 1974; Când plouă, taci și-ascultă..., București, 1974; Teatrul românesc contemporan (în colaborare), București, 1975; Zâna castraveților, București, 1976; Clio și Melpomena, București, 1977; Elemente de caragialeologie, București, 1979; Arta îmbrobodirii, București, 1982; Ora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289670_a_290999]
-
într-un loc, a se statornici", "a coloniza, a întemeia o țară, un ținut, un oraș". În orice caz, citatele din textele vechi spun în continuare mai mult decît definițiile: unul, din Cantemir (Hronicul...) vorbește de descălecăturile vandalilor, vizigoților și gepizilor. Iar la stolnicul Cantacuzino sînt dese utilizările care nu se pot reduce la clișeul "întemeierii": "împresurând goții, vandalii, slovénii, hunii și alții ca aceștea și călcând și descălecând mare parte a Evropei..."
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
în sensul lui C.G. Jung, de dezvoltare a particularităț ilor) popoarelor neolatine: francezii datorită francilor, ibericii datorită vizigoț ilor, italienii datorită goților și lombarzilor.... În ce privește poporul român s-a ridicat mirarea că o conviețuire atât de îndelungată cu goții și gepizii, pe ambele maluri ale Dunării, nu ar fi lăsat urme, abia câteva bănuieli lingvistice [1, pp.19, 28], deși creștinarea goților s-a făcut la Dunăre, iar Wulfila („lupișorul!”), episcopul lor a tradus aici (nu toată) Biblia în limba „gotă
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
se îndrepte spre vest. Cei mai mulți, dar nu!, nu toți, căci există o continuitate gotică sub huni [3, pp.100, 115] la fel cum a existat o continuitate romanică sub goți și gepizi. De exemplu, „Sirmium a redevenit centrul unui regat gepid și al unei episcopii de rit arian” la anul 527 [3, p. 170]. Aceste „continuități”, aceste „rămășițe” îl fac și pe John V.A. Fine jr. să afirme că „...în multe regiuni ale Balcanilor, după invazii șrepetateț există două populații-autohtonii
Goți și români by Ion Mihai () [Corola-journal/Journalistic/3391_a_4716]
-
au fost incluse în colecția Curții Imperiale de la Viena, iar astăzi, cel mai mare tezaur descoperit în Banat face parte din patrimoniul Muzeului de Istoria Artelor (Kunsthistorisches Museum) din capitala Austriei. Tezaurul a fost pe rând atribuit de istorici hunilor, gepizilor, avarilor, cuturgilor, bulgarilor, pecenegilor, ungurilor sau românilor și cronologic datat între secolele IV-XI. Atribuirea etnică și încadrarea cronologică a tezaurului nu au fost întotdeauna lipsite de conotații politice, avertizează arheologii. Cea mai plauzibilă ipoteză pare a fi aceea a istoricului
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
IV d. Hr. , circa 2 kg l Pietroasa (județul Buzău) - celebrul tezaur de pe vremea vizigoților, secolul IV d. Hr. , 19 kg l Someșeni (județul Cluj) - secolul V d. Hr. , tezaur germanic l Apahida (județul Cluj) - secolul V d. Hr. , tezaur gepid. Trecutul unui loc... bogat Oraș de frontieră, Sânnicolau Mare se află în nord-vestul județului Timiș, la 64 km de Timișoara. Este cel mai vestic oraș al țării și are o populație de peste 13 000 de locuitori l Vestigii arheologice dovedesc
Agenda2004-38-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282880_a_284209]
-
substantive, adjective etc.: "dalmaca (dispărută azi, s-a vorbit pe coasta de răsărit a Adriaticii)" (= dalmata); "Biserica a constituit pentru toate popoarele o pâlghe a puterii în statul feudal" (= pîrghie); "au lăsat populația daco-romană fără apărare în fața goților, vizigoților, hunilor, gepizilor. Aceste neamuri erau normale (călătoresc)" (= nomade). Și etimologiile prezintă un risc mare de alterare a cuvintelor citate ca sursă: "botez (din baptism)", "înger (din duiangelus)" etc. Dramatică e mai cu seamă deformarea numelor proprii: Augus Trebonium Laurean, Kappadacia, Monte Squien
Iarăși despre referate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15222_a_16547]
-
hetere care ne stăpânește acum. Ei, când cineva își dă osteneala a răsfoi istoria acestui pământ, acela e de mai nainte sigur cine va stărui pe el și cari sunt elementele efemere. La 300 goții, la 375 hunii, la 500 gepizii, la 567 longobarzii și avarii, la 700 francii și moravii, la 800 ungurii, la 900 pecenegii, la 1 000 cumanii, apoi tătarii și slavii! Ei, ce s-au ales de toți? Ceea ce se va alege de d. C. A. Rosetti
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-ți spun că regele nostru de câteva ori a plătit ceva mai multișor decât un cal pentru o nouă concubină. — Dacă erau hune. Ori dacă erau de rang și veneau dintr-un popor aliat cu noi: ostrogoții, de pildă, sau gepizii, chiar și turingienii. însă își alege și din stirpe mai joasă, iar pe acelea nu le plătește, cu siguranță. Pune să le răpească — Ce tot vorbești? Bineînțeles că nu. De obicei, capii satelor prin care trece i le dăruiesc ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zi întreagă, ținutul alemanilor, care sunt în război cu voi. Din nou, Balamber îl opri cu un semn: — Depinde de tine să ne ferești de întâlniri neplăcute. De altfel, ei au altele la care să se gândească acum: aliații noștri gepizii îi toacă mărunt pe râul Albis. Văzând că Audbert, îngrijorat, încă stătea pe gânduri, Balamber îl liniști: — Nu te teme, o să primești o răsplată frumoasă. — Chiar așa? îl întrebă marcomanul, înălțând din sprânceană și scărpinându-și gânditor barba deasă. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era, de hazardul care îi inspirase atitudinea cu privire la duel, nu putu să nu simtă pentru el admirație și recunoștință. — Ce intenționezi să faci acum? întrebă. încruntându-se, Gundovek ridică din umeri. Dacă hunii trec Rinul la miazănoapte, e limpede că gepizii intenționează să facă același lucru aici. Poate ținta lor e Lugdunum; dar s-ar putea să urmărească să cucerească pasurile din munți. Cu siguranță, ne vor forța să le cedăm trecătoarea și, întrucât noi o să ne opunem, o să ne luptăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
luptăm. Ar trebui să treacă pe la Augusta și mi-ai spus că te-ai îngrijit să fie bine supravegheată. — Da, din fericire, Reinwalt e cel care o va apăra. E un războinic încercat și valoros. Are o răspundere enormă: dacă gepizii trec Rinul, pot să ajungă aici în trei zile. în orice caz, din precauție, trebuie să părăsim satele și burgurile ce nu pot fi apărate și să ne limităm la supravegherea punctelor mai fortificate. Ieri seară le-am anunțat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Ce se întâmplă? Sunt cam cincizeci de cavaleri jos. încotro se duc? După ce-și îngădui un moment ca să-și recapete suflul, Chilperic anunță: — O ștafetă de la Augusta. Cetatea a căzut. Se pare că Reinwalt a dat-o pe mâinile gepizilor și a trecut de partea lor, punându-se în fruntea unui detașament de burgunzi renegați, cei mai mulți dintre ei oameni de dincolo de Rin. Acelei armate i s-a alăturat și un contingent numeros de huni. Tatăl meu s-a luptat acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
decât un instrument al său, poate fără chiar să-și dea seama, dat fiind că, din interogatoriile luate oamenilor săi sub tortură, numele lui Reinwalt nu l-am auzit niciodată. Dar veștile proaste nu s-au sfârșit; se pare că gepizii sunt în marș spre Vesontio și, ceva mai înainte, câțiva negustori sosiți de la miazănoapte mi-au spus că mii de fugari se refugiază către Noviodunum. Sebastianus înțelese repede posibilele implicații ale ultimelor evenimente: — Vesontio! Dacă cetatea cade sau dacă doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]