1,235 matches
-
și bătrânii bolnavi, înghesuiala teribilă din camere... Am fotografiat regulamentul de ordine interioară al ghetoului și articolul 7 care sună așa: „În ghetou trebuie să fie liniște și în timpul zilei. Sunt interzise strigătele, zgomotul, cântatul, certurile. Între stingere și deșteptare, ghetoul trebuie să fie pustiu și mut”. Am aflat și cifra aproape exactă a evreilor din lagărul de la Oradea. Sunt peste 19.000 de evrei închiși aici! Ghetoul are o suprafață de numai 130 de iugăre. Doar 50 până la 60 de
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
și în timpul zilei. Sunt interzise strigătele, zgomotul, cântatul, certurile. Între stingere și deșteptare, ghetoul trebuie să fie pustiu și mut”. Am aflat și cifra aproape exactă a evreilor din lagărul de la Oradea. Sunt peste 19.000 de evrei închiși aici! Ghetoul are o suprafață de numai 130 de iugăre. Doar 50 până la 60 de centimetri pătrați revin unei persoane! Copiii mici și bătrânii se culcă adesea pe solul gol... Ghetoul este înconjurat de un gard înalt de peste doi metri, iar geamurile
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
lagărul de la Oradea. Sunt peste 19.000 de evrei închiși aici! Ghetoul are o suprafață de numai 130 de iugăre. Doar 50 până la 60 de centimetri pătrați revin unei persoane! Copiii mici și bătrânii se culcă adesea pe solul gol... Ghetoul este înconjurat de un gard înalt de peste doi metri, iar geamurile spre casele creștinilor au fost acoperite cu scândură... Am făcut fotografii și la gardul înalt și la geamurile astupate... Zilnic, mașinile intreprinderii de pompe funebre „Tarsoly” din Oradea cară
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
și la geamurile astupate... Zilnic, mașinile intreprinderii de pompe funebre „Tarsoly” din Oradea cară victimele decedate în cursul bătăilor, sau cadavrele celor care s-au sinucis, ale celor care nu au mai rezistat torturilor aplicate de călăii lui Péterfy, șeful ghetoului... Am reușit să fac o poză și cu aceste mașini infernale... Acum, nu de mult, am fotografiat trenurile care pornesc încărcate cu evrei din Parcul ... Trenurile, deci, pornesc nu din gară, așa cum ar fi normal, ci de aici din Parcul
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
oraș cum suntem deportați... Am fotografiat de sus niște vagoane cu placarte având inscripția „Cadouri pentru sinistrații germani din partea națiunii ungare”, pentru că Béla baci mi-a spus să le fotografiez întrucât „cadourile” erau bunurile confiscate ale evreilor din Oradea... Zidul ghetoului trece, ca într-o enormă ironie, chiar pe lângă peretele casei noastre... (Afară, din curtea interioară a ghetoului se aud strigăte de durere urmate de cuvintele: „Na, te vén gazember, most megmondod az igazat?” «Ei, ticălos bătrân, acum îmi spui adevărul
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
germani din partea națiunii ungare”, pentru că Béla baci mi-a spus să le fotografiez întrucât „cadourile” erau bunurile confiscate ale evreilor din Oradea... Zidul ghetoului trece, ca într-o enormă ironie, chiar pe lângă peretele casei noastre... (Afară, din curtea interioară a ghetoului se aud strigăte de durere urmate de cuvintele: „Na, te vén gazember, most megmondod az igazat?” «Ei, ticălos bătrân, acum îmi spui adevărul?». Eva se repede la geam și fotografiază cu nesaț. Apoi murmură parcă citind din jurnal) - Doi jandarmi
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
de cât poziția de drepți) - Sunt deținuta-Häftling, Eva Heyman din Oradea! V-am văzut pe toți la ziua mea de naștere din l3 februarie... Ce să vă spun, acum, dragii mei? Ca să trăiesc mai departe, așa cum mi-am făgăduit în ghetoul din Oradea, am mințit la Erste Selektion, adică la prima selecție care s-a făcut aici la intrarea în lagărul Auschwitz-Birkenau. Când medicul șef al lagărului, Josef Mengele, a strigat cu voce tare: „Bătrânii, bolnavii, mamele cu copii până la patrusprezece
PARTEA A DOUA de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343216_a_344545]
-
aceea viața devenise, în țara noastră, luptă de fiară. Partidul comunist nu a înțeles că unirea nu reușește niciodată când se face împotriva cuiva; ea triumfă întotdeauna când se face pentru ceva. Stângaciul: (Nemulțumit) - Noi am construit blocuri... Dreptaciul: Niște ghetouri, adevărate cutii de chibrituri... în care ne-ați băgat, nu de dragul proletarilor, ci pentru a-i putea controla. Dacă se lăsau casele și nu se demolau, se mai putea crește un porc, niște găini, și atunci muncitorii aveau posibilitatea și
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai rar întâlnit. Nici o altă instituție românească din Occident nu face atât de mult pentru păstrarea identității românilor. Trebuie precizat că Biserica nu încearcă crearea unor ghetouri etnice. Departe de noi gândul acesta! Dorim să ne integrăm, este firesc, este normal, altfel ai fi ca un intrus, dar fără pierderea identității. Și atunci eu nu înțeleg de ce unii dintre românii noștri nu vor ca copiii lor să
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
cred, că doar n-ai de ce să mă minți...” (p. 354). (Mai era nevoie de vreo intervenție, de vreo glosă a prozatoarei?) - construirea lumii noi, cuprinsă, in nuce, cu toate ale sale, în amintitul ghetou. Iată-l și pe acesta: “Ghetoul, luat în sine, o plombă consistentă - nu ca suprafață, în aria orașului, ci mai mult ca supraaglomerare umană - , un cuprins mai mic, tangent cu alte cercuri, concentrice cu inelul mare al Cetății - , era un grup de patru construcții, poate de
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
a aglomerării, de a deveni comunitate. Masați într-un spațiu restrâns, înconjurați, în proximitate, de gospodării mai așezate, cu proprietari rezervați față de acești intruși, dar dispuși, totuși, la minime relații, iar, mai la distanță, de orașul reticent, aproape ostil, locatarii ghetoului fac eforturi de a fi ceea ce ar trebui să fie - ființe sociale. Izolarea lor nu trebuie să ne mire. Ghetoul este un model miniatural al noii societăți, al unei societăți care a întreprins, prin voința diriguitorilor, tot ce s-a
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
rezervați față de acești intruși, dar dispuși, totuși, la minime relații, iar, mai la distanță, de orașul reticent, aproape ostil, locatarii ghetoului fac eforturi de a fi ceea ce ar trebui să fie - ființe sociale. Izolarea lor nu trebuie să ne mire. Ghetoul este un model miniatural al noii societăți, al unei societăți care a întreprins, prin voința diriguitorilor, tot ce s-a putut spre a se rupe de restul lumii. Dinamismul, tendința, aspirația individ - grup - comunitate îmbracă trei forme. Mai întâi, una
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
amenințătoare stă una dintre reușitele majore ale cărții. Zbuciumul magmatic conține în sine germenii unei eventuale explozii, care, de altfel, așa cum se știe, s-a și produs, la un moment dat, adică în decembrie 1989. Până atunci, însă, până când autismul ghetoului nu se va nărui, printr-o schimbare radicală a perspectivei, orice dorință, orice intenție de configurare a unei comunități nu are sorți de izbândă. Explicația constă în absența unui Centru spiritual (Biserica), fără de care nu este de conceput, și de
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
a perspectivei, orice dorință, orice intenție de configurare a unei comunități nu are sorți de izbândă. Explicația constă în absența unui Centru spiritual (Biserica), fără de care nu este de conceput, și de realizat, o structură socială viabilă și armonioasă. Lumea ghetoului are înfățișarea unei materii vii pluricelulare, care nu poate deveni organism. Materia e moartă fără Spirit. Inter-relaționarea “celulelor”, a indivizilor din ghetou, rămâne la o simplă alăturare empirică, are o natură pur paratactică, nicidecum sintactică. Instinctiv, locatarii barăcilor se zbat
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
asemănarea lui Dumnezeu, ființă incompletă acum, mutilată de o viziune grosolan (și fals) antropocentristă. Toate evoluând, inexorabil, spre reabilitarea (timidă) ce încheie și pecetluiește discursul, reabilitare ce se suprapune, iarăși simbolic, precum în cazul celor două modele pomenite anterior, demolării ghetoului. Nadia contemplă ce se petrece, cuprinsă de o emoție nedeslușită, de o presimțire: “Nadia intrase pe poarta imaginară a ghetoului cu o oarecare reținere. Nostalgii, un pic de părere de rău, nerăbdare și frică de viitor... - Hristos a înviat! îl
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
ce încheie și pecetluiește discursul, reabilitare ce se suprapune, iarăși simbolic, precum în cazul celor două modele pomenite anterior, demolării ghetoului. Nadia contemplă ce se petrece, cuprinsă de o emoție nedeslușită, de o presimțire: “Nadia intrase pe poarta imaginară a ghetoului cu o oarecare reținere. Nostalgii, un pic de părere de rău, nerăbdare și frică de viitor... - Hristos a înviat! îl auzi pe bătrânul contabil pensionar, care se ținea cu o mână de loitra căruței din capul șirului ce se pusese
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
au fost victimile holocaustului, dar care au emigrat în primii ani ai declarării Statului Israel. Esther Lurie a prezentat o seamă de tablouri, a căror schițe le-a realizat în lagărul Stutthof. Una din acestea „Sosirea și transportul deportaților spre ghetoul Kovno" a intrat în tezaurul artei plastice a holocaustului. O a doua artistă pe care am prezentat-o de ziua Holocaustului, a fost Halina Olomucki. Lucrările lui Halina „Prizonieri din Birkenau”, „Figuri din Ghetto” Warșovia, cât și din Auscwitz, pe
HOLOCAUSTUL REFLECTAT (ŞI) ÎN ARTA PLASTICĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371095_a_372424]
-
au ajuns până la Berșad, strecurându-se cu grijă în ghetou, ca să nu fie văzuți de santinelă. Dacă i-ar fi descoperit că sunt fugari din lagăr, i-ar fi împușcat, așa cum se întâmplase cu alți fugari din alt lagăr. În ghetoul de la Berșad au stat până la terminarea războiului, după care au plecat la Cernăuți unde și-au căutat rudele care mai existau acolo. Citez dintr-un memoriu al lui Bernhard Locker, adresat către Ministerul Invațamântului din București pentru obținerea Diplomei de
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
fragment din cartea - jurnal scrisă de Arnold Dagani, pe timpul cât a fost deportat împreună cu soția sa Anișoara, în același lagăr cu soții Mizzi și Bernhard Locker, dar cu o săptămână înaintea acestora din urmă. ”18 august 1942 În zorii zilei, ghetoul instalat la marginea localității Ladâjin, pe malul vestic al Bugului, a fost încercuit de o formațiune de SS și jandarmi români. Câțiva dintre noi dormeam încă, înghesuiți într-un garaj părăsit, fără uși. Cu o seară înainte, Anișoara și cu
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
sub guvernarea română) nu au purtat nici măcar steaua galbenă! Mai mult, aceste orașe, ca de altfel orașele din întreaga Românie, au oferit adăpost sigur tuturor evreilor din nordul Transilvaniei -și chiar din orașele Ungariei - care au reușit să evadeze din ghetouri și să f ugă în România." Sionismul oficial. Statul Israel este de fapt un parazit mondial. El supraviețuiește datorită unui puternic sprijin financiar și militar pe care îl obține prin evreii răspândiți în întreaga lume de la statele în care aceștia
DOSARELE SECRETE AL ISTORIEI ROMANIEI CAP. 10 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348258_a_349587]
-
social-democrate, cînd pe o listă de martirizați care fac parte din toate grupurile sociale, de la intelectuali la țărani. Evreii din Transilvania sînt urmăriți: un numerus clausus este decretat încă din toamna anului 1940, apoi un numerus nullus. Adunarea evreilor în ghetouri și transferarea lor spre lagărele de la Auschwitz și Birkenau va fi decretată în martie 1944. Deportările din Transilvania de Nord vor începe la data de 15 mai a aceluiași an. În trei convoaie de trenuri escortate pînă la frontieră de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
România. Un recensămînt militar românesc numărase în Basarabia, la l septembrie 1941, 72.625 de evrei; la 20 mai anul următor, statisticile realizate de autoritățile militare de ocupație nu mai cuprind decît 227 de evrei, 60.000 găsindu-se în ghetourile din Transnistria. Evreiii din lagărul de la Vapuiarka, din Transnistria, au fost repatriați odată cu înaintarea sovietică. În Bucovina, recensămîntul militar menționat mai sus numără 11.546 de evrei în 1941 și 2316 în 1942. După raporturile diverselor prefecturi, la 31 iulie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Conducător, care introduce pedeapsa cu moartea pentru evreii de ambele sexe, în vîrstă peste cincisprezece ani, deportați în Transnistria și reîntorși fraudulos. Rabinul Safran, marele rabin al României din 1940 pînă în 1947, evocă în Memoriile sale amintirea ororii ghetoului din Chișinău și a deportării în Transnistria. Rabinul de Chișinău, Twerski, îi trimite mesaje codificate: "Bolnavul este la articolul moarte". Safran trimite copii ale telegramelor lui Twerski reginei mamă, nunțiului apostolic Mgr Cassulo, delegaților Crucii Roșii internaționale, ca și ambasadorilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
arată analizele lui Kenneth Jowitt să-și reformuleze pozițiile față de Moscova. Aceasta pentru că au construit un partid care, cu toate criticile și autocriticile interne, este incontestabil instrumentul mutațiilor din ierarhiile sociale prin intermediul industrializării. Comuniștii români au ieșit în întregime din ghetoul lor și nu au intenția să suporte pasiv contraloviturile reglărilor de conturi care au loc la Kremlin. De partea sovietică, Nikita Hrușciov ar fi pe cale să treacă relațiile URSS cu democrațiile populare de la statutul patrimonial aplicat de Stalin, la o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Sebastian, care, în replică la apostrofele studenților antisemiți din sală, a declarat că renunță a vorbi despre artistul Charlot, pentru a se referi „ca evreu la un alt evreu” și a raportat cu strălucire singurătatea personajelor lui Chaplin la complexul ghetoului, stârnind ropote de aplauze; atunci, grupul trăiește pentru prima oară sentimentul de triumf al „spiritului criterionist” pentru care miza nu era vehicularea informației, ci „«trezirea auditorilor, confruntarea lor cu ideile și, în cele din urmă, modificarea modului lor de a
CRITERION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286517_a_287846]