3,655 matches
-
tăia, Chirilă!... Aoleu!... Omorîți-mă pe mine, măi oameni. Aoleu! Câteva brațe îl opriră pe loc, câțiva pumni îl izbiră, iar din mijlocul cercului glasul lui Chirilă rosti cu imputare: ― Uite, așa mă jeluiam și eu când mi-am văzut pe Gherghina cu burta plină și hoțul ăsta râdea și mă batjocorea! Aristide scoase atunci un urlet de zăngăniră geamurile: ― Ajutor!... Ajutor!... Aoleu!... Tată, nu mă lăsa! În vreme ce vaietele lui de durere se îngroșau și răgușeau și se transformau în grohăituri și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prisos să mai încerce vreo împotrivire, când își văzu casa părintească se gândi să se oprească. Valul îl ducea înainte. Numai după ce trecu izbuti să se smulgă din strâmtoarea fugarilor și să iasă la marginea uliței. În șanț zări pe Gherghina lui Chirilă plină de sânge și scofâlcită. Se vedea că, după ce s-a prăbușit, a fost călcată în picioare de ceilalți. Sări peste trupul ei stârcit, dând să se abată în curtea școlii, care se afla mai aproape. Tocmai când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în baie. Își făcea toaleta de dimineață. Se pomeni dintr-o dată cum șuvoiul de apă de la duș nu mai cădea chiar pe trupul ei, ci pe un fel de lujer înalt, un fel de crin, de răsărită sau poate de gherghină. Un lujer fraged, mlădindu-se sub atingerea pârâiașelor prelinse de-a lungul trupului ei. Un lujer bucuros în răsfățul atingerii sale de lumină, trezit abia atunci la viață și molcom, nedumerit, șovăitor descoperind frumusețile Lumii. Se privi în oglinda mare cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
oțet, puse pe moalele capului, cu mămăligă fierbinte sau cu tărâțe de grâu opărite, cu zeamă sau mujdei de usturoi. Se consumă usturoi pisat cu oțet de mere. Ceaiuri fierbinți din coji de ceapă, din tărâțe de grâu, flori de gherghină, frunze de leuștean, de mentă, de nalbă, din semințe de ovăz, flori de mușețel, de salcâm, de soc, din petale de trandafir, flori de tei sau de trifoi alb, ciuboțica cucului, ienupăr. Consum de vin fiert cu ardei iute, piper
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și avantaje, dar trebuie să le merităm. Bicisnici cum suntem, introducerea monedei unice europene ar crea mult mai multă ordine monetară și economică, în general. N-am mai politiza BNR-ul, cum face PSD-ul prin numirea lui Voinea și Gherghina. Ar putea veni mai multe investiții, mai multe capitaluri, de care avem o acută nevoie și astfel, treptat și locurile de muncă de acasă și nivelul de trai ar putea crește. Am putea funcționa mai bine guvernați de alții, fie
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
reportaj. Treptat, devine stăpân pe cuvinte și pe uneltele sale și un anume sentiment nostalgic îi animă scrisul. "Steaua singurătății", volum antologic, integrează firesc sentimentul unei iubiri pierdute, ipostaza dezrădăcinatului, satul, grădina, pajiștea și un întreg univers floral (busuiocul păpădia, gherghina). Florile nu au o existență a lor, ca la D. Anghel sau Mihail Celarianu. Poetul își raportează la ele sentimentele; ele sunt prilej de meditație, așa cum și pomii fructiferi sau stejarul și gorunul se bucură sau se întristează după cum poetul
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
grea cu fiecare an și mai ales când toate cercetările nu dau nici un rezultat, când soția disperată nu știe de soarta soțului „de-i viu sau mort“. Cel mai bine exprimă această stare de incertitudine, de sărăcie și de umilință Gherghina de la Bâcu, județul Ilfov, părăsită de soț după 15 ani de căsătorie și având patru copii. La capătul a cinci ani de așteptare, mama se află în pragul disperării, „neavând nici o co ris pon den ție scrisoare sau prin trimiși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și „neajutorată“, după cum se crede în epocă, femeia se descurcă mai ușor decât bărbatul. Ce poate fi mai exemplificator decât cazurile prezentate mai sus unde paradoxul este clar pus în evidență: Stan primește divorțul după un an și jumătate, în timp ce Gherghina are obligația de a aștepta cinci ani, răgaz cerut de lege. În plus, abandonul feminin este judecat mult mai aspru, întrucât părăsirea căminului presupune „altera rea“ fi de li tă ții conjugale a femeii măritate. Fi de li ta tea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o lumină stranie transfigurează spovedania misticului care știe, precum Vassilis Vitsakis, că "este una cu acest tot, divin și veșnic", ce i se revelează prin eros. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 8, august 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan-Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2001; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 12, decembrie 2009; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc, în Scriitori și
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
adâncime a retoricii discursive : aceea de a răsturna faptul semnificativ al unei existențe individuale în eveniment po(i)etic mântuitor. Acesta e, de fapt, adevăratul Semn din naștere al Liviei Iacob și hieroglifa ei lirică preeminentă. Referințe critice (selectiv): Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 7, iulie 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 2, februarie 2000; Emanuela Ilie, în "Cronica", nr. 1, ianuarie 2010; Emanuela Ilie, în "Poesis", An XXI, nr.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Colecția ACADEMICA 136 Seria {tiin]e politice Coordonatori serie Anton Carpinschi Gheorghe Lencan Stoica LucianDumitru Dîrdală SERGIU GHERGHINA este cercetător în cadrul Institutului Leibniz de Științe Sociale GESIS din Köln. A finalizat doctoratul în cadrul Departamentului de Științe Politice al Universității Leiden cu o teză despre relația dintre organizarea partidelor și volatilitatea electorală în Europa Centrală și de Est. A
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
articole în jurnale internaționale, este coeditorul a două volume în engleză și a zece volume în limba română. Domeniile sale de interes sunt partidele și sistemele de partide, comportamentul legislativ și cel electoral, democratizarea și încrederea în instituțiile politice. Sergiu Gherghina, Voturi și politici (c) 2011 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Voda nr. 13, et. 9, 707027, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nr. 13, et. 9, 707027, C.P. 161 tel. 0232/230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii / ed.: Sergiu Gherghina. Iași : Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-802-9 I. Gherghina, Sergiu (ed.) 329(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA SERGIU GHERGHINA (editor) VOTURI
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
230800; tel./fax 0232/230197 euroedit@hotmail.com.; http://www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii / ed.: Sergiu Gherghina. Iași : Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-802-9 I. Gherghina, Sergiu (ed.) 329(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA SERGIU GHERGHINA (editor) VOTURI ȘI POLITICI Dinamica partidelor românești în ultimele două decenii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ed.: Sergiu Gherghina. Iași : Institutul European, 2011 Bibliogr. ISBN 978-973-611-802-9 I. Gherghina, Sergiu (ed.) 329(498) Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMANIA SERGIU GHERGHINA (editor) VOTURI ȘI POLITICI Dinamica partidelor românești în ultimele două decenii INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Lista de tabele / 7 Lista de grafice / 9 Prefață / 11 Rezumatele capitolelor / 13 Introducere. Partidele românești postcomuniste trăsături și evoluții generale / 19 SERGIU GHERGHINA Partidocrați
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
SERGIU GHERGHINA (editor) VOTURI ȘI POLITICI Dinamica partidelor românești în ultimele două decenii INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins Lista de tabele / 7 Lista de grafice / 9 Prefață / 11 Rezumatele capitolelor / 13 Introducere. Partidele românești postcomuniste trăsături și evoluții generale / 19 SERGIU GHERGHINA Partidocrați și deficitul ideologic. S-ar putea și altfel? / 39 ANTON CARPINSCHI Tranziția de după tranziție. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România / 57 GEORGE JIGLĂU Activitate și grupuri parlamentare în România postcomunistă / 77 BOGDAN GHEORGHIȚĂ Învingători dinainte: Selecția candidaților
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ȘOMLEA Derive ideologice sub vălul democrației. Evoluția extremei drepte în România postcomunistă / 159 ADRIANA MARINESCU Politicile publice în România postcomunistă: Au partidele vreo relevanță? /185 IRINA IONESCU Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă / 213 SERGIU GHERGHINA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă / 235 SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice / 257 SORIN BOCANCEA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
publice în România postcomunistă: Au partidele vreo relevanță? /185 IRINA IONESCU Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă / 213 SERGIU GHERGHINA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă / 235 SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU, FERNANDO CASAL BERTOA Partidele politice din România postcomunistă și ideea europeană. Poziționări politico-ideologice / 257 SORIN BOCANCEA Participarea partidelor "etnice" la alegerile locale / 295 ANDREEA ZAMFIRA Partide regionale și democrație locală în România / 325 DRAGOȘ DRAGOMAN Lista de tabele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
susține necesitatea studiilor menite să identifice problemele de comportament și de discurs alepartidelor politice, în ideea dezvoltării unor programe care să le îmbunătățească activitatea (political party assistance) și care să le transforme pe acestea în adevărați agenți ai democratizării. SERGIU GHERGHINA Activi doar la urne? Evoluția membrilor de partid în România postcomunistă Capitolul de față analizează variațiile numărului de membri la nivelul partidelor parlamentare din România postcomunistă în cele două decenii de multipartidism. Oferirea imaginii longitudinale a evoluției numărului de membri
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de implicare în calitate de membru, partidele românești sunt dezinteresate de proprii membri. Motivele unei astfel de atitudini variază de la absența dorinței de a deveni partide de mase până la asigurarea finanțării din alte surse decât cele tradiționale legate de cotizațiile membrilor. SERGIU GHERGHINA, MIHAIL CHIRU ȘI FERNANDO CASAL BERTOA Resursele statului și bani de buzunar: Finanțarea partidelor politice românești în perioada postcomunistă Acest capitol documentează ssstematic evoluția legilor care reglementează finanțarea campaniilor politice în România postcomunistă și de a le raporta la practicile
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
apar mai puțin drept amenințări la adresa partidelor mari, consolidate, și a valorilor oficial consacrate, cât resurse democratice importante: ele sunt supape electorale moderate, furnizează soluții alternative și promovează elite politice competente. INTRODUCERE Partidele românești postcomuniste: trăsături și evoluții generale SERGIU GHERGHINA Introducere Importanța partidelor politice pentru democrațiile reprezentative a fost menționată încă din primele decenii ale secolului trecut (Bryce 1921; Schattschneider 1942). Tranziția către democrație este marcată de provocări multiple în planul construirii și menținerii instituțiilor politice drept elemente stabile și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
independenților aleși ca parlamentari fiind foarte mic în întreaga regiune. În pofida acestei direcții de dezvoltare, partidele politice est-europene continuă să fie instituțiile de reprezentare în care cetățenii au cel mai puțin încredere: în medie, mai puțin de 20% dintre cetățeni (Gherghina 2008). Cauzele acestor atitudini sunt multiple și variază de la scandaluri de corupție (Szczerbiak 2001) pănă la înșelarea așteptărilor alegătorilor și minciuni descoperite ulterior (ilustrativ este cazul premierului maghiar Ferenc Gyurcsany după alegerile legislative din Ungaria în 2006). Situația din România
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
permițându-i o prezență perpetuă în Parlament. A fost de trei ori la guvernare: 1996-2000, 2000-2004 și 2004-2008, perioada intermediară marcând doar un protocol de susținere al PSD fără implicare directă în guvernare. Are cel mai stabil electorat din regiune (Gherghina 2009), reușind mereu să mobilizeze etnicii maghiari indifferent de disensiunile politice existente sau de eventuale alternative apărute (de exemplu, Forumul civic Maghiar). Partidul Conservator (PC) a fost fondat în 1991 sub denumirea de Partidul Umanist Român (actuala denumire datează din
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Partidul Alianța Socialistă. Partide fără reprezentare parlamentară Deși există numeroase partide ce pot fi incluse în această categorie 10, în special pentru începutul anilor '90, m-am oprit asupra unuia singur cu existență contemporană datorită relevanței discursului liderului său (vezi Gherghina și Mișcoiu 2010). Partidul Noua Generație Creștin Democrat (PNGCD) este cunoscut prin prisma liderului său George Becali. Partidul fost înființat în 2000 de către Viorel Lis, fost primar general al Capitalei și membru PNȚCD. Becali a preluat conducerea partidului în 2004
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
PSD, principalul său punct de reper începând cu 1992. În pofida acestei schimbări ideologice declarate, asemănările dintre cele două PD și PSD rămân semnificative așa cum poate fi observat din programele electorale utilizate în cele mai recente alegeri legislative naționale și europene (Gherghina și Chiru 2010). Reducerea numărului de partide care acced în Parlament și flexibilitatea ideologică sunt premisele necesare înțelegerii dinamicii formării coalițiilor de guvernare în România postcomunistă. Rezultatele alegerilor din 1990 au fost singurele care au permis alcătuirea unui guvern monocolor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]