625 matches
-
Are următorii vecini: la nord - Comuna Carpen, la sud - Comuna Caraula, la vest - Comuna Verbița și Comuna Plenița, iar la est - Comuna Vârtop și Comuna Vela. Comuna Orodel este așezată în Câmpia Înaltă a Bălăciței, la limita sudică a Podișului Getic. Firul istoric al populării acestor ținuturi se pierde în negura vremurilor. Descoperirile arheologice ne pun la îndemână o mare varietate de dovezi materiale care atestă prezența timpurie a omului pe aceste meleaguri. Denumirea satului Orodel vine, după cum spun bătrânii, de la
Comuna Orodel, Dolj () [Corola-website/Science/300409_a_301738]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a II-a IUCN (parc național), situată în Subcarpații Getici, pe teritoriul administrativ al județului Vâlcea. În arealul parcului național se află și Mănăstirea Pătrunsa, cu biserică veche (monument istoric) având hramul „Cuvioasa Parascheva”. Aria naturală se află în partea vestică a județului Vâlcea (aproape de limita teritorială cu județul Gorj
Parcul Național Buila-Vânturarița () [Corola-website/Science/313467_a_314796]
-
de un soldat călare din vremea lui Tudor Vladimirescu. Sediul acestor potecași era la biserică Viorești, ei având rolul de a parcurge zi de zi poteca dinspre sediul lor și magazia cu alimente de la Rugetu. Slătioara se află în Subcarpații Getici, fiind străbătuta de răul Cerna, izvorât din Munții Căpățânii. Altitudinea maximă se înregistrează în Măgura Slătioara (769 m). Recent s-au descoperit pe Valea Oarbei, de-a lungul râului Cerna, mii de scoici, melci marini și urme de pești marini
Comuna Slătioara, Vâlcea () [Corola-website/Science/302043_a_303372]
-
m, sunt: Berindești, Vărzaru, Talia, Berta, Oeasca și Valea de Câmp pe marginea stângă a Argeșului, și Cacova, Obia, Starescu, Rotunda, Mătușilor, Seaca și Varnița pe partea dreaptă. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din Depresiunea Getică, cu formațiuni geologice cuprinse în perimetrul Paleogenului, Neogenului și Cuaternarului.Este importantă subliniarea că, în formațiunea paleologică, grosimea calcarelor și a gresiilor este de 140 m, iar cea marnos de 300-400 m. Hidrologic, teritoriul comunei Corbeni face parte din bazinul
Comuna Corbeni, Argeș () [Corola-website/Science/300617_a_301946]
-
că „daci” nici nu mai există, că aceștia au dispărut din istorie când au fost cuceriți și Învinși de Traian” (Ing. Dan Ioan Predoiu, Dacia Magazin, octombrie 2004). Printre cele mai importante lucrări pierdute despre daci amintim: „Poemele În limba getică, scrise de Ovidiu (43 Î.Hr-18 d.Hr.) la Tomis (Constanța). Dacicele, ale Împăratului Traian. Geticele, ale lui Statilius Crito, medic militar din campania Împotriva Daciei. De bello dacico, scrisă de Împăratul Traian. Istoria geților, a lui Dion Chrisostomos (Dion
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
și Învinși de Traian” (Ing. Dan Ioan Predoiu, Dacia Magazin, octombrie 2004). Printre cele mai importante lucrări pierdute despre daci amintim: „Poemele În limba getică, scrise de Ovidiu (43 Î.Hr-18 d.Hr.) la Tomis (Constanța). Dacicele, ale Împăratului Traian. Geticele, ale lui Statilius Crito, medic militar din campania Împotriva Daciei. De bello dacico, scrisă de Împăratul Traian. Istoria geților, a lui Dion Chrisostomos (Dion,,Gură de aur”). Ani cca. 40 - 120. Dintr-un total de 73 de discursuri, Istoria geților
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
C.I.Liviu). Dar despre asta mai pe larg, În capitolul dedicat numelui de valah. Triburile daursilor locuiau În Dalmația, iar cele ale daoilor și dioilor locuiau În Rodopi (Adrian Lesenciuc, Referenții nordici ai cuvântului valah p.4, cf. V. Pârvan, Getica, pag. 519). N.P. Vaidomir (Revista Noi Tracii, nr. 39, noiembrie 1977) amintește câteva triburi trace care aveau În componența lor terminația don: macedonii, edonii, migdonii, terminație care nu poate fi explicată prin limba greacă și care credem este doar o
Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
geții, la rândul lor, râd prostește la auzul poemelor recitate de Ovidiu. Poetul, însă, afirmă ulterior că a învățat limba geților și că a și scris un volum în limba acestora, în al șaselea an de exil. Textul lui Iordanes, "Getica", arată că unele din legile naturii ale lui Deceneu au fost chiar transcrise. Citând o lucrare a lui Androtion, Claudius Aelianus ("Felurite istorioare", VIII, 6) scrie că "se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea". Dar tot el
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
diferit în numeroasele relatări antice, dar posibil ca varianta lui Herodot să fie cea mai apropiată de varianta reală, datorită faptului că este varianta cea mai detaliată și pentru că "părintele istoriei" s-a inspirat din medii culturale apropiate de societatea getică, și anume a cules date din coloniile grecești pontice pe care le-a vizitat. Pe scurt, pasajele lui din "Cartea IV", 93-96, redau intenția de a explica credința în nemurire a geților, și anume după moarte ei merg la Zalmoxis
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
să fie ucisă pentru bărbatul ei, atunci când acesta decedează". Riturile de sacrificiu aveau ca scop atragerea binefacerilor unei divinități pentru comunitate prin jertfirea unor animale, oameni sau chiar ofrande vegetale. Sacerdoții erau marii preoți dar și oamenii politici. Iordanes, în "Getica, 71", scrie, despre că în vremea lui Burebista sacerdoții erau recrutați "dintre bărbații cei mai de seamă și mai înțelepți, pe care (Deceneu) i-a învățat teologia, i-a sfătuit să cinstească anumite divinități și sanctuare, făcându-i preoți și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
nord-dunăreni și să fi stat la baza Călușului românesc. În "Tristele" lui Ovidius apare versul "Păstorul cânta din fluierele lui lipite cu smoală" (V,25.). Herodot mai amintește toba folosită de geți, iar Athenaios menționează fluierele și o liră specific getică, numită "magadis". O informație dată de Teopomp și păstrată de Athenaios în "Banchetul înțelepților", XIV, 24, ne spune că "geții cântă din citerele pe care le aduc cu ei, când se găsesc într-o solie". B.P.Hașdeu consideră că doina
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
până în Evul Mediu. Au fost identificate urme de locuire aparținând paleoliticului superior (Gravettian), neo-eneoliticului (culturile ceramicii liniare, Precucuteni III, Cucuteni B1 și B2), perioadei de tranziție la epoca bronzului (cultura Komarov și Noua), Hallstatt (cultura Gáva-Holihrady, aspectul cultural Grănicești), Latène getic și bastarnic, sec. II-IV p. Chr., sec. XIII-XV. Dr. Paraschiva Batariuc, fost arheolog în cadrul Complexului Muzeal Bucovina și originară din Mihoveni, a efectuat săpături arheologice acolo în perioada 1972-2009, descoperind 17 niveluri de locuire, din Epoca de piatră și până la
Biserica Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil din Mihoveni () [Corola-website/Science/323293_a_324622]
-
într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Română și anume la extremitatea sud-vestică a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Băileștilor. Câmpia Română (a Dunării de Jos) situată pe partea stângă a Dunării, este mărginită spre nord de Piemontul Getic, Subcarpați și Podișul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominanța formelor plate, cu altitudine mai mică de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel puțin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunități orientate pe direcția est-vest
Calafat () [Corola-website/Science/297011_a_298340]
-
și spre nord de (unde se termină tot în DN73). Prin satele din est trece și șoseaua județeană DJ737, care o leagă spre sud-est de Boteni și spre nord-vest de Câmpulung. Zona se află la poalele Carpaților Meridionali, în Subcarpații Getici, la o altitudine variind între 650 și 1000 m. Dealul Matau (1017 m) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur - Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. Comuna Mioarele are
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
necesar pentru a fugi spre Bosfor. Însă arheologii consideră mai plauzibil ca "tăietura" (din linia țărmului) să fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
fi desemnat mai degrabă portul antic, astăzi submers, în fața Cazinoului. O altă posibilă origine a numelui ar fi Tomiris, regina masageților, un trib getic ce trăia între Marea Neagră și Marea Caspică (Herodot). Milezienii au găsit pe aceste locuri o așezare getică, noul oraș ajungând la nivelul unui "polis" de-abia în secolul IV-III î.Hr.. Portul folosit de greci pentru comerțul cu locuitorii acestor regiuni (daci, sciți și celți) a permis dezvoltarea unui centru urbanistic. Tomis a devenit o parte a Imperiului
Constanța () [Corola-website/Science/296917_a_298246]
-
lemn ce poate fi regăsit în mod frecvent și în alte genuri practicate în creația populară a lemnului. Se poate stabili o apropiere între profilul cadrelor de lemn ale ușilor de la aceste biserici și profilul cadrelor din piatră, de origine getică. Proporțiile generale ale ansamblului, verticalitatea impusă de silueta turnului, constituie, alături de elementele enumerate mai sus, tot atâtea argumente ale specificității estetice ce individualizează civilizația lemnului din Maramureș. Interiorul are ancadramentul ușii naosului bogat decorat, iar iconostasul se distinge prin ușile
Biserica de lemn din Sat-Șugatag () [Corola-website/Science/313642_a_314971]
-
Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde", apărută la Sibiu, în 1880[5]. Piesele au fost prezentate ulterior în "Repertoriul arheologic pentru Ardeal" al lui Iuliu Marțian[6]. Analize succinte ale pieselor din tezaurul descoperit la Șmig se găsesc în cărțile "Getica. O protoistorie a Daciei" a arheologului Vasile Pârvan[7] și "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien" a lui Ioan Nestor[8]. Alte mențiuni ale tezaurului pot fi identificate în lucrările lui Roska Marton, Kurt Horedt și Dorin Popescu etc
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
Transilvania înainte de cucerirea romană", în "Materialele și Cercetări Arheologice", II, București, 1956, p. 200, 204, 208-209. [5] Friedrich Teutsch, în "Korrespondenzblatt der Vereins für Siebenbürgische Landeskunde" p. 110-111. [6] Iuliu Marțian, "Repertoriul arheologic pentru Ardeal", p. 666. [7] Vasile Pârvan, "Getica. O protoistorie a Daciei", p. 329. [8] Ioan Nestor, "Der Stand der Vorgeschichte forschung in Rumänien", p. 120. [9] Roska Marton, "Erdely Regeszeti Repertoriuma", vol. I, p. 249-250; Kurt Horedt, în "Mitteilungen aus dem Baron Brukenthalisches Museum, "IX-X," "Sibiu, 1944
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
vechile terase ale Nistrului și pe valea râului Țipova, care, curgând prin defileu, formează mai multe cascade cu o înălțime de 10-16 m. Pe malul drept al acestui râu, între văgăuna Blănăriței și Valea-Satului, se mai păstrează urmele unei fortificații getice. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Rezina pe drept cuvânt este considerat un oraș industrial. Pe teritoriul localității activează 915 agenți economici, dintre care 422 constituie gospodării țărănești. Unul dintre cei mai mari agenți economici este uzina
Rezina () [Corola-website/Science/303139_a_304468]
-
un spirit al muzicii românești tradiționale, identitare, la intersecții stilistice... fără granițe! Așa a fost opera etno-rock «Visul Toboșarului», în paralel cu colaborările cu Fanfara din 10 Prăjini, apoi «Renașterea / Pro Europa», colaborări cu Gheorghe Zamfir, Grigore Leșe, Marius Mihalache, «Getică». În ianuarie 2003, la 50 de ani, Ministerul Culturii și Cultelor i-a conferit Premiul de excelență pentru întreagă activitate, iar în noiembrie 2007, când PHOENIX au fost decorați de Președintele României (cu Meritul Cultural în grad de Cavaler), Ovidiu
Ovidiu Lipan () [Corola-website/Science/303562_a_304891]
-
de 500-900 m) și platoul Bucegilor (podiș înalt, având altitudini cuprinse între 1600-2400 m și o înclinare de la nord către sud). Din punct de vedere geologic Parcul Natural Bucegi cuprinde, în limitele sale, două entități structurale majore și anume: pânză getica a Carpaților Meridionali spre vest și zona flișului Carpaților Orientali (pânză de Ceahlău a Dacidelor și Externe) la est. Zona de contact a celor două structuri este ascunsă sub aria de dezvoltare a conglomeratelor de Bucegi medii și superioare. Masivul
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
pe mărgele și două piese neidentificate, toate realizate din lut ars. ◦MOVILENI (comună Helesteni, jud. Iași) - în 2001 am inițiat, împreună cu Rodolfo Striccoli (Universitatea din Bari), Vasile Cotiuga și Mădălin Valeanu, săpături într-un mare complex tumular, probabil de perioada getica. A întreprins, în cei peste 35 de ani de activitate arheologică, numeroase cercetări arheologice perighetice în localități din județele Suceava, Botoșani și Iași, în unele cazuri reușind să realizeze chiar cercetarea exhaustiva a teritoriului (comunele Verești, Preutesti, Prajeni, orașele Suceava
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
locuri a unei așezări stabile. Suprafața localității Pietrari este de 1947 ha. iar numărul locuitorilor la sfârșitul anului 2004 a fost de 3302. Comuna Pietrari este așezată în partea central-nordică a județului Vâlcea, în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaților Getici, pe ambele părți ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriței vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană). Centrul civic al localității se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul
Comuna Pietrari, Vâlcea () [Corola-website/Science/302038_a_303367]
-
rutiere existente. Comuna se situează la circa 10 km distanță față de Municipiul Craiova, aflându-se în raza de influență a acestuia. În componența comunei se află șapte sate, dispuse astfel: Teritoriul comunei Breasta este dispus în zona sudică a podișului Getic, în Câmpia Colinară a Bălăciței, localizată la vest de Jiu. Relieful apare sub formă de câmpuri prelungi și largi între mănunchiurile de văi tributare Jiului, care sunt orientate în direcția NV-SE și V-E. Partea de N-E a
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]