565 matches
-
104) a. Să trăiască din datorii a devenit un stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
stil de viață pentru Ionești. b. Să trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăiască din datorii este firesc pentru ei. (105) Că a recunoscut e meritoriu. Formele verbale nepersonale care pot ocupa poziția de subiect sunt infinitivul, gerunziul și participiul (cf. GALR, II: 343). Enunțurile cu gerunziu sunt frecvent reorganizate, prin avansarea subordonaților gerunziului în poziții sintactice ale verbului-predicat (verbul purtător al morfemelor flexionare de număr și persoană): (106) a. Se aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aude [apropiindu-se o mașină]. - GV apropiindu-se o mașină ocupă poziția de subiect al verbului predicat se aude; b. [Se aude o mașină] apropiindu-se. - GD o mașină este avansat în poziția de subiect a verbului predicat se aude; gerunziul apropiindu-se este un predicativ suplimentar (o predicație secundară); c. Se aude [o mașină apropiindu-se]. - poziția de subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
subiect a verbului predicat se aude este ocupată de GV [o mașină apropiindu-se]. Argumentele pentru interpretarea ca subiect a nominalului în propoziția Se aude o mașină apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
apropiindu-se sunt oferite de acord. Indiferent de topică, dacă nominalul subiect al gerunziului este la plural, utilizarea verbului predicativ la singular este foarte puțin acceptabilă (utilizarea singularului este simțită de vorbitori ca incorectă). Prin urmare, avansarea nominalului din grupul gerunziului într-o poziție sintactică a verbului predicativ este aproape obligatorie în limba română: (107) a. Se aud apropiindu-se niște mașini. b. ?? Se aude apropiindu-se niște mașini. (enunțul este incorect gramatical) (108) a. Se văd venind niște polițiști. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Se vede venind niște polițiști. (enunțul este incorect gramatical) Prin urmare, nominalul impune acordul verbului predicativ indiferent de topica sa. Avem astfel argumente pentru a considera că nominalul avansează în poziția de subiect al verbului-predicat, chiar și atunci când este postpus gerunziului (ca în Se aude apropiindu-se o mașină). 3.2. Grupurile prepoziționale Poziția subiectului poate fi ocupată de diverși constituenți non-canonici, care nu sunt nici nominale, nici forme verbale nepersonale, nici propoziții relative sau conjuncționale. Este vorba de grupuri prepoziționale
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
în sintaxa limbii japoneze, care construiește frazele prin determinări succesive mergînd de la general la special și pune subiectul la urmă. Cînd lipsește de acasă, japonezul va spune adesea ceva de genul : itte mairimasu, „plecînd, mă întorc”, expresie în care itte, gerunziu al verbului ikimasu, reduce faptul de a ieși la o circumstanță în care se afirmă intenția principală de a reveni. Este o certitudine că, în vechea literatură japoneză, călătoria apare ca o experiență dureroasă, o smulgere din acel „interior”, uchi
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ei, EDP, București, 1983. [224] VLAD, ION, Lectura romanului, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1983. [225] VLĂDUȚ, ANICA, Vasile Molan și Marcela Peneș, Metodica desfășurării orelor de compunere expunere la ciclul primar [...], InvLicTehn 31, nr. 5, 1983, 32. [226] VLĂDUȚU, ION, Predând gerunziul, Bul Șt Pitești,1983, 93-100 [Engl. Ab.]. [227] VOICU, MARILENA, DIACONESCU, LIZICA, Locul și importanța dictării în predarea limbii române la studenții străini, Bul Șt Pitești, 1983, 117—122 [res. fr.] [228] VOINEA, RADU, Simpozionul de la Chișineu-Criș. [mai 1983, cu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gramaticale. în: LR, 42, nr. 4, 1993, p. 161-166. [99] IONIȚĂ, VASILE C. Elemente de legătură. în: Timpul-Reșița, 4, nr. 79, 24 apr 1993, p. 2; Adverbul, nr. 94, 15 mai, p. 2; Articolul, nr. 99, 22 mai, p. 2; Gerunziul, nr. 104, 29 mai, p. 2. [100] IONIȚĂ, VASILE C. Predicatul. în: Timpul Reșița, 4, nr. 89, 8 mai 1993, p. 2; Cauză și scop, nr. 109, 5 iun. 1993, p. 2; Clarificări, nr. 114, 12 iun 1993, p. 2
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
adiacență din nucleul verbal, soluția centrului complex se lovește de o serie de probleme empirice, sincronice și diacronice. În primul rând, nu este clar cum poate fi analizată inversiunea V-CL / V-CL-AUX, normă gramaticală contemporană a formării imperativului pozitiv, a gerunziului și a imprecațiilor condiționale și subjonctivale; în limba veche, inversiunea este mult mai răspândită (v. §IV.3.2.1): (9) a. Citește-mi scrisoarea! b. citindu-mi scrisoarea c. Găsi-l-ar ăl din baltă! (internet) d. Ducă-se pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
du / duce acasă! Deși s-a considerat că negația induce efecte de insulă slabe (engl. weak island effects, cf. Ross 1967), se va arăta că efectul de blocare este cauzat de statutul elementului de negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
effects, cf. Ross 1967), se va arăta că efectul de blocare este cauzat de statutul elementului de negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să fie statutul elementului de negație: nu este un adverb plin (element XP), iar ne- este un afix
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
negație nu (element plin, grup adverbial). Gerunziul propozițional arată că proiecția negației propoziționale nu blochează ridicarea la C, după cum arată encliza pronominală a gerunziului negativ 7: (15) nevăzându-l Mai degrabă, ceea ce permite deplasarea la C și encliza pronominală pentru gerunziul negativ, spre deosebire de imperativul negativ, pare să fie statutul elementului de negație: nu este un adverb plin (element XP), iar ne- este un afix (element X0). Obiectivele stabilite mai sus impun următoarea structură a capitolului. Vom începe abordarea celui de al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
forma nonfinită pe baza căreia putem aplica testele sintactice este infinitivul verbal precedat de a32(59a), care prezintă extrem de multe asemănări cu formele finite (59b,c) (Nedelcu 2013: §§I; II): negație propozițională exprimată prin nu (nu prin ne-, ca la gerunziu); procliză pronominală (spre deosebire de encliza pronominală a gerunziului) (v. Niculescu 2013 și §§3.2; 3.3 infra)33. (59) a. a nuîl (mai) citiel b. nuîl (mai) citește el c. nul-a (mai) cititel Testele sintactice care indică deplasarea verbului la
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
testele sintactice este infinitivul verbal precedat de a32(59a), care prezintă extrem de multe asemănări cu formele finite (59b,c) (Nedelcu 2013: §§I; II): negație propozițională exprimată prin nu (nu prin ne-, ca la gerunziu); procliză pronominală (spre deosebire de encliza pronominală a gerunziului) (v. Niculescu 2013 și §§3.2; 3.3 infra)33. (59) a. a nuîl (mai) citiel b. nuîl (mai) citește el c. nul-a (mai) cititel Testele sintactice care indică deplasarea verbului la flexiune aplicate mai sus (verbul precedă adverbe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
venitoți la ziua mea] Putem astfel conchide că în română atât formele verbale sintetice și analitice, cât și formele nonfinite ca infinitivul se deplasează în mod sistematic în domeniul flexionar IP; în §§3.2; 3.3 infra, vom arăta că gerunziul se deplasează în domeniul C, tranzitând însă domeniul flexionar; comportamentul gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
formele verbale sintetice și analitice, cât și formele nonfinite ca infinitivul se deplasează în mod sistematic în domeniul flexionar IP; în §§3.2; 3.3 infra, vom arăta că gerunziul se deplasează în domeniul C, tranzitând însă domeniul flexionar; comportamentul gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este una dintre opțiunile gramaticii românei moderne; (ii) formele negative ale gerunziului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
gerunziului este important din două puncte de vedere: (i) verifică (alături de imperativul pozitiv și de alte forme cu encliză pronominală și/sau auxiliar postpus) ipoteza că deplasarea la C este una dintre opțiunile gramaticii românei moderne; (ii) formele negative ale gerunziului care, la fel ca formele pozitive, au ca opțiune encliza, nu procliza, pronominală (necitindu-l) arată că proiectarea unui grup al negației nu blochează deplasarea la C în ansamblu, ci, mai degrabă, distincția centru (afix: ne-) / grup (adverb plin: nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că auxiliarele nu sunt direct implicate în valorizarea temporalității este neechivoc verificată de perechea minimală de mai jos (90); după cum se poate testa prin adverbe de timp, diferența [trecut] / [non-trecut] se marchează prin forma verbului lexical: participiu trecut (90a) vs gerunziu (funcționând, de fapt, ca participiu prezent, v. Nicula 2013) (90b), structura de auxiliare rămânând constantă (o fi) și marcând modul (prezumtiv) și modalitatea (irrealis): (90) a. O fi venindazi / mâine? b. O fi venitieri? Dacă examinăm întregul spectru de auxiliare
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nonpasiv), arătând că acesta apare exclusiv în condițiile în care modalitatea formei analitice este irrealis, nefiind, de fapt, un auxiliar perfectiv / aspectual (cum este calificat în general în gramaticile tradiționale); faptul că apare în structuri în care fi selectează un gerunziu (o fi plecând, voi fi plecând, ar fi plecând), iar interpretarea structurii nu este sub nicio formă perfectivă validează această ipoteză de analiză a auxiliarului fi. Ledgeway (2015a) observă și explică faptul că fi este coocurent cu (i.e. selectat de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
reținut • în structurile analitice, inserția auxiliarului nu blochează ridicarea verbului din domeniul flexionar; auxiliarele românești sunt centre care se inserează în MOOD0 • auxiliarele românești valorizează trăsăturile de mod (și modalitate) din proiecția verbală extinsă, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv, gerunziu / participiu prezent) este direct implicat în valorizarea trăsăturilor de timp și aspect • astfel, spre deosebire de alte limbi romanice (e.g. franceza), verbul lexical se deplasează în [Spec,TP] în română, ca efect al implicării directe a verbului lexical în valorizarea trăsăturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vedeam /nuîl văzusem d. nul-am văzut /nuîl voi vedea / nul-oi fi văzut e. săîl văd / să nu îl văd f. a-l vedea /a nu-l vedea - configurațiile enclitice(101)-(102): pronumele clitice sunt precedate de verbul la gerunziu, de imperativul pozitiv (101) (sub coordonare, encliza este obligatorie în limba standard cel puțin pentru primul conjunct, (101b)); tot cu encliză pronominală apare și inversiunea subjonctivului și a condiționalului în imprecații (102) (101) a. văzându-l/nevăzându-l b. citește
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Relativized Minimality) (Rizzi 1990, 2001)64; Hill și Alboiu (2016) (urmând pe Isac și Jakab 2004) consideră că, prin efectul de focalizare indus, negația însăși se deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rizzi 1990, 2001)64; Hill și Alboiu (2016) (urmând pe Isac și Jakab 2004) consideră că, prin efectul de focalizare indus, negația însăși se deplasează la C. Problema la care nu răspunde niciuna dintre aceste analize este comportamentul gerunziului negativ: gerunziul negativ se deplasează la C, după cum arată encliza pronominală, constantă la forma pozitivă și la forma negativă (118). Deși marcată prin ne-,negația gerunziului reprezintă o formă de negație propozițională, după cum arată efectele de concordanță negativă (119). De asemenea, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]