12,993 matches
-
poate lin, Vom plăti cu toții! Plâng și prinți și cerșetori, Lacrima-i comună! Vei trăi,de-i vrea să mori, Dalbe flori sau poate flori, Raiul e cunună! Sunt mai vii cei care mor, Apa-i nor,dar e și gheață! Trupu-i doar,un călător, Dor și dor sau poate dor, Sufletul e Viață! Călător născut târziu, Pentru când m-oi duce! Sunt,am fost,voi fi...,nu știu, Măru-i măr,sau poate-i dulce! Toți sfârșim sub cruce! Drumul meu
UN ALTFEL DE COLIND! de CONSTANTIN URSU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380756_a_382085]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DUMITRU ANGHEL - RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAȚĂ” DE ȘTEFANIA OPROESCU Autor: Dumitru Anghel Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul de versuri „Pasărea de gheață” Editura ATEC, Focșani, 2015, 90 de pagini, este a șaptea carte de literatură a scriitoarei Ștefania
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > DUMITRU ANGHEL - RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAȚĂ” DE ȘTEFANIA OPROESCU Autor: Dumitru Anghel Publicat în: Ediția nr. 1935 din 18 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Volumul de versuri „Pasărea de gheață” Editura ATEC, Focșani, 2015, 90 de pagini, este a șaptea carte de literatură a scriitoarei Ștefania Oproescu, de la debutul său editorial cu versuri, „Nașterea perpetuă”, la Editura ZEDAX, Focșani, 1996, urmat de „Potcoave de catifea”, în 2001, „Singurătatea nisipului”, în
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
Ștefania Oproescu este lider de opinie, semnatara unei rubrici dintr-o revistă literară de prestigiu, în care... „operează” cu „bisturiul” medicului curant și al analistului serios, fără menajamente și în afara riscului unui posibil... „malpraxis” de diagnostic critic! Volumul „Pasărea de gheață” adună 62 de poeme și opt ilustrații florale, o poezie născută din vis și închipuiri... visate sau din realități închipuite, pe laitmotivul metaforei esențiale, care a dat și titlul cărții, pe o constantă sentimentală izvorâtă din descumpăniri de tot felul
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
vis și închipuiri... visate sau din realități închipuite, pe laitmotivul metaforei esențiale, care a dat și titlul cărții, pe o constantă sentimentală izvorâtă din descumpăniri de tot felul, în care poeta își răvășește gândurile, și sentimentele, și iubirile: „Pasărea de gheață învelită-n culori,/ rătăcită din roiul visului/ m-a ales să-i alin plecarea din clipă/ cu basmul focului sacru” („Moartea păsării de gheață”, pag. 7). Deoarece cartea doamnei dr. Ștefania Oproescu nu este structurată pe capitole tematice, demersul meu
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
descumpăniri de tot felul, în care poeta își răvășește gândurile, și sentimentele, și iubirile: „Pasărea de gheață învelită-n culori,/ rătăcită din roiul visului/ m-a ales să-i alin plecarea din clipă/ cu basmul focului sacru” („Moartea păsării de gheață”, pag. 7). Deoarece cartea doamnei dr. Ștefania Oproescu nu este structurată pe capitole tematice, demersul meu critic și de analiză ar putea fi... ușor dezordonat(!), asumându-mi riscul să semnalez idei și sentimente, rezultate dintr-o imaginație febrilă a poetei
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
toate dilematicele frământări sufletești vine tot dinspre un optimism nativ și robust, deoarece totul se rezolvă prin iubire, sentiment uman regenerator, prezent ca un adagio sentimental în câteva obsesii-metafore: nașterea, ca început biologic; timpul, ca reper cosmic; pasărea („pasărea de gheață”), ca simbol al ființării, într-o carte reprezentativă pentru portofoliul literar, preponderent liric, al scriitoarei Ștefania Oproescu. --------------------------- Dumitru ANGHEL București 18 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Dumitru ANGHEL - RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAȚĂ” DE ȘTEFANIA OPROESCU / Dumitru Anghel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
început biologic; timpul, ca reper cosmic; pasărea („pasărea de gheață”), ca simbol al ființării, într-o carte reprezentativă pentru portofoliul literar, preponderent liric, al scriitoarei Ștefania Oproescu. --------------------------- Dumitru ANGHEL București 18 aprilie 2016 Referință Bibliografică: Dumitru ANGHEL - RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAȚĂ” DE ȘTEFANIA OPROESCU / Dumitru Anghel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1935, Anul VI, 18 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dumitru Anghel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
CÂNTECUL IERNII, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie 2016. Din flaut de cristal ne cântă iarna și ca-ntr-un menuet fulgii învață de poala norilor să se desprindă ca lacrima de sloiul lung de gheață. Iar cerul parcă-și scutură livada în armonii vibrând asemenea unui arpegiu dintr-o sonatină prinsă în zborul fulgilor de nea. Lovesc centauri cu copita-n stele în fiecare noapte și...se-aude cum plâng pe un arcuș de violină
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
imn celest parcă întors în timp și-mi pare că-i Orfeu cu a sa liră ... Citește mai mult Din flaut de cristal ne cântă iarnași ca-ntr-un menuetfulgii învațăde poala norilorsă se desprindăca lacrima de sloiul lung de gheață.Iar cerul parcă-și scutură livadaîn armoniivibrând asemeneaunui arpegiudintr-o sonatinăprinsă în zborul fulgilor de nea.Lovesc centauri cu copita-n steleîn fiecare noapteși...se-audecum plâng pe un arcușde violină luceferii cu gene lungi și ude.Doar cateodată cântă la o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
ne privește însă, am refuzat toate aceste glasuri de sirene ale puterii actuale pentru că nu suntem de acord, din punctul de vedere moral și politic, cu regimul actual. Acum, în raporturile generale dintre scriitorii din țară și cei din exil, gheața s-a spart în sfârșit; trebuie să recunosc că era și puțină vină a scriitorilor din exil. Mulți scriitori și prieteni de ai mei aveau impresia că adevărata cultură și adevărata literatură se fac numai în exil. Am combătut cât
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
fost prin mijlocirea (cum altfel?) cuvântului scris. Prin poeziile care veneau tumultoase din suferințele, abisul trăit sub comunism. Și nu chiar orice fel de comunism. Tocmai cel de factură sovietică, care inventează națiuni noi și limbi noi. Din Siberii de gheață, la sfârșitul secolului XX, se Întoarce acasă Dumnezeu. O dată cu El vin dorința și Împlinirea libertății. O libertate căzută Însă În mâna oamenilor, deci una deformată. Așa, șchioapă cum a devenit democrația (egalată de noi cu ideea de libertate) ne-a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
energia pură. Prin extaz, părăsim condiția noastră materială și dispare frica de moarte pentru că necunoscutul devine cunoscut. Rugăciunea creștinului ortodox „precum În cer așa și pre pământ” Începe să prindă contur În Înțelegerea noastră. PICCOLO ARLECCHINO În urma ta... cioburi de gheață mă plouă cu emoții, când dulci, ca sudul din Apa Lunii, când misterioase, ca albastrul Apei lui Neptun! mă zăresc șerpuind o accentuare de dor... Îți strâng urmele Într-un buchet tomnatic, pe care-l uit la fereastra trenului Orient
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n brațe, Și-am mâncat boboci de rață Și-așa toate m-au ținut De n-am mai îmbătrânit. Se spune că a cântat o noapte cu fetiță ce purta numele mamei, Constantă (Pusă), în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-o cămăruța la subsol, cu closetul la capătul unui coridor. Cât mai era încă studentă, ne aduceam mâncare în sufertaș de la cantină Ministerului Chimiei. Nechibzuit (aveam doar un răcitor cu gheață), cumpărăm câte un sfert de porc cu speranța că odată preparat fiind, să ne ia mai puțin timp cu aprovizionarea. Resemnata, trebuia să plece la fabrica Sintofarm, unde era inginer de tură, la ora 6 dimineață ca să se întoarcă, sfârșita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră a inimii, piatra peste piatră și cer peste cer, cu stalagmite și stalactite de gheață? Dar sufletul meu este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
găseai la tot pasul, circulația pe străzi era infernală, lumea se călca în picioare prin troleibuze. În vara lui 2000 s-au înregistrat 44 grade Celsius, ți se înmuia asfaltul sub picioare, în iarna lui 2000 săptămîni întregi mergeai pe gheață ca pe ace. Cînd ajungeam la birou, nu voiam decît o cafea și să pot să protestez împotriva agresiunilor străzii. Carnetul de notițe m-a ajutat - funcția terapeutică a scrisului, dar și autocenzura ironiei, care intervenea de îndata ce scriam
"Absurditatea birocrației și obișnuința de a ocoli regulile sînt frecvente și în Vest." by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10622_a_11947]
-
câștiga și le transformă în cecuri strângând averi uriașe: Constantă (zisă Pusă), Vasile (moare la 12 ani) și Niculina, care moare la câteva luni. ZAVAIDOC Spune, neica, ce-ai băut De n-ai mai îmbătrânit? Am băut vin mult cu gheață Și-am dormit la puica-n brațe, Și-am mâncat boboci de rață Și-așa toate m-au ținut De n-am mai îmbătrânit. Se spune că a cântat o noapte cu fetiță ce purta numele mamei, Constantă (Pusă), în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
fost împreună au fost vitregi, în ciuda sentimentelor noastre: locuiam într-o cămăruța la subsol, cu closetul la capătul unui coridor. Cât mai era încă studentă, ne aduceam mâncare în sufertaș de la cantină Ministerului Chimiei. Nechibzuit (aveam doar un răcitor cu gheață), cumpărăm câte un sfert de porc cu speranța că odată preparat fiind, să ne ia mai puțin timp cu aprovizionarea. Resemnata, trebuia să plece la fabrica Sintofarm, unde era inginer de tură, la ora 6 dimineață ca să se întoarcă, sfârșita
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
15 Privesc la cerul inimii: mă ajuți să îndur miezul iernii? Că mâine voi locui într-un cer de piatră, furat dintr-o carieră de piatră a inimii, piatra peste piatră și cer peste cer, cu stalagmite și stalactite de gheață? Dar sufletul meu este viu, el arde pe un rug neaflat, sub un cer înstelat! De ce mă taci, Iisuse? Tu, Centrul tuturor lumilor, cănd Saturn mă veghează-n tipare demult încifrate, fii astrul melanholiei, nu ma fură la cântarul din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
din pricina unei orbiri. Să discutăm lucrurile în concret. La origine stau aceleași procedee de deturnare a realului". S. Damian începe prin a lua în discuție două cărți din ,repertoriul de bază" al fenomenului: Delirul de Marin Preda și Podul de gheață de D. R. Popescu. Semnificativ, e vorba de doi mari favoriți ai puterii comuniste, investiți cu înalte funcții și demnități. Lucrurile se leagă astfel în direcția unei ,colaborări" mutuale. în Delirul ni se propune o bizară ,opoziție" între generalul Antonescu
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
de către istorici, ci și de către scriitori, ultimii exploatînd fără mari scrupule vectorul emoțional al publicului, depunînd ofranda strădaniilor lor fie și indirect omagiale (prin idealizarea precursorilor ,independenței și demnității naționale") la picioarele cîrmaciului din actualitate, hipercelebrat. în paginile Podului de gheață întîlnim un alt soi de mistificare. Reputat pentru apetitul său față de marile mituri ale omenirii pe care le îngurgitează la repezeală și pe care nu se arată capabil a le asimila într-o manieră coerentă, D. R. Popescu propune o
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
bucura de mustul vieții, găsit cel mai adesea în discuțiile interminabile cu prietenii, eventual în jurul vreunei sticle cu vin. La fel ca Petre }uțea, Deliu Petroiu și-a consumat o bună parte din geniu în oralitate. Poate că de acum, gheața fiind spartă, cărțile sale vor începe să apară, astfel încât numele lui Deliu Petroiu să fie prețuit și de cei care nu au avut șansa să îl audă vorbind. Cartea prietenilor mei este o suită de evocări - în care zâmbetul se
Ultimul cerchist de la Sibiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10060_a_11385]
-
atît de pipernicită încît nouă români din zece, dacă sînt puși în fața acestui cuvînt, nu vor fi în stare să-i indice înțelesul corect. Unde mai pui că limba vorbită nici măcar nu l-a asimilat vreodată. Asemeni unui bloc de gheață intrat în derivă, bestiarul a avut o evoluție imprevizibilă, înstrăindu-se de trunchiul semantic inițial pînă acolo că a devenit irecognoscibil. și astfel, din menajeria cu fiare sălbatice menită a furniza gladiatorilor carne de măcel, sau din rolul mai modest de
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]
-
puțin egală cu precedentul, la luarea unei decizii ce avea să se constituie în actul de naștere al „Salvării“ timișorene. Un simplu fapt divers al iernii anului 1885: în fața vestitei cafenele „Împăratul turcesc“ din cartierul Fabric, un trecător alunecă pe gheața depusă pe podul de peste un braț al Begheiului din vecinătatea locantei și, căzând în apă, se îneacă sub privirile celor prezenți. Gazetele de a doua zi subliniază faptul că, în lipsa uneltelor necesare pentru salvare, mulțimea privitorilor fusese pusă în imposibilitate
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]