1,094 matches
-
ani. La Universitatea Gallaudet s-a inființat un curs care duce la obținerea masteratului În comunicarea gestuală și se prevăd activități care să ducă la obținerea doctoratului pentru cei care doresc să devină cadre didactice universitare cu specializare În limbajul gestual În Finlanda se ține evidența interpreților. Registrul de interpreți cuprinde o serie de informații despre interpreții care au promovat un program de formare În cadrul uneia din organizațiile care alcătuiesc consorțiul sau În alte organizații acceptate ca furnizoare de servicii pentru
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de 70 de ani. Informațiile din anuar sunt publice dar dacă unii interpreți o doresc, informația referitoare la ei poate fi privată și nu este inclusă În anuar. Acesta cuprinde informații sub patru capitole, și anume 1.) interpreți În limbajul gestual pentru orice solicitări, 2.) interpreți pentru asurziți, 3.) interpreți pentru persoane cu surdocecitate și 4.) interpreți surzi pentru persoane cu surdocecitate. Membrii din grupul de colaborare decid cu privire la includerea interpretului În anuar după ce acesta completează un fornmular. Pot fi luați
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
formare ca interpreți cu specificarea student dar numai după ce au absolvit trei ani din cei patru de studiu. Clasificarea este modificată după absolvire. În 1975 RID a elaborat certificate de specialitate În domeniile artei, juridicului și interpretării orale a limbajului gestual. În 1983 s-a format un comitet alcătuit din profesioniști surzi și din interpreți cu recunoaștere națională sub numele de Comitetul Național de Evaluare a Sistemului de Studii (National Evaluation System Study Committee). Acesta a fost Însărcinat cu formularea de
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
numele de Comitetul Național de Evaluare a Sistemului de Studii (National Evaluation System Study Committee). Acesta a fost Însărcinat cu formularea de recomandări legate de elaborarea și implementarea unui test național, standardizat, valid și fidel pentru atestarea interpreților În limbaj gestual care a constituit baza actualului sistem de testare (SNT) care se aplică din 1987. El are trei componente: o probă scrisă, un test de performanță În domeniul interpretării și un test de performanță a dactilării. În ultimii ani RID a
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
astfel Încât cuvintele Învățate Înlocuiesc, tot mai frecvent, exprimarea prin gesturi. Raportat la activitatea cu persoane deficiente de auz, atât specialiștii În domeniu cu viziuni diferite cât și persoane „profan” semnalează Întrebarea dacă interacțiunea educativă necesită Învățarea și utilizarea limbajulului mimico gestual. Din perspectiva personală, considerăm că specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
specialistul ar trebui să cunoască limbajul semnelor doar pentru a-i Înțelege. Răspunsul afirmativ nu este considerat o condiție sine qua non de către defectologii români În procesul de a Învăța un deficient să vorbească, deoarece utilizarea excesivă a limbajului mimico gestual Îi face să lenevească și să nu vrea să Învețe să pronunțe. Individul deficient de auz consideră că este mult mai ușor să facă un semn pentru a exprima o idee decât să depună efortul de a pronunța toată fraza
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de auz, de nivelul dezvoltării cognitive, de personalitatea copilului, noi decidem ce formă de comunicare putem adopta În relația cu elevul deficient de auz: * Comunicarea verbală-orală și scrisă * Comunicarea mimico-gestuală * Comunicarea cu ajutorul dactilemelor * Comunicarea bilingvă (comunicarea verbală și comunicarea mimico gestuală sau comunicarea verbală și comunicarea cu dactileme) * Comunicarea totală (folosirea tuturor tipurilor de comunicare) În activitatea noastră cu elevii hipoacuzici sau deficienți de auz demutizați, utilizăm comunicarea verbală pentru dezvoltarea abilității de a se exprima corect. În cazul elevilor deficienți
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că modalitățile de comunicare folosite se Împart În modalități bazate pe auz și vorbire și compuse din elemente manuale. Până În 1967 s-a pus accentul pe comunicare orală, pe demutizare, pe perceperea limbajului prin labiolectură. După anii '70, limbajul mimico gestual a căpătat statut de limbaj recunoscut, comunicarea orală fiind trecută pe plan secund. Astăzi, În literatura de specialitate sunt menționate trei metode generale În educarea comunicării deficienților de auz: orală, bilingvisticbiculturală, comunicare totală 1. Oralismul tradițional, acordă o atenție deosebită
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ilustrațiilor; recunoașterea personajelor (după descrieri, replici) e) structura gramaticală Curentul global-oralist propune Însușirea structurii gramaticale concomitent cu vocabularul. 2. Metoda bilingvistic-biculturală (dbi/bi). Pentru a ajuta limbajul vorbit, metoda adaugă utilizarea dactilemelor ca suport și pentru a Înlătura confuziile. Limbajul gestual cuprinde gesturi cu mâinile, având patru componente: forma, orientarea, poziția și mișcarea prin care se Încearcă reprezentarea unor noțiuni mai largi decât cuvintele limbajului vorbit. O persoană biculturală poate beneficia de avantajele oricăreia din cele două culturi și două limbajecel
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
două culturi și două limbajecel vorbit și cel mimico-gestual. 3. Metoda comunicării totale termen introdus de Roy Holcomb În 1967, care susține că pentru a comunica eficient, trebuie să te faci Înțeles prin toate mijloacele comunicaționale posibile: orale, auditive, scrise, gestuale, accentul punându-se pe modalitatea ce vine În Întâmpinarea nevoilor copiilor. În 1976, Denton descria filosofia comunicării totale ca « o utilizare a Întregului spectru de metode de comunicare, semne naturale, L.M.G., labiolectură, dactilemele, scris, citit, audiție ». Oferirea simultană a mai
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În practica demutizării, aplică o metodă identică cu cea pe care o folosește mama când Își Învață copilul auzitor să rostească primele cuvinte. Se consideră că vorbirea predată global,de la Început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta Împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică“ reprezentanții acestei metode susțin că persoanele deficiente de auz au tendința instinctivă de a vorbi și dacă aceștia sunt ținuți Într-o
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
germană - consideră că punctul de plecare este cuvântul iar etapele În procesul demutizării sunt: Exerciții pregătitoare pentru dezvoltarea vorbirii Predarea propriu-zisă a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I., Popa M., Popovici D. V, 2001) 3. Metoda gestuală de instruire și educare. Limbajul mimico-gestual constituie mijlocul principal de comunicare Între persoanele deficiente de auz și dintre acestea și auzitorii inițiați.La noi În țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și la copilul surd se observă creșterea și Îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului, reprezentat prin semne, a conținutului acestuia și a mijloacelor de expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz de adaptare pe linia comunicării gestuale, la grupul de deficienți de auz pe care Îl frecventează(Rusceac D, 1993). 4. Metoda dactiologică - dactiologia este o formă specială a limbii vorbite, bazată pe redarea literelor, a grafemelor, În aer cu ajutorul poziției și mișcării degetelor de la o mână
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Limbajul mimico-gestual poate fi definit ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd Își dezvoltă limbajul gestual În același mod și În aceeași perioadă optimă de timp În care copilul auzitor Își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Din unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd Își dezvoltă limbajul gestual În același mod și În aceeași perioadă optimă de timp În care copilul auzitor Își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până În jurul
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
limbajului verbal cu copilul surd, acesta este În pericol să devină și un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate În evidență că au un copil surd, acești
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
grave decât Însăși surditatea. Până la intrarea copilului surd Într-o unitate de instruire prevăzută cu personal de Înaltă calificare pentru recuperarea complexă a auzului și limbajului În perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul Înconjurător și, În același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea Învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În perspectiva integrării sociale și profesionale, copilul surd are nevoie de comunicare prin limbaj gestual. Acesta, folosit in mod rațional, permite copilului să cunoască mediul Înconjurător și, În același timp, să-și exprime dorințe, gânduri, opinii. Mai târziu, aceste achiziții gestuale vor contribui la fertilizarea Învățării limbajului oral. Mai mult, fiind familiarizați cu deficiența lor, acești surzi vor accepta de timpuriu și vor pune mai puține probleme de adaptare psihologică și socială, vor avea deprinderi superioare de scriere și de citire
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, Între limbajul verbal și cel gestual există unele asemănări, dar și diferențe fundamentale, acestea datorându-se, În special, direcțiilor auditive și, respectiv, vizuale În care au evoluat cele două forme de limbaj. Totuși, limbajul mimico-gestual trebuie privit ca un limbaj adevărat, având majoritatea trăsăturilor lui esențiale
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
buze), care compensează Într-un fel lipsa auzului. Labiolectura este o abilitate care se Învață. Cu cât auzul este mai deficitar, cu atât labiolectura devine mai importantă. Mijlocul predominat de comunicare la copiii cu deficiențe de auz rămâne limbajul mimico gestual. Lipsindu-le auzul, ei nu pot să-și Însușească limbajul sonor pe baza perceperii și imitației sonore, În condițiile relațiilor obișnuite cu cei din jur. Deficienții senzoriali de auz Își Însușesc limbajul sonor În condiții cu totul greoaie. Ei comit
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei Încep să formuleze ideile și să le exprime corect În / și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum, mai ales sub aspectul cuvintelor; * Existența unui număr mare de cuvinte clișeu, conținut semantic sărac, monovalent sau deformat; * Vocabularul este folosit așa cum a fost prezentat pentru prima
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
eficiența și ineficiența actului de predare. Aceste date au fost colectate de autori prin interviuri cu 56 de elevi de liceu deficienți de auz. Situațiile menționate cel mai frecvent În legătură cu eficiența predării au fost cele legate de abilitățile de comunicare gestuală clară și corectă și de calitatea lecturilor/explicațiilor. Acestea au fost urmate de situații care descriau flexibilitatea profesorului și folosirea de către acesta a unei varietăți de strategii instructiv-educative. Aceste rezultate sugerează nevoia, percepută de către elevii deficienți de auz, ca profesorii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
activităților agricole. La analiza orarelor și a zilelor de muncă, am adăugat analiza bărbatului sau femeii în timpul muncii. Trebuia să observăm timp de o oră un lucrător aflat la un moment oarecare din procesul agricol: programarea foarte minuțioasă a seriilor gestuale, structurile interne ale diverselor "momente" din această oră. O primă impresie: discontinuitate; o femeie care muncește pe câmpul ei de manioc va desfășura într-o oră activități de naturi diferite: curățat, prășit, recoltat, și acestea în mai multe rânduri. Ora
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
performanțele lui Doinaș; în plan european, singur Hölderlin, cu mult înainte, investise în admirația pentru Helada aceeași consecvență patetică. În orizont fictiv platonician, Doinaș organizează spațial și temporal ample spectacole de idei; participant la un Symposion transtemporal, mitograful se alătură gestual interlocutorilor din grădina lui Akademos: "Zâmbetul plăcerii are-un sclipet / îmbălsămat ca regii din Egipet (...) / Ah totul e un vis, o altă lume. / Iar noi jucăm , în tinere costume, / un rol încărunțit cum altul nu-i..." I Nu e poet
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]