384 matches
-
verva lui. Cincinat împrăștia catrenele peste tot, după cum știau toți prietenii. Dar soseau în jurul mesei lui Voiculescu și alte fețe care de care mai prietenoase cu poezia, proza și teatrul: Ion Marin Sadoveanu, Gh. D. Mugur, îndrăgostit de folclor, Popescu Gheorghian, „aventurier” pe cărările munților... Cu ei și cu alți apropiați și-a hrănit Voiculescu bucuriile, succesele. Deci, s-a spus, „Din țara zimbrului” i-a adus premiul Academiei, apoi, înaltul for al scriitorimii, Societatea Scriitorilor Români, l-au primit în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
care le survolează. Numai în județul Ilfov, în localități din apropierea Bucureștiului, cum ar fi Cernica, Afumați, Tâncăbești, Plătărești, Brănești, sunt morți și răniți, civili împușcați din avion. Sunt mitraliate mici gări din câteva județe din Muntenia și Oltenia (Balș, Titu, Gheorghieni, Mierle, Slatina), obiective fără importanță militară și lipsite de apărare, unde americanii trag cu armamentul de bord în cei care se găseau pe peroane. Întorcându-ne la Dan Vizanty și la Grupul 6 Vânătoare, se poate afirma fără dubiu că
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
ale Universității din Chișinău. Colaborator la elaborarea următoarelor hărți : -Harta solurilor R.S.România, sc.1:1.000.000 (1970-1978). -Harta solurilor R.S.România, sc.1:500.000 (1971-1975). -Harta solurilor R.S.România, sc.1:200.000 (Foile Rădăuți, Piatra Neamț, Bacău, Gheorghieni, 1988-1994). -Harta solurilor Moldovei, "Atlasul geografic informatizat al Moldovei" (1998). Recenzii FILATOV M.N., "Geografia solurilor din U.R.S.S. ", Natura, 4/1968. FLOREA N. și colab., "Geografia solurilor României", Natura, 4/1968. VELCEA VALERIA și SAVU AL., "Geografia Carpaților și Subcarpaților
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Szociális Testvérek Társulata), conducătoarea de mai târziu a Taberei Femeilor Creștine, calitate în care i-a înfruntat și pe comuniști, și a avocatului Pál Gábor, deputat de Miercurea Ciuc în Parlamentul ungar de atunci. Cu toate acestea, atât la Miercurea Ciuc, la Gheorghieni (Gyergyó), cât și în toată zona frontalieră, internarea populației evreiești în anii următori sau mutarea în locuri desemnate ca domiciliu forțat, ba chiar expulzarea membrilor acesteia, au constituit practici regulate. Chiar observatorii civili din epocă notaseră că administrația militară a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
devenite specifice, nu u putut fi remodelate pentru a semăna cu cele din pustă sau cu cele din Pesta. Așa cum "Piatra Craiului" (Királyhágó) nu poate fi făcută să dispară, sau tot așa cum doar un nebun ar vrea să culeagă în Gheorghieni (Gyergyó) struguri de Tokaji"128, Helikon nu s-a încurcat în ițele politicului. În cei patru ani a ținut la un singur principiu în mod consecvent: să treacă în revistă proprii scriitori de elită (numere aniversare dedicate lui Tompa sau
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
au demisionat. Incédy-Joksmann Ödön și Bethlen Béla s-au retras (fiecare din măcar câte un post ocupat în administrația civilă). La lucrările de desemnare a spațiului pentru ghetou nu a fost dispus să ia parte nici căpitanul de poliție din Gheorghieni (Gyergyószentmiklós), Örményi Antal (conform unor surse acesta ar fi plecat doar în concediu). Știm că au existat oameni dispuși să-i ajute pe evrei, deși în acele vremuri un ajutor cât de infim se putea solda cu pedepse neobișnuit de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de Casație să se numească de acum înainte tot ingineri, iar în armată tot advocați". Crede de cuviință a lăuda administrația orașului Iași, unul în care Consiliul comunal nu-i dominat de roșii, unde nici jupînul Herșcu Goldner, nici d. Gheorghian nu sînt membri în consiliu - a dovedit totdeauna o extremă seriozitate în îngrijirea intereselor comunei, de unde provine că orașul, deși mare și cu mijloace restrînse, e mai bine pavat, mai curat, mai îngrijit decît orice alt oraș din țară. Așadar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sau fragmente în proză, studii sau cronici. Numărul revistei din 1933 le dedică un articol, listând numele doamnelor și domnișoarelor, precum și titlurile publicațiilor acestora. În deceniile interbelice au semnat: Oltea I. Nistor - traduceri, studii și cronici, Felicia Brătianu - proză, Ilaria Gheorghian - traducere, Maria Cunțan - versuri, Virginia Tomescu-Scrocco - eseuri, Gina Sandri - versuri, Venera Cl. Isopescu - traducere, Viorica Lăzărescu - versuri, Karolina V. M. Șesan - traduceri, Ada Colnicu - proză, Lilly Bulandra - versuri, Areta Vitencu - versuri, Carmen Sylva Isopescu - versuri, Lya Nella - versuri, Aspazia Munte
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
vechi și noi, Povestiri ș.a. 33. Valerian Dung-Opaiț (1881-1965), animator cultural, culege folclor de pe front pe care îl publică în volumul Vătăjelul sau urări ținute la nunțile țărănești din Bucovina. Este editor la revistele Arcașul, Sentinela română, Tricolorul. 34. Corneliu Gheorghian (1871-1940), jurist, consilier la Înalta Curte de la Viena, contribuie activ la organizarea Muzeului Bucovinei și publică articole juridice și cronici de artă în Făt-Frumos și Junimea literară. 35. Rudolf Gassauer (1885-1952), istoric, licențiat la Viena, profesor la liceul Ștefan cel
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Cârdei - - - - - M. Cărăușu - - - - - L. Cehovschi - - - - - R. Cehovschi - - - - - T. Chelariu x X V. Ciurea - - - - - I. Delabaia-Constantinescu - - - - - E. Costea - - - - - L. Costin x M. Dimitrovici - - - - - F. Doboș x N. Dracinschi x x x I. Dragoslav x x x x x V. Dung-Opaiț - - - - - C. Gheorghian - - - - - R.Gassauer - - - - - C. Gafițescu - - - - - I. Irimescu - - - - - N. Ițcuș - - - - - A. Karnet - - - - - S.T. Kirileanu x x E. Lipețchi - - - - - B. Klinghofer - - - - - A. Kollmann - - - - - D. Loghin - - - - - V. Lucan x I. Lungu - - - - - T. Lupu - - - - - G. Maxim - - - - - S. Mihăilescu - - - - - G. Mihuță - - - - - C. Milici - - - - - D. Mitric-Burja - - - - - C.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
cupru, cărora le-a consacrat și monografii. A fost prima femeie membră A.G.I.R. și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare; din 1993 o stradă din sectorul 1 bucureștean îi poartă numele. 17. Uca Maria Marinescu (15 mai 1940, Gheorghieni, jud. Harghita) Exploratoare. Primul român care a ajuns în Antarctica. În perioada 199096, a călătorit în China, Tibet, India, Nepal și văile caucaziene din Rusia; în 1996, a traversat Canada, de la est la vest; în 1997-1998, a parcurs singura drumul
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
publică câte un raport în care aduc guvernului cele mai grave acuzațiuni. La Botoșani izbucnește un mare incendiu, care mistuie o parte a orașului. Consiliul de miniștri sub președinția Regelui numește un comitet de ajutorare, astfel compus: Mitropolitul primat Iosif Gheorghian, prințul Dimitrie Ghica, președintele Senatului, generalul D. Lecca, președintele Camerei, Ion Câmpineanu, primarul Capitalei, senatorii și deputații din Botoșani, prefectul, primarul și președintele tribunalului din localitate. Dar ziarele opozante protestează fiindcă din acest comitet lipsesc membrii opoziției. Ziarele de toate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
patru ani cel puțin. Pentru ca la Ministerul de Interne să fie un om tare, Ion Brătianu încredințase acest portofoliu generalului Radu Mihai. Camera a fost dizolvată în ziua de 19 decembrie, iar vicepreședintele, Gheorghe Chițu, care prezida, după ce ministrul Vasile Gheorghian a citit decretul de dizolvare, a ridicat o călimară, strigând: „Trăiască Regele! Trăiască țara!“. Ramolismentul venise. În octombrie, anul acesta, a murit doctorul Drasch. [doctorul assaky, profesor la facultatea de medicină din bucurești] În anul 1887 s-a petrecut un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ei. În timpul acesta, prevăzând alegerile generale, liberalii își strâng rândurile. Un comitet de acțiune e constituit, acesta e compus din: prințul Dimitrie Ghica, Ion C. Brătianu, general D. Lecca, G. Chițu, D. Sturdza, Eugen Stătescu, P.S. Aurelian, M. Ferekide, V. Gheorghian, D. Giani, C. Nacu, Coco Demetrescu, ștefan șendrea și Gogu Cantacuzino. Dar răscoalele țărănești, în ciuda afirmațiunilor oficiale și a iluziilor naive, se întind. Ele s-au lățit și au cuprins județele Prahova, R. Sărat, Buzău, Dâmbovița, Muscel, Argeș. Spre a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
bandă aparte. Liberalii lui Ion Brătianu se întrunesc chiar în seara dizolvării la societatea Naționala și aleg următorul comitet de luptă: Ion Brătianu, D. Sturdza, Eugen Stătescu, P.S. Aurelian, G. Ghițu, An. Stolojan, M. Ferikide, Andrei Vizantie, ștefan șendrea, Vasile Gheorghian, Const. Nacu, Alex. Orăscu, Vasile Lascăr, Gr. Serurie, D. Giani, Const. Stoicescu, N. Moroianu, Dancovici, Tacu, D. Tănăsescu, G. Esarcu, Vilner, Tache Anastasiu, Coco Demetrescu, Stancu Becheanu, Gogu Cantacuzino și N. Costandache. [conservatorii declară ruptura cu dumitru brătianu] Conservatorii, cari
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Comerțului și Domeniilor (înființat la 1/13 aprilie 1883): I. Câmpineanu (1/13 aprilie 1883-2/14 februarie 1885); Anastase Stolojan (2/14 februarie 1885- 17/29 octombrie 1886); I.C. Brătianu (ad-interim, 17/29 octombrie 1886-29 aprilie/11 mai 1887); V. Gheorghian (29 aprilie/11 mai 1887-1/13 martie 1888); N. Gane (1/13 martie 1888-23 martie/4 aprilie 1888); Ministru de „Rezbel“: I.C. Brătianu (ad-interim, 9/21 iunie 1881-1/13 decembrie 1881; titular: 1/13 decembrie 1881-25 ianuarie/6 februarie 1882
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nr. 162, 21 octombrie/2 noiembrie 1886, p. 3697). 1887 29 aprilie/11 mai. Generalul Radu Mihai trece de la Departamentul Lucrărilor Publice la Ministerul de Interne, în locul lui I.C. Brătianu; P.S. Aurelian este numit ministru al Lucrărilor Publice iar V. Gheorghian, ministru al Departamentului Agriculturii, Industriei, Comerțului și Domeniilor; interimatul lui I.C. Brătianu la acest minister încetează (București, 29 aprilie 1887; MOF., nr. 23, 30 aprilie/12 mai 1887, p. 441). 5/17 noiembrie. Generalul Al. Anghelescu, ministru de „Rezbel“, demisionează
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
noiembrie 1887, p. 4023). 1888 1/13 martie. Guvernul I.C. Brătianu demisionează; tot I.C. Brătianu este însărcinat cu formarea unui „nou“ cabinet în care sunt menținuți toți membrii vechiului guvern, cu excepția lui Eug. Stătescu (Justiție), Radu Mihai (Interne) și V. Gheorghian (Agricultură, Industrie, Comerț și Domenii) și anume: M. Pherekyde (Afaceri Străine); P.S. Aurelian (Lucrări Publice); I.C. Brătianu (ad-interim la „Rezbel“); D.A. Sturdza (care trece de la Culte și Instrucțiune Publică la Finanțe) și C. Nacu (care trece de la Finanțe la Departamentul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
automobilele. La plecarea oficială din gara Băneasa, au fost prezenți membrii Casei Civile și ai Casei Militare, guvernul, consilierii regali. Itinerarul călătoriei, indicat de presă, era: Năsăud, Cuhea (Maramureș), Borșa, Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
consilierii regali. Itinerarul călătoriei, indicat de presă, era: Năsăud, Cuhea (Maramureș), Borșa, Vatra Dornei, Baia, Suceava, Ipotești, Mircești, Humulești, Mânăstirea Neamț, Bicaz, Gheorghieni, Brașov, București. Unul dintre participanți enumeră localitățile în altă ordine, se pare ceea reală, cu escale la: Gheorghieni, Bistrița, Năsăud, satele maramureșene (Cuhea), Baia, Putna, Voroneț, Dragomirna, Sucevița, Gura Humorului, Rădăuți, Suceava, Fălticeni, Mircești, Miclăușeni, Humulești, Tg. Neamț, Cotnari, Agapia, Văratic, Durău, Bicaz, Piatra Neamț. Temele, pe care Mihai trebuia să le urmărească și studieze în călătoria ce încheia
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
și posibilitățile lor de exploatare, formele de muncă ale poporului nostru, aspecte caracteristice ale pământului românesc, evocarea a patru mari figuri din literatura nostră (Coșbuc, în regiunea Năsăudului, Eminescu, la Ipotești, Alecsandri, la Mircești, și Creangă, în regiunea Neamț). La Gheorghieni, elevii au participat la lecții despre minoritățile naționale, istoria așezării lor în Transilvania și raporturile cu românii. De aici s-a plecat cu patru vehicule: o mașină a Siguranței, mașina prefectului județului, minicarul profesorilor și elevilor (în care se aflau
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
variate informații din toate colțurile Bucovinei. (Din Voința Școalei, 15 oct.1935) * Numărul 40-41 din 10 noiembrie 1936 - Gazeta Bucovinenilor a fost număr festiv, în 8 pagini și semnau: Ion I. Nistor, Grig. D. Grecul, Const. Vicol, Victor Morariu, Corneliu Gheorghian, Ilie Tabrea, Const. și G.Turtureanu, Filimon Taniac, Tudose Dracea. * Gazeta Bucovinenilor nr.42 din 22 noiembrie 1936, părintele Gh. Ignătescu publică sub titlul „Cuvântul preoțesc și Mitropolitul Bucovinei” o pătimașă răstălmăcire a articolului nostru din numărul trecut: „Cereri îndreptățite
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
documentele publicate de dnii C. Zoppa și L. Morariu: unul slavon și două românești privitoare la judecăți de moșie din 1608 de la Constantin Movilă și din vremea lui și o carte de judecată dela Toader Kallimaki din 1759. Dl. C. Gheorghian semnalează Documente Tăutulești, aflătoare în tabula Tribunalului din Cernăuți”. (Din Codrul Cosminului - Buletinul „Institutului de istorie și limbă” - Universitatea din Cernăuți, Anul I, 1924, Institutul de arte grafice și editură, Glasul Bucovinei, 1925, Bibliografie, pp 623-624). * Junimea Literară, așa cum se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ce se Întâmplă. Cum Dl. Ciurea mă simpatiza, Îmi trimite vorbă, prin Dl. Heul să nu-l iau (În căsătorie, n.n.) pe Costescu, să-l aștept, până rezolvă cu mama lui - În preajma morții. Ea era (...) oarbă, surdă, soră cu Mitropolitul Gheorghian . Obligat să plece și la Pomîrla pentru a-și face stagiul militar, nefăcut la timpul lui, Îmi trimite un coș mare cu mere din pomi altoiți, din grădina lui și o scrisoare În care Îmi explică situația. În acest timp
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
băiat pe care l-am dat la școala urmală. Am văzut la O.N.C. cu Costake filmul foarte frumos Țara Moților, pentru care am scris românește textul. Am vorbit cu d. Adrian Corbu despre parcelările ce trebuie să facă Composesoratul Gheorghieni la Lacul-Roș. I-am lăsat și niște scrisori documentare (???? 13-14) După masă, Profirița s-a întâlnit, fiind eu de față, cu Natalia Negru. O întâlnire interesantă care i-a plăcut. Eu am participat puțin la convorbirea lor. Trimis d-lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]