KorAP: Find »[drukola/base=gestualitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...19 >

460 matches

Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457

lase garda jos. În contrast cu deschiderea limitată și defensivă a gesturilor evreilor, cele ale italienilor sunt largi, cu dese depărtări de corp ale membrelor, sugerând faptul că nu se simt niciodată amenințați în compania altora 14. Importanța și amprenta culturii asupra gestualității (aspect relevat de David Efron) este demonstrată și de Ray Birdwhistell pe parcursul cercetărilor sale. Observând comportamentul nonverbal al persoanelor care proveneau din clase sociale diferite ale societății americane, antropologul constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
constată că apartenența la o clasă socială (superioară, medie, de jos) determină o gesticulație specifică, care ajută un observator avizat să deducă pe baza acesteia din care strat, și, chiar, substrat, face parte persoana. Teza sa principală susține faptul că gestualitatea reprezintă un fel de instanță intermediară între cultură și personalitatea umană 15. Rezultatele cercetărilor de teren și cursul pe care l-a ținut la Universitatea din Toronto în anul 1944-1945 au contribuit la fundamentarea științei/disciplinei comunicării prin gest și

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
stăpânirea procesului de interacțiune socială depinde de capacitatea persoanei de a-și imagina rolurile celorlalți și de a dezvolta gesturi care antrenează semnificații similare pentru o anumită comunitate, în sensul adaptării și reglajului atitudinilor. Fără a intra în detalii, rostul gestualității în perioada modernă nu se limita la funcția de a însoți discursul verbal, uneori fiind redundantă cu informația transmisă, ci se remarca prin statutul independent. Fiind considerată de regizorul polonez Joseph Grotowski ,,o hieroglifă de descifrat", ieșită de sub tutela cuvântului

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
reprezintă folosirea ,,iconițelor" pe yahoo.messenger, care ilustrează expresii faciale și gestuale de tip emblemă pentru a exprima stări emoționale diferite. Suntem de părere că orice se copiază în spațiul cibernetic nu poate concura cu intensitatea trăirilor, bogăția și semnificația gestualității din viața reală. Într-o lume virtuală, limbajul real al trupului rămâne cel mai prețios mijloc de care dispunem în fiecare zi. 1.2. Limbajul gestual un spectacol la care participăm zilnic Modalitatea în care o persoană deschide ușa și

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
Unele studii dezvăluie faptul că ,,nevăzătorii din naștere folosesc gesturi ale mâinii pentru a comunica, asta chiar și atunci când vorbesc cu alți nevăzători. Și fac acest lucru toată viața lor, din copilărie până la bătrânețe". Prin această precizare, este ilustrat rolul gestualității nu numai în facilitarea înțelegerii mesajelor de către alții, ci și în articularea lor32. Ideea rădăcinilor biologice ale gesturilor este susținută de etologul german Irinäus Eibl-Eibesfeldt și prin explicația dată mișcării repetate a capului de sus în jos și de jos

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
americană de specialitate prin argumentul alăptatului, exprimă acordul la bulgari sau la grecii din Macedonia (invers decât la multe popoare), ceea ce sugereză influența socio-culturală asupra gesturilor. Indiferent dacă ne place sau nu, factorii biologici ai persoanei influențează pozitiv sau negativ gestualitatea acesteia, imaginea de sine, favorizând sau blocând comunicarea cu ceilalți. Pentru a înțelege impactul factorilor biologici asupra expresiilor faciale și gestuale, oferim următoarele exemple: a) constituția morfo-fiziologică și temperamentul Prezența unei persoane, marcată prin corporalitate, înălțime, formă, mărime, culoare, miros

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
folosi o singură parte a creierului. La nivelul creierului, sistemul limbic (locul unde se nasc emoțiile) este mai bine reprezentat la femei decât la bărbați, ceea ce explică faptul că acestea sunt mai senzitive, mai înzestrate în perceperea aspectelor subtile ale gestualității, aceste calități fiind o consecință a supraactivării ,,creierului emoțional" în detrimentul cortexului (responsabil cu logica și rațiunea). Cu privire la educație, fetele sunt învățate de către părinți să fie mai sensibile, să se gândească la relațiile sociale pe care le stabilesc, să fie receptive

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
celorlalți. Prin urmare, corpul nu este numai partea anatomo-fiziologică vizibilă, ci este și o reprezentare în sfera conștiinței de sine, care furnizează nu numai date despre exterior / fizic, ci și despre interior / psihic. Din această perspectivă, putem spune că personalizarea gestualității exprimă congruența limbajului corpului în raport cu propria persoană, astfel încât, cu cât cineva este ,,ea însăși" cu atât este mai mică probabilitatea ca mișcările sale să fie incongruente cu structura sa psihică. Fiecare are modul său propriu de a gesticula, de a

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
armonizarea și sincronizarea gesturilor ca și în cazul împărtășirii credinței în Dumnezeu prin încrucișarea mâinilor contribuie la stabilirea unității între oameni. Din perspectiva sociologiei moderne, rolul întruchipat de o persoană și contextul spațial, temporal, social sau psihologic al comunicării influențează gestualitatea. O instituționalizare a anumitor gesturi se generalizează sub forma unor ,,reprezentări sociale", dând naștere unor așteptări specifice în legătură cu rutinele performate. În funcție de rolul jucat, persoana selectează gesturile potrivite pentru a se prezenta sau gestiona impresiile pe care le creează celorlalți. Inevitabil

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
de posibilitatea apariției unor ,,stigmate" de orice fel, stângăcii sau accentuarea unor gesturi patologice (ticuri), care trebuie gestionate. Accepțiunea socială accentuează faptul că gesturile au un rol important în interacțiunile umane, fiind codificate și decodificate social. Pentru a surprinde spectacularitatea gestualității, cele mai indicate împrejurări sunt acelea care reunesc actorii sociali, de la aniversări onomastice, sărbători cu datini și tradiții, până la aglomerațiile din magazine, piețe, mijloace de transport în comun și alte locuri publice. În aceste interacțiuni dintre oameni, corpul devine simbolul

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
să exercite nicio presiune asupra mâinii interlocutorului, indicând refuzul de a se angaja în relație sau de a-l cunoaște pe acesta 54. Accepțiunea socială evidențiază influența educației primite în familie, originii, nivelului de pregătire, statutul și rolul persoanei asupra gestualității. Un exemplu elocvent despre rolul clasei sociale asupra limbajului gestual ne este dat de Peter Andersen (2004/2007) în ceea ce privește contactul vizual și atingerea în unele țări, precum Filipine, Mexic, Columbia, Venezuela, Brazilia, Hong Kong și Franța, unde clasele sociale sunt strict

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
era poziționat în fața sa. Concluzia acestor studii a fost că gesturile își schimbă direcția sau traiectoria în spațiu (,,în" sau ,,în afara" spațiului împărțit de interlocutori) în funcție de poziția ascultătorului față de povestitor (,,lângă" sau ,,în fața lui")58. O altă dimensiune care influențează gestualitatea este percepția timpului. De exemplu, atunci când o persoană așteaptă pe peronul gării, anunțarea trenului determină manifestarea unui număr mai mare de gesturi în intervalul de timp care urmează până la oprirea trenului în stație: înclinarea capului în direcția venirii trenului, acoperirea

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
nu are de-a face cu biologia, ci cu cât de des i-au atins părinții lor pe ei când erau copii, bunicii pe părinți și așa mai departe... până la vremurile în care a fost construit Stonehenge" 62. Faptul că gestualitatea unei persoane este influențată de cultura societății din care face parte pleacă și de la conotațiile educative legate de imaginea, percepția și funcționalitatea corpului uman. Perceperea propriului corp de către un occidental, care spune ,,am un corp", este diferită de cea a

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
nordici este practic, reținut și lipsit de nuanțe, dovedind voința de a avea, cel al orientalilor este ceremonios, plastic și sugestiv, exprimând voința de a fi. Arta servirii ceaiului la chinezi și japonezi exprimă cel mai bine ceremonia și coregrafia gestualității, în care detaliile și mișcările corpului sunt împinse aproape de perfecțiune. O altă diferență în utilizarea limbajului gestual, care tinde să fie mai rezervat în culturile din zonele reci sau mai apropiat în culturile din regiunile calde, se datorează climei specifice

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
nu se gândesc la efectele acestuia în interacțiunea socială. În momentul în care se adresează celorlalți, britanicii nu își folosesc foarte mult trupurile, nu adoptă anumite posturi și nu se lansează în reprezentații gestuale extravagante. De-a lungul timpului, sărăcia gestualității englezilor a fost explicată în termenii unor factori precum clima, relațiile sociale, moda, eticheta, camerele înguste în care locuiesc, cultura etc. De exemplu, zâmbetul presupune împingerea colțurilor gurii lateral, nu în sus și ținerea dinților ascunși. Și când sunt în

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-și strânge buzele. Acest gest vine din secolul al XVI-lea când o gură mică era considerată foarte atrăgătoare. Analizând cercetările realizate pe italieni și francezi de Peter Collett (2003/ 2005) am putea desprinde faptul că semnificațiile culturale diferite ale gestualității acestora apar în funcție de următoarele variabile: • frecvența de apariție: un italian când vorbește își ține tot timpul mâinile în aer; • amplitudinea gestului: francezii tind să reducă mișcările la antebrațe și palme, în timp ce italienii își mișcă brațele cu totul, lărgind sfera gesturilor

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
aceea limbajul trupului era singura metodă eficientă de comunicare pe care o asigura ecranul. Cei mai talentați actori erau cei care reușeau ,,să vorbească" folosind gesturile și alte semnale ale trupului. Teatrul a reprezentat un veritabil laborator de cercetare a gestualității, în care putem vorbi despre o comunicare internă între actori, despre o comunicare externă între actori și spectatori și de o comunicare între actori și personajele pe care le joacă. Actorul exprimă trăirile personajului cu ajutorul comportamentului mimico-gestual și rămâne în

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
exprimat prin intermediul mișcării sau poziției corpului întreg, care semnifică ceva prin apelul la un cod și în funcție de contextul în care se manifestă. Prezența activă a gestului, prin trecerea de la emițător la receptor, creează situația de comunicare gestuală sau generează semioza gestualității. Situația de comunicare este cea care permite gestului să se manifeste în mod real, constituindu-se drept cadru de generare și implicit de finalizare a unei situații semiotice. Continuator al tradiției peirceine, filosoful american Charles Morris denumește o altă triadă

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
sau descifrarea stării fizice și psihice. De multe ori, elevii decodează starea fizică a profesorului după gesturile acestuia și se adaptează în funcție de natura relației pe care au construit-o. În legătură cu istoricul acestor gesturi, expresiile faciale sunt prezențe primare în ontogeneza gestualității, unele dintre ele existând chiar de la naștere (surâsul, încruntarea, dezgustul). Cu ajutorul lor se pot transmite atât sentimente negative (frustrare, negativism, neliniște, anxietate), cât și sentimente pozitive (bucurie, curiozitate, mulțumire, siguranță de sine). Babad 124 a constatat cât de importante și

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
profesorul interpretează rolul unui personaj literar și vrea să creeze o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația tibia-femur are o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările relevă faptul că gestualitatea masculină este dominatoare, centrifugă/de ocupare a teritoriului, iar gestualitatea feminină este reactivă, centripetă/de restrângere a teritoriului; prin urmare, gesturile ample sunt specifice bărbaților, iar gesturile restrânse sunt adoptate de femei; • stilul de predare: profesorul cu stilul de predare

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
o atmosferă de poveste, gesturile mai ample sunt mai expresive și mai binevenite; • structura anatomo-fiziologică: articulația tibia-femur are o mobilitate redusă, comparativ cu articulația braț-trunchi; • genul: cercetările relevă faptul că gestualitatea masculină este dominatoare, centrifugă/de ocupare a teritoriului, iar gestualitatea feminină este reactivă, centripetă/de restrângere a teritoriului; prin urmare, gesturile ample sunt specifice bărbaților, iar gesturile restrânse sunt adoptate de femei; • stilul de predare: profesorul cu stilul de predare autoritar, din dorința de a-i domina pe elevi, își

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
iar gesturile semnificative, analoage morfemelor din comunicarea lingvistică, poartă numele de kinemorfeme. Luând drept exemplu clipitul, Birdwhistell consideră închiderea accidentală a unui ochi un kinem, care devine un kinemorfem atunci când ,,facem cu ochiul" (mișcare cu viteze, intensități și poziții diferite). Gestualitatea, asemănătoare limbajului verbal, cuprinde circa 50 de kineme (inclusiv kinemele prozodice). Kinemorfica grupează kinemorfemele în construcții kinemorfice, echivalentul cuvintelor limbajului. La fel cum lingvistul studiază sintaxa (organizarea cuvintelor în propoziții), kineticianul este preocupat de construcțiile kinemorfice. Vorbind despre kineme, kinemorfeme

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
mâna altei persoane etc. În demersul cercetării de față, am pornit de la analogia semn gest, ceea ce ne-a permis să analizăm gestul prin prisma semioticii (teorie, știință, disciplină și metodă generală care studiază semnele). De remarcat este faptul că analiza gestualității din perspectivă semiotică nu mai evidențiază doar simple unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
unități de bază, ci funcții de bază (semioză, program, proiect). Algirmas J. Greimas definește semioza unui program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
program gestual ca fiind ,,relația între o secvență de figuri gestuale luate ca semnificant și proiectul gestual considerat ca semnificat". Importanța cercetării naturii semiozei gestualității este subliniată de lingvistul lituanian: ,, Dacă nu ne punem de la început problema statutului semiotic specific gestualității, riscăm să nu operăm decât transpuneri de modele metodologice modele pe care ni le oferă, de exemplu, teoria comunicării și nu vom ajunge decât la constatarea negativă a nonadecvării lor"136. Semioza comunicării gestuale presupune trei perspective analitice: sintactică, semantică

Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]