694 matches
-
familia. Mama lui, Cecylia Goldszmit, închiria camerele din apartamentul lor din Varșovia. Korczak a trecut examenul de bacalaureat („matura”) la vârsta de 21 de ani. În copilărie Janusz Korczak citea foarte mult. Mulți ani după, într-un jurnal scris în ghetou, el nota: „Căzusem pradă cititului nebunesc, de neoprit. Lumea dispărea din fața ochilor mei, pentru ca numai cartea să existe.” În anul 1898 s-a înscris la Facultatea de Medicină din cadrul Universității Imperiale din Varșovia. În vara lui 1899, a călătorit pentru
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
Korczak i-a devenit director. Stefania Wilczyńska (1886-1942) - cunoscută drept Domnișoara Stefa - a devenit educatoarea principală. Korczak a condus orfelinatul timp de 30 de ani. La sfârșitul lui octombrie și începutul lui noiembrie 1940, Casa Orfanilor a fost mutată în ghetou, pe strada Chłodna. Intervenind în legătură cu mutarea, Korczak a fost arestat pe loc. Naziștii l-au încarcerat în închisoarea Pawiak, dar a fost eliberat pe cauțiune după câteva săptămâni. Începând cu anul 1919, Korczak și Maria Falska au fondat o altă
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
a întors la vechile obiceiuri, scriind în jurnalul pe care l-a început în 1939. Timp de doi ani nu mai scrisese nimic, toată energia sa dedicând-o copiilor de la Casa Orfanilor și altor activități legate de situația copiilor din ghetou. Jurnalul său a fost prima oară publicat la Varșovia, în 1958. Ultima intervenție a autorului în jurnal datează de la 4 august 1942. În dimineața zilei de 5 sau 6 august 1942, zona Micului Ghetou a fost înconjurată de serviciile SS
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
activități legate de situația copiilor din ghetou. Jurnalul său a fost prima oară publicat la Varșovia, în 1958. Ultima intervenție a autorului în jurnal datează de la 4 august 1942. În dimineața zilei de 5 sau 6 august 1942, zona Micului Ghetou a fost înconjurată de serviciile SS și de soldați ai trupelor ucrainene și letone. În timpul așa-numitei „Marea Acțiune”, prima etapă a exterminării populației din ghetoul Varșoviei de către germani, el a refuzat din nou să primească ajutor, nedorind să-i
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
trupelor ucrainene și letone. În timpul așa-numitei „Marea Acțiune”, prima etapă a exterminării populației din ghetoul Varșoviei de către germani, el a refuzat din nou să primească ajutor, nedorind să-i părăsească pe copii și personalul orfelinatului. În ziua deportării din ghetou, Korczak și-a însoțit copiii până la Umschlagplatz, de unde aveau să-i transporte spre lagărele de concentrare. În jur de 200 de copii și câteva zeci de profesori, printre care și Stefania Wilczyńska, au participat la acest marș, care a rămas
Janusz Korczak () [Corola-website/Science/323431_a_324760]
-
au declanșat ultima fază a deportării evreilor din ghetoul din Varșovia, ceea ce a dus la izbucnirea răscoalei ocupanților ghetoului, (19 aprilie - 16 mai), prima insurecție armată împotriva germanilor în Polonia. Unele unități ale AK au încercat să sprijine răscoala din ghetou, dar, în cea mai mare parte a timpului, evreii au luptat singuri. Liderii evrei erau conștienți că revolta va fi înăbușită în sânge, dar au preferat să moară în luptă decât să fie deportați în lagărele de exterminare. În timpul anului
Rezistența poloneză în al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/311369_a_312698]
-
Terezín este o fostă fortăreață militară construită în timpul domniei împăratului Iosif al II-lea, aproape de confluența râurilor Laba (Elba) și Ohře, în Boemia de Nord. Aici, în 1941 (în ceea ce atunci era Protectoratul Boemiei și Moraviei), naziștii au înființat un ghetou (Theresienstadt, în limba germană) pentru populația evreiască din Cehoslovacia și din alte țări central și vest-europene. De la Terezín, prizonierii erau trimiși mai departe fie în lagăre de muncă, fie direct la Auschwitz (a doua destinație era cea mai frecventă). În
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
intrat într-o altă lume, una condusă de evrei: infirmeria de la barăcile Ústí. Ne-au controlat de păduchi; sau cel puțin asta ne-au spus că fac. Apoi ne-au injectat cu ser împotriva tifosului și ne-au trimis în ghetou. Însoțiți de niște domni ciudați și foarte bățoși, unii dintre ei purtând banderole galbene, ne-am dus la stația de despăduchere. În timp ce Bademeister-ii[2] <i>ne săpuneau, ne bombardau cu întrebări. Voiau să știe ce mai e nou prin Praga
„Cu mândrie, înainte!” Revista secretă a copiilor din lagărul Terezín (1942-1944) () [Corola-website/Science/295725_a_297054]
-
1941 românii au recucerit Bucovina și Basarabia, introducând legile de purificare etnică. La sosirea lor, oficialitățile române au ars sinagoga orașului, veche de șase sute de ani, au deportat o parte dintre evrei și i-au inchis pe ceilalți într-un ghetou. Cu toate condițiile mizerabile din ghetou, Celan a ascultat cântece în idiș, a tradus sonetele lui Shakespeare în germană și a continuat să-și scrie poemele. Înainte de dizolvarea ghetoului, Celan a fost obligat - în cadrul "detașamentelor de muncă de folos obștesc
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
Basarabia, introducând legile de purificare etnică. La sosirea lor, oficialitățile române au ars sinagoga orașului, veche de șase sute de ani, au deportat o parte dintre evrei și i-au inchis pe ceilalți într-un ghetou. Cu toate condițiile mizerabile din ghetou, Celan a ascultat cântece în idiș, a tradus sonetele lui Shakespeare în germană și a continuat să-și scrie poemele. Înainte de dizolvarea ghetoului, Celan a fost obligat - în cadrul "detașamentelor de muncă de folos obștesc" - să participe - printre altele - la demolarea
Paul Celan () [Corola-website/Science/298903_a_300232]
-
încă mai stau în picioare. Tinerii din mișcarea sionistă Akiva, care publicaseră ziarul underground "HeHaluc HaLohem" ("Pionierul luptător"), s-au alăturat altor sioniști și au înființat o ramură locală a Organizației Luptătoare Evreiești (ŻOB, în ), și au organizat rezistența în ghetou, cu susținerea rezistenței poloneze, Armia Krajowa. Printre activitățile de rezistență organizate de grupare s-a numărat atacul cu bombă de la cafeneaua Cyganeria, loc de întâlnire al ofițerilor naziști. Spre deosebire de Varșovia, eforturile de aici nu au dus la o revoltă înainte de
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
s-a numărat atacul cu bombă de la cafeneaua Cyganeria, loc de întâlnire al ofițerilor naziști. Spre deosebire de Varșovia, eforturile de aici nu au dus la o revoltă înainte de lichidarea ghetoului. Începând cu 30 mai 1942, naziști au efectuat deportări sistematice din ghetou spre lagărele de concentrare din jur. Mii de evrei au fost transportați în lunile următoare ca parte a operațiunii Aktion Krakau condusă de SS-Oberführer Julian Scherner. Evreii erau adunați în piața Zgody, după care erau escortați la gara din Prokocim
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
chiar în fața lui. Singura farmacie din ghetoul Cracovia îi aparținea lui Tadeusz Pankiewicz, un farmacist polonez lăsat de autoritățile naziste, la cererea lui, să-și continue activitatea la „Farmacia Sub Vultur”. Faptele lui eroice prin care a salvat evrei din ghetou i-au adus titlul de drept între popoare acordat de Yad Vashem. Pankiewicz a publicat o carte despre perioada sa în ghetou, intitulată " Farmacia ghetoului Cracovia" (ISBN 0896041158). Oskar Schindler, un om de afaceri german, a sosit la Cracovia din cauza
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
lui, să-și continue activitatea la „Farmacia Sub Vultur”. Faptele lui eroice prin care a salvat evrei din ghetou i-au adus titlul de drept între popoare acordat de Yad Vashem. Pankiewicz a publicat o carte despre perioada sa în ghetou, intitulată " Farmacia ghetoului Cracovia" (ISBN 0896041158). Oskar Schindler, un om de afaceri german, a sosit la Cracovia din cauza forței de muncă disponibile în ghetou. El și-a ales de acolo angajații care să lucreze în fabrica sa de vase emailate
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
drept între popoare acordat de Yad Vashem. Pankiewicz a publicat o carte despre perioada sa în ghetou, intitulată " Farmacia ghetoului Cracovia" (ISBN 0896041158). Oskar Schindler, un om de afaceri german, a sosit la Cracovia din cauza forței de muncă disponibile în ghetou. El și-a ales de acolo angajații care să lucreze în fabrica sa de vase emailate. În 1942, Schindler a văzut cum locuitorii ghetoului erau adunați cu brutalitate pentru a fi transportați la Płaszów, și de atunci a depus eforturi
Ghetoul Cracovia () [Corola-website/Science/320959_a_322288]
-
acord în totalitate cu ce a spus comisarul Rehn despre responsabilitatea pe care ar trebui să ne-o asumăm pentru costurile stopării extinderii. Poate UE cu adevărat să-și permită să lase Balcanii de Vest să se transforme într-un „ghetou” în cadrul Europei, iar Turcia să întoarcă spatele valorilor democratice? Și poate cineva să creadă că UE s-ar descurca mai bine fără statele Europei Centrale și de Est ca membri stabili și prosperi ai pieței unice? Absolut nici una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
va Îndeplini menirea de a-i instrui pe cei care mai au nevoie de informații și de a tulbura conștiințele. Până acum, așa ceva nu s-a Întâmplat. Când a apărut În 1995, la Editura Kriterion, o carte excepțională, Jurnal de ghetou, a d-nei Miriam Korber-Bercovici, n-a băgat nimeni de seamă. Erau acolo Însemnările unei fete de liceu din Câmpulungul Moldovenesc despre traiul cotidian În lagărul de la Djurin, În anii 1941-1943. Oriunde, un text de o asemenea valoare istorică - aici nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu nemiluita. În fiecare dimineață băteau clopotele și trebuiau să scoată În afară morții din cameră. Unu’ după altu’, unu’ după altu’, mureau oamenii pe capete. Și cei care Încercau să fugă sau să se ducă după mâncare afară din ghetou pur și simplu erau Împușcați. Eram aproape de Vapniarca, de lagărul din Vapniarca. Pe foarte mulți dintre noi i-au dus În Vapniarca: nu s-a Întors aproape nimeni. Când erați În lagăr ce discutați cu părinții dumneavoastră, ce vă ziceau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cea mai... Visez... În acea perioadă erați destul de tânăr - vă amintiți ce visați? Acum Îl visez pe omul ăla cum se roagă de mine să nu-l las. Da, dar atunci, vă amintiți vreun vis de atunci, din perioada din ghetou? Acolo nu visam nimic. Nici nu puteam dormi. Dormeam afară sau pe unde apucam, pe scândură, În bucătărie... Era un profesor... făcea o glumă, că dacă o să-i mai zică cineva că bradul e lemn moale o să-i dea cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
aveați dumneavoastră atunci? - Eu m-am născut la Putna, dar am trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și am aflat Într-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
trăit la Cernăuți - și din Cernăuți am fost deportată. În lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și am aflat Într-o zi că intelectualii vor fi deportați. Și noi am fost pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
lagăr am Împlinit 15 ani. Am fost deportați din Cernăuți la 28 iunie 1942. Înainte de deportare am fost În ghetou la Cernăuți și renumitul primar Popovici ne-a salvat de ghetou și am venit acasă. Dar cum ați aflat de ghetou când erați Încă acasă? Când eram acasă erau grupuri. Nu totdeauna au fost deportați. Și am aflat Într-o zi că intelectualii vor fi deportați. Și noi am fost pe listă. Au venit și ne-au luat. Era o listă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
care au fugit de acolo și pe care trebuiau să le primească ofițerii nemți și români. Fără să primim absolut nimic, nici mâncare, nimic... Nici nu aveam unde să dormim - nu pe pat, pe jos dormeam. N-ați stat În ghetou, În Cernăuți...? Ba am stat. Acolo unde stătea mătușa mea - acolo am stat vreo trei sau patru zile În ghetou. Și după asta unde v-au dus? După ce am stat În ghetou ne-au trimis În Atachi. Știți, În dreptul Nistrului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
nimic, nici mâncare, nimic... Nici nu aveam unde să dormim - nu pe pat, pe jos dormeam. N-ați stat În ghetou, În Cernăuți...? Ba am stat. Acolo unde stătea mătușa mea - acolo am stat vreo trei sau patru zile În ghetou. Și după asta unde v-au dus? După ce am stat În ghetou ne-au trimis În Atachi. Știți, În dreptul Nistrului. Acolo ne-au dus și am stat vreo lună și ceva. Cu ce ați ajuns acolo? Am ajuns prin octombrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pat, pe jos dormeam. N-ați stat În ghetou, În Cernăuți...? Ba am stat. Acolo unde stătea mătușa mea - acolo am stat vreo trei sau patru zile În ghetou. Și după asta unde v-au dus? După ce am stat În ghetou ne-au trimis În Atachi. Știți, În dreptul Nistrului. Acolo ne-au dus și am stat vreo lună și ceva. Cu ce ați ajuns acolo? Am ajuns prin octombrie. Dar cu ce ați ajuns acolo, În Atachi? Pe jos. Dar la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]