197 matches
-
de călătorie dus-întors și suportă cheltuielile de asigurare de sănătate și de accident. În cazul interesului comun și în limita posibilităților, vor fi organizate seminarii de scurtă durată de cultură și civilizație austriacă pentru profesorii de limba germană, respectiv pentru germaniștii din România, în colaborare cu instituțiile corespunzătoare din România - instituții de învățământ superior -, convenindu-se asupra repartizării cheltuielilor ce vor reveni fiecărei părți. Partea română trimițătoare preia costurile de călătorie pentru participanții români. Articolul 24 Părțile salută activitatea Asociației KulturKontakt
PROGRAM din 20 septembrie 2006 de colaborare culturală între Guvernul României şi Guvernul Republicii Austria pentru anii 2006-2009. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/190975_a_192304]
-
România, fiul lui Arnold și Ingeborg, cu domiciliul actual în Germania, Flurstr nr. 7, Gunzenhausen. 285. Ghimbășanu Ioan Sorin, născut la data de 1 decembrie 1964 în Brașov, județul Brașov, România, fiul lui Ioan și Costina, cu domiciliul actual în Germanist, Buegelstr. nr. 5, Herford. 286. Gospodin Mariana, născută la data de 3 septembrie 1940 în Constanța, județul Constanța, România, fiica lui Constantin și Paraschiva, cu domiciliul actual în Germania, Gropiusringstr. nr. 53, Hamburg 60. 287. Kozilek Margareta Irene, născută la
HOTĂRÂRE nr. 491 din 27 august 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/200701_a_202030]
-
Articolul UNIC Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, categoria F "Promovarea culturii", domnului prof. univ. dr. George Guțu, președintele Societății Germaniștilor din România. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU În temeiul art. 100 alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret. PRIM-MINISTRU EMIL BOC București, 4 aprilie 2011. Nr. 421. --------
DECRET nr. 421 din 4 aprilie 2011 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural în grad de Cavaler. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231246_a_232575]
-
resursele interne solicitate de războiul pe două fronturi, Germania a dus o politică de dezmembrare a Rusiei din interior, susținând financiar grupări revoluționare ca bolșevicii și Partidul Socialist Revoluționar (SR) și facțiunile separatiste, cum ar fi activiștii finlandezi cu înclinații germaniste. Germania a cheltuit 30-40 de milioane de mărci în aceste scopuri. Controlul asupra Finlandei ar fi permis Armatei Imperiale Germane să pătrundă în Rusia la Sankt Petersburg și să penetreze spre Peninsula Kola spre nord-est, zonă bogată în materii prime
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
să preia ÅInsulele Åland, de importanță strategică, aflate la est de Stockholm, dar operațiunea Armatei Germane în Finlanda a blocat planul. Imperiul German a intervenit în Războiul Civil Finlandez de partea Armatei Albe în martie 1918. Naționaliștii finlandezi cu înclinații germaniste doreau încă din toamna lui 1917 ajutor german la eliberarea Finlandei de hegemonia rusă, dar germanii nu doreau să-și prejudicieze armistițiul și negocierile de pace cu Rusia din cauza presiunii pe care o simțeau pe frontul de vest. Atitudinea Germaniei
Războiul Civil Finlandez () [Corola-website/Science/302693_a_304022]
-
dintre ele însă sunt manuscrisele folosite cu precădere. Primul este manuscrisul A de la München, care este cel mai scurt și, după unele păreri, cel mai vechi. Al doilea este manuscrisul B de la abația Sf. Gall, care este, după cum apreciază majoritatea germaniștilor, și cel mai bun. Al treilea este manuscrisul C de la castelul Hohenems, scris într-un stil curtenesc dintre cele mai înflorite. Povestea este compusă din două părți: iubirea dintre Siegfried și Kriemhilda, pe de o parte, și răzbunarea morții viteazului
Cântecul Nibelungilor () [Corola-website/Science/304697_a_306026]
-
pe atunci provincie a Imperiului Austro-Ungar. Era al doisprezecelea din cei treisprezece copii ai învățătorului Vasile Grigorovici și ai soției sale Alexandra (n. Timcu); fratele cel mai mare, Emanoil, avea să devină cunoscut, sub numele Emanuel Grigorovitza, ca prozator și germanist. După absolvirea școlii primare a urmat cursurile Liceului de Băieți din Rădăuți (1885-1892). A studiat apoi medicina la "Universitatea din Viena" (1892-1901). În anii studenției s-a alăturat mișcării social-democrate; intrat în Partidul Social Democrat din Austria, s-a remarcat
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
tatăl său a intrat în serviciul marinei române la Galați, iar în 1922, toată familia s-a mutat la Sibiu. Primele scrieri le realizează la 16 ani. Debutează în “Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt” la Sibiu. A colaborat și la revista Klingsor a germanistului Heinrich Zillich. După 1945, numerele apărute până în 1939 ale acestei reviste au fost interzise din cauza faptului că, după emigrarea sa în Germania hitleristă, Zillich a devenit acolo o personalitate literară. A publicat primele eseuri în limba română în „Revista Fundațiilor
Wolf Aichelburg () [Corola-website/Science/303797_a_305126]
-
de limbă germană ca Herta Müller, Richard Wagner, Helmuth Frauendorfer, Gerhardt Csejka, William Totok și Klaus Hensel. Werner Söllner nu a negat această colaborare, dar a susținut că informațiile comunicate de el nu erau incriminatoare, ba chiar, ca în cazul germanistului Michael Markel, din Cluj, prin datele comunicate l-a dezincriminat în mai multe ocazii. El a fost racolat de Securitate încă înainte de a absolvi filologia, sub amenințarea cu exmatricularea din facultate în cazul unui refuz de colaborare. Astfel, împotriva voinței
Werner Söllner () [Corola-website/Science/309534_a_310863]
-
(n. 6 ianuarie 1915, Carani, județul Timiș, d. 11 iulie 2007, Pforzheim, Germania) a fost un germanist și scriitor de limba germană, originar din România, profesor universitar. Este fiul profesorului Lorenz Zirenner și al soției acestuia, Anna, născută Holz. După ce a absolvit Liceul pentru băieți „Banatia" din Timișoara (1926-1934), a studiat câteva semestre de medicină veterinară, după
Josef Zirenner () [Corola-website/Science/309676_a_311005]
-
Noastră", a refuzat, cum au făcut și alți cărturari înaintea să, preferând liniștea târgului de provincie. Era prieten cu scriitorii din zonă, mergea la vânătoare, participă la seri de muzică. În casa au fost oaspeți ai tatălui (Davidel Țâțos), profesorul germanist Virgil Tempeanu, actrița și profesoara Conservatorului din Iași Agatha Bârsescu, pictorul Aurel Băeșu, sculptorul Ion Irimescu, actorul Gheorghe Cazaban. Deasemenea, i-a fost prieten și, deseori, oaspete în casa sa, scriitorul și gazetarul Ion Dragoslav, care scotea un ziar la
Teodor Tatos () [Corola-website/Science/310500_a_311829]
-
sub influența evoluționismului, tendințe positiviste în reconstituirea istorică. A fost elev al liceului "academic", respectiv "akademisches Gymnasium", cu programă de învățământ avansat în comparație cu liceele obișnuite, din Viena, și a studiat apoi la universitate, unde a fost studentul favorit al distinsului germanist Karl Müllenhoff (1818-1884). După ce și-a luat doctoratul, a devenit în 1864 "Privatdozent" (lector) pentru limba și literatura germană. În 1868 a fost numit profesor "ordinarius" (plin). În 1872 a primit o ofertă similară de la Strasbourg și, în 1877, de la
Wilhelm Scherer () [Corola-website/Science/308794_a_310123]
-
Democrat al Germanilor din Timișoara în perioada martie 2005 - iunie 2007. Este referent cultural la "Asociația internațională a șvabilor dunăreni", vicepreședinte al Uniunii Europene "Banat" din România, membru al Societății "Deutsche Schiller-Gesellschaft" și al Societății Internaționale "Lenau-Gesellschaft", membru al "Asociației Germaniștilor din România" și al "Breslei Artistice din Esslingen", Germania. este sora scriitoarei de limbă germană Ilse Hehn.
Annemarie Podlipny-Hehn () [Corola-website/Science/309315_a_310644]
-
textile a Saxoniei. Ambii frați au fost înnobilați la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziției „von” numele de familie: „von Karajan”. Unul din ascendenții lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan. Prin desființarea oficială a aristocrației în 1919 în Austria, familia von Karajan și-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităților austriece să i se acorde dreptul de a
Herbert von Karajan () [Corola-website/Science/304955_a_306284]
-
nu își au locul în istorie și, mai mult, înseamnă să faci o istorie “a ceea ce ar fi putut să fie”, pe cât de inutilă, pe atât de înșelătoare. Cunoscută controversă, care a animat aceste pagini, între istoricii “romaniști” și cei “germaniști”, poate fi considerată ca reprezentând teza și antiteza. Sinteză nu este decât un alt fel de a spune că adevărul rămâne undeva la mijloc. Fiecare personaj al acestei “drame” a avut geniul și scăderile sale. Meritul unora este de a
Migrația popoarelor () [Corola-website/Science/305010_a_306339]
-
declarată definiția standard a limbii germane. De atunci până în 1998 nu a mai avut loc o reformă majoră a ortografiei. În 1998 s-a ajuns la decizia reformării regulilor ortografice, adică la așa zisa ortografie germană „nouă”, pentru care lingviștii germaniști din patru state germanofone, RFG, RDG (până la reunificare), Austria și Elveția (cantoanele germanofone) s-au consfătuit timp de decenii. Noua ortografie este obligatorie în Germania numai pentru școli și anumite instituții de stat. Situația legală din Germania este ceva mai
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
de absolvire cu titlul: ""Das Problem der 'Bographie' bei Max Frisch".("Unter gelegentlicher Bezugnahme auf Ingeborg Bachmanns Erzählungen")" [""Problema 'Biografiei' la Max Frisch (cu trimiteri ocazionale la epica lui Ingeborg Bachmann)""]. Anul 1969 a fost marcat de obținerea titlului de germanist cu diplomă, având calificativul "excelent"; împreună cu Sergio Bertocchi, Italia, cel mai bun student al promoției 1969; ca recunoaștere a acestei performanțe ambilor le este oferit câte un loc pentru studii doctorale la Universitatea din Leipzig. Abia în anul 1973 a
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
din [[Weimar]], al Societății "[[Manès Sperber]]", [[Viena]], al programelor "[[Erasmus]]", "[[Socrates]]" și "[[Leonardo da Vinci]]". George Guțu s-a remarcat prin numeroase publicații științifice precum cărti, studii, recenzii sau rapoarte. [[Categorie:Nașteri în 1944]] [[Categorie:Nașteri pe 16 noiembrie]] [[Categorie:Germaniști români]] [[Categorie:Profesori universitari români]] [[Categorie:Gălățeni]]
George Guțu () [Corola-website/Science/335695_a_337024]
-
este o listă de cărți alcătuită în 1999 de și Bertelsmann, în care 99 de autori importanți și critici literari din Germania, inclusiv germaniști, au realizat un clasament al celor mai importante romane în limba germană din secolul al XX-lea. Grupul a reunit 33 de experți din fiecare dintre cele trei categorii. Fiecăruia i s-a cerut să numească trei cărți pe care
Cele mai bune romane germane ale secolului al XX-lea () [Corola-website/Science/333178_a_334507]
-
culturii în limba germană”, ediția a XIII-a, 2007). Ultimul român publicat se intitulează "neOFICIAL", fiind apărut la Editură Sedcom Libris, Iași, 2015, 312 p., ISBN: 978-973-670-528-1. Ioana Rostoș este membră a mai multor societăți științifice naționale și străine: Societatea Germaniștilor din România (Gesellschaft der Germanisten Rumäniens), din data de 01.05.2011; IFNIG (Internationales Forschungs- und Nachwuchsnetzwerk für interkulturelle Germanistik / Rețeaua internațională de cercetare și dezvoltare pentru germanistica interculturală) de pe lângă Centrul de competență în lingvistică interculturală și germanistica de la Institutul
Ioana Rostoș () [Corola-website/Science/333914_a_335243]
-
1935 ca profesor de limba și literatura greacă la Trinity College din Hartford. a fost fiul cel mai tânăr al fermierului și tâmplarului Isaac Babbitt (1831-1888) și al soției lui, Sarah Cole Babbitt (1833-1898). Fratele său mai mare a fost germanistul Eugene Howard Babbitt (1859-1927). Frank Cole Babbitt a crescut la ferma părinților săi și a învățat în perioada 1885-1887 la o școală elementară. Începând din 1887 a studiat (ca și fratele său) filologia clasică la Universitatea Harvard, unde a obținut
Frank Cole Babbitt () [Corola-website/Science/337084_a_338413]
-
continuă să lucreze asupra culturii germane din evul mediu: în 1969 a publicat cartea "Cântec de Nibelung. Probleme și valori" (Giappichelli). De-a lungul anilor șaptezeci a invatat germanice filologie la Universitatea din Sassari, apoi a sunat la Veneția de germanist Ladislao Mittner, în 1976 a obținut catedră de Istorie de limba germană laUniversitatea Că' Foscari. La sfatul colegului și prietenului meu, Claudio Magris, în 1972 el a editat și a tradus din volumul original, "Cântecul Nibelungilor", care sunt urmate în
Laura Mancinelli () [Corola-website/Science/337433_a_338762]