220 matches
-
vină - se grăbi să răspundă egipteanul, făcând un gest cu mâinile ca pentru a da de înțeles că nu ascunde nimic. Nici pe departe! Chestiunea e că pedeapsa este excesivă. — Așa spune legea. — O lege învechită. Trăim alte timpuri și... Ghepardul îl opri cu un gest, apoi îi făcu semn să ia un ziar de pe un raft: — Niciodată să nu vorbești de timpuri într-un loc unde timpul nu contează! exclamă. Și uită-te la titlul acestei știri. Un tribunal italian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
de acord cu tine. Dar de aici până la cealaltă problemă... — Cealaltă problemă înseamnă legile și obiceiurile care funcționează în tot ce ne înconjoară, cu mult mai înainte de existența Bosniei, Croației, Iugoslaviei și chiar a marii majorități a țărilor europene, răspunse Ghepardul. Și au fost deosebit de eficiente, astfel că un copil știe însă de când începe să gândească care-i sunt limitele, ce poate face și la ce nu trebuie nici măcar să se gândească. În schimb, în aceste timpuri la care te referi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
Poporului? Niciodată n-am văzut ca unui om de rând să-i folosească la ceva faptul că un vehicul trece ca vântul prin fața casei lui, ridicând nori de praf și omorându-i caprele, găinile și, din nenorocire, uneori și copiii. Ghepardul întinse mâna și sună dintr-un clopoțel de argint aflat pe tava de ceai; când apăru nepoata sa, îi spuse: — Caută-l pe Sakib și spune-i să-i adune pe toți membrii Sfatului bătrânilor. Să încerce să vină pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pentru a arăta lumii întregi cum se poate soluționa totul prin aranjamente care se suprapun până când nu mai rămâne nici urmă din problema inițială. — Nu e cazul s-o iei în glumă, bâigui egipteanul, așezându-se și turnându-și cafea. Ghepardul a convocat Sfatul bătrânilor, și asta se face doar când se iau hotărâri importante. — De ce fel de hotărâri este vorba? — O să știm mâine. — Spune-mi totuși ceva... Despre ce crezi că or să vorbească? — Niciodată nu mi-a plăcut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
un timp pierdut - făcu o scurtă pauză, apoi adăugă sigur de ceea ce spune: Conducătorul de care avem nevoie trebuie să știe nu doar să se descurce în deșert, ci să și cunoască felul de a fi al francezilor. Cineva ca Ghepardul, dar mult mai tânăr... — L-am văzut o dată, dar eram prea mică și abia mi-l amintesc... Pe mine m-a uimit cât de multe știa. Probabil că ar fi fost omul potrivit ca să unească poporul nostru, dar când s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
la sute de kilometri de locul de unde au fost lansate, am înțeles că până și în privința războiului, pe care-l consideram punctul nostru forte, am rămas definitiv în urmă... — Ce s-o mai fi întâmplat cu el? — Cu cine? — Cu Ghepardul. — Probabil a murit. Era deja foarte bătrân. — Ce crezi că ar fi făcut în situația asta? — Bănuiesc că la fel ca noi. Era un adevărat amenokal din Kel-Talgimus și cred că nici un membru al Poporului Vălului nu ar fi reacționat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
au fost în stare să lichideze această plagă, o s-o facem noi. Cu binele sau cu răul. — Dar nu e vorba de nici o plagă, zise egipteanul. Este vorba de o simplă competiție sportivă. — Nu-mi veni cu chestiile astea, replică Ghepardul. Ține cont că nu sunt un beduin ignorant pe care-l tratezi de obicei ca pe o cămilă. Cunosc foarte bine dictonul Mens sana in corpore sano și știu că ăsta nu este un concept care s-ar putea aplica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
putere deosebită în această parte a lumii. Nu mi-ai spus nimic despre hotărârea „Statului bătrânilor“. — Ieri am aflat. Se pare că Turki Al-Aidieri s-a declarat fățiș de partea ta și a influențat în mod decisiv hotărârea finală. — Turki, Ghepardul? se miră Gacel Sayah. Credeam că a murit. Este foarte bătrân, dar cred că va mai da încă de furcă. — Întotdeauna a făcut-o. — Păi dacă el, la cei aproape nouăzeci de ani ai săi, încă mai are curaj, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
imagina așa ceva. Noaptea se făcu zi. Și tăcerea se umplu de larmă, deoarece, aproape în aceeași clipă, zeci de vulturi își înălțară zborul, agitându-și zgomotos aripile, în timp ce hienele, șacalii, fenecii, antilopele, caprele, până și șobolanii, șerpii și un sprinten ghepard, ce abia sosise atras de duhoarea purtată de vânt până în inima câmpiei, începură o cursă nebunească fără țintă, pentru că ceea ce se întâmpla era un diabolic fenomen contra naturii, pe care nici unul dintre ei nu-l mai văzuse până atunci. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
eșecuri! S-ar putea scrie un extraordinar roman cu subiectul ăsta: un neînduplecat partizan al fidelității conjugale vede cum căsătoriile copiilor săi se duc pe apa sîmbetei. Tata se găsea Într-o solitudine tragică, la fel ca Burt Lancaster În Ghepardul, un film la care ținea mult. Mi-a povestit adesea conferința de presă dată de Visconti și Burt Lancaster cînd filmul a fost proiectat la festivalul de la Veneția. La Întrebarea unui ziarist: „Cum ați reușit dumneavoastră, domnule Lancaster, actor american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
de a calibra bine ordinea alfabetică și de a nu irosi spațiul cu scriitorii celebri. Vezi, de exemplu, litera L.” LAMPEDUSA, Giuseppe Tomasi di (1889-1957). Scriitor sicilian. A trăit mult timp ignorat și a devenit celebru după moarte prin romanul Ghepardul. LAMPUSTRI, Adeodato (1919 -). Scriitor, educator, luptător (o medalie de bronz În Africa Orientală), gânditor, narator și poet. Figura sa se Înalță ca aceea a unui gigant În literatura italiană a secolului nostru. Lampustri s-a afirmat Încă din 1959 cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mastroianni în acest film. mai ușor i a fost mamei cu alain Delon, pe care l-a adoptat imediat în numele identificării sale cu mine, dar nu în toate filmele. Personajele interpretate de alain Delon în filme precum Laleaua neagră sau Ghepardul, da, erau corespunzătoare, dar nu și cele din Clanul sicilienilor sau Borsalino. mamei i-a fost greu să mă identifice și cu Jean-Paul Belmondo - prea imprevizibil, prea exuberant în mai toate filmele... ori de cîte ori ne permiteam cîte o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
a avut vocația alergătorului de cursă lungă, peste ale cărui gâfâituri se aude Chariots of Fire, piesa trupei Vangelis. Un fel de Haile Gebresselasie, maratonistul african de jumate de buletin, care părea a fi în stare să umilească până și gheparzii. Televizorul meu a fost, îndrăznesc să spun, unul dintre „boierii“ de viță veche, ultimul din seria sa, unul care a prins toată tranziția românească, pe care a redat-o, de la un capăt la celălalt al ecranului, în culori mai calde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
coastei de nord a Sumatrei, cu 9,3 grade magnitudine.Ambele cutremure au fost urmate de către un tsunami devastator. - Cârtița este capabilă să sape un tunel de 90 metri într-o singură noapte? - Crocodilul nu poate merge cu spatele. - Ghepardul nu urlă ca leul, ci miaună ca pisica - Sângele parcurge zilnic o distanță de 100000 km în corpul uman. -Câinele chinezesc cu creastă - există în variante cu și fără păr? Este un animal prietenos. Nici prea mult soare și nici
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Bocăneţ Raluca () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107381]
-
bate în obloanele closed ale farmaciei, cum sare ca un animal de pradă peste gardurile de sârmă ghimpată, fără să le atingă, urmărit de rafalele de mitralieră cu gloanțe din trecut, cum, după ce a alergat peste arături, șosele și bălți, ghepardul tânăr se opri în sfârșit la porțile open ale Brăilei. Întinse banii pe gemulețul luminat al farmaciei și-apoi, cu pastila în pumn, făcu în fugă cale întoarsă. Același salt peste garduri, aceleași rafale către același prezent neatins. Căpcăunu ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
temporar? Mai încolo. Nu. ACUM! Furia prindea rădăcini în mine și nevoia de a cunoaște și de a ști era mai nestăpânită ca niciodată, așa că o lăsasem fără lesa voinței mele și ea se avântă spre mintea moșneagului ca un ghepard asupra neputincioasei prăzi. Întunericul nu se mai lăsă asupra ochilor mei ca altădată. În schimb, m-am simțit înlănțuit de o voință mai puternică decât a mea și aruncat într-un abis nesfârșit. Eram mereu în cădere. Eterna părea neliniștită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
toți servitorii oștirilor dușmane. înaintezi spre grădina suspendată a așternutului tău, senin. stare de grație pe tine te sperie sârma ghimpată din jurul vieții, cu greu dusă mai departe de fapt învârtită pe loc, într-un dans de neoprit te aleargă ghepardul cu dinți de oțel care sfâșie rochii și vise frumoase te grăbește ceasul care se scurge de pe comoda din dormitor te silabisesc dali și buñuel. mai trist e că va fi cum se va decide că este deja. tablete albastre
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
că n-ar locui pentru nimic Într-o asemenea casă. Într-o zi a găsit pe bancă, la adăpost de cârdul de rațe care măcăiau Încoace și-ncolo prin curtea pavată cu piatră de râu, o carte pe care scria Ghepardul. A deschis-o la Întâmplare. De fapt a deschis-o acolo unde o fotografie ținea loc de semn de carte. Ce caută Sahia aici? N-ai nimerit, Îl sancționă prompt Grațian. Nu? se miră el. E Victor Iliu. Îți spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pasaj subliniat cu creionul: „Prințul era abătut. «Toate astea n-ar trebui să dureze; totuși, o să dureze veșnic; e vorba de veșnicia omenească, bineînțeles, un secol, două secole... și pe urmă va fi altfel, dar mai rău. Noi am fost gheparzii, leii. Cei care ne vor lua locul vor fi șacalii, hienele: și toți laolaltă, gheparzi, șacali și oi, vom continua să ne credem buricul pământului.»” N-a Înțeles mare lucru dar, pentru multă vreme, chipul lui Iliu s-a suprapus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
o să dureze veșnic; e vorba de veșnicia omenească, bineînțeles, un secol, două secole... și pe urmă va fi altfel, dar mai rău. Noi am fost gheparzii, leii. Cei care ne vor lua locul vor fi șacalii, hienele: și toți laolaltă, gheparzi, șacali și oi, vom continua să ne credem buricul pământului.»” N-a Înțeles mare lucru dar, pentru multă vreme, chipul lui Iliu s-a suprapus peste numele tuturor regizorilor Înscrise pe afișe. Cu mai mult curaj ar fi putut afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
decât celelalte, timpul e exact la fel cu oamenii, sunt momente în care îi este greu să-și târască picioarele, dar alteori fuge ca un cerb și sare ca un ied, ceea ce, dacă observăm bine, nu înseamnă mare lucru, căci ghepardul este cel mai rapid dintre animale și nimănui nu i-a trecut vreodată prin minte ideea de a spune despre altă persoană Fuge și sare ca un ghepard, poate pentru că acea primă comparație vine din vremurile glorioase ale evului mediu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ca un ied, ceea ce, dacă observăm bine, nu înseamnă mare lucru, căci ghepardul este cel mai rapid dintre animale și nimănui nu i-a trecut vreodată prin minte ideea de a spune despre altă persoană Fuge și sare ca un ghepard, poate pentru că acea primă comparație vine din vremurile glorioase ale evului mediu timpuriu, când cavalerii se duceau la vânătoare și încă nici unul nu văzuse fugind vreun ghepard ori nu se auzise de existența lui. Limbajul e conservator, umblă mereu cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
minte ideea de a spune despre altă persoană Fuge și sare ca un ghepard, poate pentru că acea primă comparație vine din vremurile glorioase ale evului mediu timpuriu, când cavalerii se duceau la vânătoare și încă nici unul nu văzuse fugind vreun ghepard ori nu se auzise de existența lui. Limbajul e conservator, umblă mereu cu arhivele în spate și detestă actualizările. Comisarul parcase mașina la întâmplare, acum avea harta orașului desfăcută pe volan și, nerăbdător, căuta locul postului șase-nord la periferia septentrională
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
turmă de gazele. Le lăsa să se apropie încet, rumegând lujerii din grara, până când aproape că putea să le scuipe în bot și, în momentul exact, ridica brațul înarmat și le împușca în inimă. Așa sfârșise și cu un enorm ghepard care îi devora caprele, un animal feroce, sângeros și viclean, ce părea că presimte pericolul sau că era protejat de o ființă malefică, care ataca păstorul dezarmat când își păzea turma și dispărea ca înghițit de pământ când sosea Gacel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pământ și atât de tăcut, că nici băiatul, nici animalele nu-l simțiră, și doar când se pregăti să facă saltul definitiv îl doborî cu o împușcătură în cap, înainte de a apuca să-și desprindă labele de pe pământ. Blana acelui ghepard era unul din motivele lui de mândrie, trezea admirația tuturor celor care îi vizitau jaima, și felul cum îl omorâse făcuse să se răspândească pe acele meleaguri porecla lui, de Vânătorul. Cei patru oameni porniră la drum în același timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]