12,132 matches
-
-a, 161 (245, 19-20); cf. Martin Laird, „The Fountain of His lips ...”, p. 49. footnote>. Această dorință etern nesatisfăcută pare a introduce o problemă, și anume aceea a disperării în viața spirituală<footnote Everett Ferguson, op. cit., p. 72. footnote>. Teologul german Hans Urs von Balthasar este de părere că nu se poate nega că o dimensiune a acestei doctrine este chiar aceea că sufletul rămâne oarecum nesatisfăcut pe deplin și neîmplinit: după cum scrie Sfântul Grigorie, sufletului „nu i se acordă niciodată
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cronicarul e sedentar și bucureștean. Însă, din întîmplare, a călătorit de curînd pînă la Predeal. Și iată la ce s-a gîndit pe drum. Vor veni străinii, vor face investiții, vor face turism. Să ne gîndim la francezii, englezii, grecii, germanii care vor călători cu trenul (chiar alături de Cronicar era un englez). În nici o gară din România, cel puțin în nici una de pe ruta cea mai circulată, București-Brașov, nu se dau anunțuri în vreo altă limbă decît în dulcea noastră limbă română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10034_a_11359]
-
textural styles, distinctive harmonic styles, distinctive melodic styles, etc., and both are fusions of various stylistic traditions)”. footnote>. Judecând după structura cărții lui Bukofzer, nu îl putem reprezenta pe Bach decât doar în calitatea lui de „geamăn” al unui alt german, Georg Friedrich Händel, ceea ce consună și cu descrierea acestei relații de „îngemănare” prin „poliglotismul” lor stilistic, așa cum o face Brigitte François-Sappey: „Rămâne traseul gemenilor germani. Poliglot în arta, precum și în existența lui, Haendel amestecă preludii și fugi à l’allemande
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în expoziție. E vorba de marii ilustratori europeni: Arthur Rackham, John Tenniel, Betrix Potter, Gustave Doré, Honoré Daumier, Grandville, Benjamin Rabier, Wilhelm Busch, Ludwig Richter și alții. Tot în acea vreme, artistul american a achiziționat și multe desene originale ale germanului Heinrich Kley, reprezentant al mișcării Secesiunii din München. Toate aceste achiziții au fost puse la dispoziția desenatorilor din Studiouri care au profitat din plin de ele. Expoziția pune adeseori față în față sursa de inspirație și desenul animat, tot așa cum
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
a diferențelor din trecut apare la I. Manliu, Povățuitorul studiului limbii române în clasele primare (București, Socec, 1896), o carte în care sînt foarte multe pagini despre punctuațiune sau interpuncțiune: "Noi, Românii, scriem unii după sistemul francez, alții după cel german; cei mai mulți după amîndouă deodată sau după nici unul" (p. 220); Ar trebui să ne compilăm un sistem; dar în această privință la noi nu s-a făcut pînă acum absolut nimic"; "Academia noastră nu s-a ocupat cu acest lucru; de
Din istoria punctuației... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10075_a_11400]
-
exacerbare a instinctului de conservare, deznodămîntul e același: europenii se sting cu zîmbetul pe buze. Cartea lui Karl-Markus Gauss, Europeni care se sting, pare un reportaj făcut la fața locului pe seama sfîrșitului etnic al cîtorva minorități europene: sefarzii din Sarajevo, germanii din Gotschee (regiune din Slovenia), arbăreșii din Calabria (albanezii din Italia), sorbii din Germania (un fel de slavi de origine ceho-poloneză formînd de secole o mică enclavă înlăuntrul Germaniei) și aromânii din Macedonia. Dacă ar fi însă un simplu reportaj
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
-i fragilă“. Un fel de disidență Pe când mai locuia în apropiere de București, Marta Catargiu își făcuse un obicei din a trece prin piața de vechituri Obor, în căutare de chilipiruri de porțelan. Acolo l-a cunoscut pe Erich, un german stabilit în Canada, la rându-i pasionat de bibelouri. „De la el am aflat că există cluburi în lume ale acestor colecționari, că se fac expoziții și târguri. L-am invitat la mine, nu aveam pe atunci piese prea valoroase, dar
Agenda2003-32-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281355_a_282684]
-
și sârbă. Mișcarea culturală de masă din Banat de până la cel de-al doilea război mondial a determinat și emiterea a numeroase insigne. Astfel, nici nu e de mirare că și o societate de cântări precum „Zora” ori cea a germanilor din Fabric și-a avut propriile insigne. Muzicologul Franz Metz, el însuși un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut într-o expoziție de insigne a
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
un colecționar de insigne, vizitator frecvent al Banatului actual și istoric al mișcării muzicale bănățene, a rămas efectiv surprins când a văzut într-o expoziție de insigne a lui Ilin o piesă emisă în 1929 de Societatea de cântări a germanilor din Timișoara-Fabric, o asociație de care nu a știut nimic până atunci. Iată cum o aparent banală insignă devine deodată o dovadă istorică și un îndemn pentru cercetare. Piese grele Cu certitudine, Milan este imbatabil pe plan național la insignele
Agenda2003-34-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281382_a_282711]
-
sau de mici sunt. și sunt destule. Denumirile lor sunt cele care, de fapt, ne pun în dilemă. Acel labirint magic despre care toată lumea vorbește. Venețienii au câte o altă denumire pentru fiecare cale de acces, spre deosebire de europeni. Astfel, dacă germanul spune „strasse” iar francezul „rue”, venețianul are peste cincisprezece denumiri folosite: Via stradă largă, în stil autentic venețian, Rio stradă sau canal mic, Rio Tera stradă care rezultă atunci când un canal este umplut cu pământ, Riva stradă care este în
Jurnal veneţian. In: Editura Destine Literare by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Journalistic/95_a_379]
-
Virgil Nemoianu le aplică Hertei Müller. Vorbind despre est-germanul Günter de Bruyn, autorul nostru e convins, cu întârziere, că nu se poate vorbi de o sterilitate creatoare sub comunism. Cărțile lui de Bruyn, admirator al lui Hartmann, îi confirmă previziunea. Germanul scrie la bătrânețe două cărți de istorie literară cu un material „colosal de bogat”. Dar ceea ce face diferența dintre Bruyn și alți autori germani este faptul că în paginile lui „întâlnești un om liber, funciarmente liber”, ce arată „o anume
Lecturi complementare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2813_a_4138]
-
1982. Milutinović este singurul antrenor din lume prezent la cinci turnee finale ale C.M. , cu tot atâtea selecționate naționale: Mexic (1986), Costa Rica (1990), S.U.A. (1994), Nigeria (1998) și China (2002). l Antrenorul principal al selecționatei de fotbal a statului Ghana, germanul Burkhard Ziese, a fost demis după numai patru partide. Motivul îl constituie ratarea calificării la turneul final al Cupei Africii pe națiuni, competiție pe care Ghana a câștigat-o de patru ori. l Jean Chretien, premierul canadian, a fondat un
Agenda2003-35-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281408_a_282737]
-
Bănățenilor de Pretutindeni a fost inclusă și a treia ediție a Festivalului Comunităților Etnice din Banat, ce se va desfășura în 30 august în Moldova Nouă. Alături de românii din Banat și din străinătate, își vor etala zestrea culturală cehii, ucrainenii, germanii, romii, bulgarii, slovacii și sârbii din România. ( S. P.) Premii jurnalistice La cea de-a V-a ediție a Festivalului Internațional de Programe de Radio și Televiziune „Plaiul meu natal“ desfășurat în Ucraina, la Ujgorod, TVR Timișoara a obținut două
Agenda2003-35-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281400_a_282729]
-
dată - din lume. Cu lampantul obținut aici, Bucureștiul și-a iluminat străzile, devenind primul oraș al lumii iluminat public cu acest produs. Petrolul bănățean apare mult mai târziu: conform mărturiilor unor octogenari autohtoni, rezultă că încă în timpul războiului, în 1944, germanii săpau puțuri în zona de vest, pe aliniamentul Teremia Mare, Valcani, Cenad, Nădlac, Turnu, rămase însă neexploatate ca urmare a situației tulburi. Inițial abandonate, puțurile au făcut obiectul unor cercetări abia în 1963-1965. Forajul a demarat în perimetrul respectiv în
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
cărei biografie face parte din ființa mea“, afirmă dl Pintea, neuitând să sublinieze faptul care l-a marcat cel mai mult în cele peste trei decenii de activitate: sentimentul de solidaritate umană perpetuat până astăzi, izvorât din inimi de români, germani, maghiari, sârbi sau bulgari, toate „petroliste“. „La început, eram doar câteva zeci de salariați dispersați, pe secții și ateliere de producție, prin localitățile Șandra, Valcani, Satchinez, Călacea, Variaș, Turnu (județul Arad) și Salonta (județul Bihor). Am reușit totuși ca activitatea
Agenda2003-36-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281440_a_282769]
-
La preselecția pentru „Gala Wella“ (desfășurată la Timișoara, în data de 8 septembrie) s-au prezentat 12 participanți, dintre care s-au calificat 6. Aceștia vor participa la finala de la București, programată în data de 29 noiembrie. C. BLADA Mobilier german l Camere de zi și birouri De la începutul acestei săptămâni, la parterul complexului comercial situat pe Calea Lipovei - intersecția cu strada Câmpina funcționează magazinul de mobilă de producție germană deschis de societatea comercială „Impero“ S.R.L. , unic distribuitor pentru zona de
Agenda2003-37-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281458_a_282787]
-
pentru anul viitor. La cea de-a X-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale, județul Timiș, care are o importantă comunitate etnică germană, va fi reprezentat de dl prefect Horia Ciocârlie și de dl Karl Singer, președintele Forumului Democrat al Germanilor din Banat. LILIANA SCRIPCĂ Reuniune la Florența l Carta regiunilor Europei La invitația Conferinței Adunărilor Legislative Regionale Europene, dl Dan Ioan Șipoș, președintele C.J. Timiș, va participa la reuniunea intitulată „Carta principiilor regiunilor Europei“, care va avea loc la Florența
Agenda2003-37-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281443_a_282772]
-
LUCRU l DELEGAȚIE CHINEZĂ l PROIECT JUDEȚEAN l PROIECT PHARE În perioada 21 - 23 septembrie, prefectul județului Timiș, domnul Horia Ciocârlie, a participat, la Sibiu, la cea de a X-a sesiune a Comisiei mixte guvernamentale româno-germane pentru problemele etnicilor germani din țara noastră și a subcomisiei pentru sprijin cultural destinat minorității germane. Cu această ocazie, au fost prezentate informări privind politica celor două guverne de sprijinire a etnicilor germani, rapoarte cu privire la stadiul și derularea proiectelor pe anii 2002/2003, ajutoarele
Agenda2003-39-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281501_a_282830]
-
N.A. „Ion Vidu“, condus de prof. Maria Gyuris. Solistul Simfoniei spaniole pentru vioară și orchestră de Ed. Lalo va fi reputatul violonist Alexandru Tomescu. IOAN STANCIU Festival l Al muzicii germane Forumul German al Tineretului Bănățean și Forumul Democrat al Germanilor din Timișoara organizează sâmbătă, 27 septembrie, Festivalul Muzicii Germane, eveniment la care își aduc aportul: grupul muzical Cordial din Anina, Bundesbahnmusik Linz - Austria, Fanfara Frohe Jugend - Recaș, Die jungen Blasmusikanten aus Fienen - Foeni, Fanfara Amicitia - Timișoara, Banater Bergland Tiro - Reșița
Agenda2003-39-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281512_a_282841]
-
Mc. episcopi Olivian și Alexandru; 30 mai - Cuv. Isachie Mărt. și Varlaam; Sf. Mc. Natalie. Biserica Ortodoxă Sârbă 24 mai - Sf. Kiril și Metodie; Sf. Nicodim sârb; 25 mai - Duminica a V-a după Paști (a Samarinencii). Sf. Epifanie; Sf. German; Sf. Georgie; 29 mai - Cuv. Teodor; Sf. Mc. Teodor din Vârșeț; Mc. Vucasin. Biserica Romano-Catolică 25 mai - Duminica a 6-a a Sfintelor Paști; 29 mai - Înălțarea Domnului. Biserica Greco-Catolică 25 mai - Duminica a V-a după Paști (a Samarinencei
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
vol. 1 și vol. 2, muzică țigănească - Bango Margit, Kovacs Apollonia ș.a. Magazinul este deschis de luni până vineri între orele 10-18 și sâmbăta între orele 10-14. ( I. B.) Lumea basmelor Marți, 27 mai, de la ora 16, Forumul Democrat al Germanilor din Timișoara propune la Casa „A. M. Guttenbrunn“ un program dedicat zilei de 1 Iunie. Prof. Else von Schuster va susține în limba germană conferința „Lumea basmelor zugrăvită în opera fraților Grimm“, urmată de un program artistic prezentat de elevii
Agenda2003-21-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281045_a_282374]
-
serie de lucrări nerestaurate, tocmai cu scopul de a sensibiliza pe iubitorii de artă asupra importanței restaurării și păstrării în condiții optime a patrimoniului muzeal. Filme mute l La Centrul Cultural German Centrul Cultural German Timișoara și Forumul Democrat al Germanilor din Banat organizează, în perioada 2-16 iunie, o prezentare a unei serii de filme mute. În sala video a Forumului (Casa „A. M. Guttenbrunn“), pe 2 iunie, de la ora 18, va rula filmul mut „Faust“ (1926, 106 min.). În 4
Agenda2003-22-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281068_a_282397]
-
vii la 1000 de femei este de 1,6 ori mai mare în mediul rural decât în cel urban. Din punct de vedere etnic, 89,5% din locuitori declară că sunt români, 6,6% - maghiari, 2,5% - rromi/țigani, iar germanii și ucrainenii dețin fiecare o pondere de 0,3%. În privința gospodăriilor, statistica indică 7 320 202 gospodării ale populației și 3 900 gospodării instituționale. Numărul mediu de persoane pe o gospodărie este de 2,92, față de 3,07 în 1992
Agenda2003-25-03-1 () [Corola-journal/Journalistic/281135_a_282464]
-
cele cu aport de capital străin (53). Pe primul loc sunt italienii, cu 26 de societăți și cu un capital social subscris de 200430 340 lei (din care participarea străină de 5 543 USD). Pe locul al doilea se află germanii, cu 11 firme și cu un capital social de 474 732 600 de lei, din care participarea străină la capital de 8 880 USD. Cel mai mare aport de capital străin o au două noi firme cu asociați spanioli, care
Agenda2003-25-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281148_a_282477]
-
atitudinea față de frumos, imaginar, ludic, kitsch ține de timpul la care ne raportăm. Casa Diel reface istoria medicinei în Banat - căci familia Diel a avut o bună practică medicală -, dar și ilustrează viața unei familii bănățene cu destinul tipic pentru germani. Iată, de pildă, din generația Piei Brânzeu, ea a rămas în Banat („m-am românizat” - spune ea, cu amuzament), în timp ce fratele, Dieter, a plecat în Germania încă în anii ’80. Este o familie care a trăit, a vorbit, s-a
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]