714 matches
-
legată, ca pe ucigași. Credeți? - Te cred, că doar n-ai de ce să mă minți...” (p. 354). (Mai era nevoie de vreo intervenție, de vreo glosă a prozatoarei?) - construirea lumii noi, cuprinsă, in nuce, cu toate ale sale, în amintitul ghetou. Iată-l și pe acesta: “Ghetoul, luat în sine, o plombă consistentă - nu ca suprafață, în aria orașului, ci mai mult ca supraaglomerare umană - , un cuprins mai mic, tangent cu alte cercuri, concentrice cu inelul mare al Cetății - , era un
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
cleiul sângelui cald, ce pulsa în zvâcniri neregulate, ajungând la suprafață cu forțe din ce în ce mai puține, ca un izvor de mult desfundat...” (p. 10 - 11). Un al doilea prilej este, iarăși ca oriunde și oricând, nunta. Atâta doar că, aici, în ghetou, nunta se preschimbă în farsă: Mirele fuge, mireasa, pe cale de a fi mamă, intră sub protecția unuia dintre vecinii cu casă, petrecerea capătă aspecte hilare, fiindcă nașul depășește măsura cu alcoolul etc. etc. O mostră: “Las-o, tovarășe Luca. Nu
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
spiritual (Biserica), fără de care nu este de conceput, și de realizat, o structură socială viabilă și armonioasă. Lumea ghetoului are înfățișarea unei materii vii pluricelulare, care nu poate deveni organism. Materia e moartă fără Spirit. Inter-relaționarea “celulelor”, a indivizilor din ghetou, rămâne la o simplă alăturare empirică, are o natură pur paratactică, nicidecum sintactică. Instinctiv, locatarii barăcilor se zbat, luptă, nu doar pentru a supraviețui fizic, ci și, mai ales, pentru a se salva de la dezumanizare, pentru a-și păstra omenia
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
care nu rezistă în afara valorilor morale și duhovnicești. Vom întâlni, în cuprinsul romanului, destine, portrete, întâmplări felurite, dar tăria narațiunii este dată de atmosferă și de amintita mișcare informă, pluriformă, a mulțimii. Aceasta are, drept corolar, destrămarea aglomerării ucigătoare din ghetou și deschiderea sufletului și a minții spre alte zări, spre lumină, așa cum ne lasă a bănui finalul cărții. În condițiile acestea, este nu doar posibilă, ci și necesară o lectură metafizică a romanului. Ea va analiza tabloul unei lumi despiritualizate
EUGEN DORCESCU “VIAŢA ÎNTRE ZERO ŞI UNU”. NOTE DE LECTURĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1566 din 15 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372915_a_374244]
-
deportați din Cernăuți în ziua de 14 iunie 1942. Deportări se făceau în zilele de 7, 14 și 21 ale lunii. Ei au fost transportați cu trenul de animale până în localitatea Ladâjin, pe malul de vest al râului Bug, în ghetou. După circa o lună de zile, i-au trecut râul Bug cu bacul si apoi au fost transportați în camioane până în lagărul morții de la Mihailovka, care era sub administrație germană. Acolo au lucrat la construirea unei șosele și la carieră
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
Au mers pe jos trei nopți. Pe timp de zi stăteau ascunși prin fel de fel de vegetații, ca să nu fie văzuți de germanii care erau peste tot. Arătau jalnic! Așa au ajuns până la Berșad, strecurându-se cu grijă în ghetou, ca să nu fie văzuți de santinelă. Dacă i-ar fi descoperit că sunt fugari din lagăr, i-ar fi împușcat, așa cum se întâmplase cu alți fugari din alt lagăr. În ghetoul de la Berșad au stat până la terminarea războiului, după care
DE ZIUA HOLOCAUSTULUI, 9 OCTOMBRIE 2009 de LUCREŢIA BERZINŢU în ediţia nr. 17 din 17 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344942_a_346271]
-
la „Asemănare”, adică de la „Biserica luptătoare” spre „Biserica Triumfătoare” a Împărăției celei veșnice a Cerului, care nu este din lumea aceasta (a păcatelor) dar este pentru lumea aceasta (a păcătoșilor)!... Propovăduirea și mărturisirea noastră nu trebuie să fie una de „ghetou” ci una săvârșită în tot locul și în tot ceasul, cu timp și fără timp, pentru a ajunge la o curățire și o desăvârșire a lăuntrului nostru și al interiorului sufletesc al aproapelui nostru, oricare sau ori de unde ar fi
DESPRE FOLOSUL, PARTICIPAREA ŞI IMPACTUL TINERILOR CREŞTINI ROMÂNI ORTODOCŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 20 din 20 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344964_a_346293]
-
agriculturii va fi și ea o etapă obligatorie și nespus de întunecată în procesul de sovietizare la care a fost supusă România. Și pentru ca nimic să nu fie omis, relațiile cu Occidentul vor fi blocate, astfel treptat țara devenea un ghetou sovietizat și înfricoșat. Cea mai spectaculoasă „realizare” a sistemului comunist a fost represiunea, care a atins dimensiuni înspăimântătoare, un malaxor de vieți omenești, implacabil și necruțător cu ajutorul căruia comunismul a reușit să se mențină ca regim politic în România cinci
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
de unguri în afara granițelor sale. Utilizarea a două limbi pentru numele de străzi și inscripții se limitează numai la județele secuiești. Ungurii bănuiesc că Bucureștiul vrea să oprească activitatea tuturor instituțiilor ungurești ce se găsesc în afara regiunii autonome. Termenul de ghetou cultural este folosit curînd. ÎN ZBUCIUMUL ISTORIEI UNEI DEMOCRAȚII POPULARE Moartea lui Stalin surprinde Partidul Comunist Român strîns unit în jurul lui Gheorghiu-Dej după îndepărtarea grupului Pauker. Conducătorul acestuia a fost la Moscova în iarna, apoi în primăvara lui 1952. Însoțit
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
chiar la îndemîna oricui. Eminențe înalte, călinesciene, nu s-au ferit de riscul ridicolului, ba, l-au provocat cu bună-știință, oferindu-l unei lumi care-și pierduse, în anii tristei ofensive ideologice, busola nativă și-și confecționase un facies de ghetou. Exstă, antologic, reconfortanta fotografie cu un Călinescu în maximă ebuliție discursivă inspirată mască de histrion superior studenții amfiteatrului, împresurîndu-l pe orator și neputîndu-și stăpîni rîsul la schima serioasă a magistrului. (Căruia nu-i dispăruse hazul zeflemitor nici cînd hahalerele activiste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu corabia unui genovez (frânc), străbătând Marea Neagră ca să-și vândă marfa aici, unde orașul era controlat de tătari. Din textul lucrării amintite aflăm că aici se aflau medici din India și Persia, veniți pe drumul caravanelor, o colonie evreiască (un ghetou), iar conducerea cetății o avea o căpetenie tătară, care ținea scaun de judecată, supus hanului mongol al Hoardei de Aur. Un al treilea port din aceste regiuni, unde aflăm genovezi, era Lycostomo (nume grecesc, adică "gura lupului"), această "gură" a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sunt simptome ale unei împotriviri organice la norma care obligă individul să intre într-un rol anume. Intenția autorului a fost de a face din „viața romanțată” a personajului o imagine a epocii și a lumii evreiești, retrasă într-un ghetou moral. El adoptă însă o formulă narativă hibridă, alternând sau amestecând cronica realistă a unui mediu cu textul subiectiv al lui Baruch, a cărui densitate pune în umbră teza. Realitatea ghetoului ajunge la cititor prin filtrul negativ al conștiinței personajului
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
se dispre(uiesc reciproc, v(z(nd (n cei din jur pe purt(torii stigmatului de care (( ei sunt "vinovați". A(a cum cei din afar( (l disprețuiesc pe individ, pe aceeași baz( el (( dispre(uie(te pe ceilalți din ghetou. Este acest dispre( generalizat pe care (l putem vedea (n societatea rom(neasc(, loc al acestui inter-mundus ce separă ghetoul real (( ghetourile "voluntare". Parc( (ntreaga societate rom(neasc( ar fi un fel de ghetou, ceea ce se (( (nt(mpl( cumva. "Este
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dispre(uie(te pe ceilalți din ghetou. Este acest dispre( generalizat pe care (l putem vedea (n societatea rom(neasc(, loc al acestui inter-mundus ce separă ghetoul real (( ghetourile "voluntare". Parc( (ntreaga societate rom(neasc( ar fi un fel de ghetou, ceea ce se (( (nt(mpl( cumva. "Este ca (( cum ar putea c((tiga valoare numai degrad(ndu-(i vecin(tatea (( vecinii lor. Ei se angajeaz( (( (ntr-o varietate de strategii ale distingerii sociale (( ale retragerii care converg (n subminarea coeziunii vecin(t
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cea mai mare parte a lumii -, mai rămâne prea puțină energie pentru învățare și experimentare. Lipsa cărților, a accesului la învățământ și a stimulării intelectuale au efecte negative evidente. Nu este imposibil ca o persoană talentată să răsară dintr-un ghetou sau dintr-o țară din Lumea a Treia, însă un mare potențial se pierde din lipsa accesului la uneltele de bază dintr-un domeniu. Grupările etnice, ca și familiile care le alcătuiesc, se deosebesc prin importanța pe care o acordă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
modul de relaționare a autorităților vizavi de acestea în cazul diferitelor țări, putem spune totuși că ele sunt prezente atât în țările în curs de dezvoltare, cât și în țările Europei de Est sau Vest sau în SUA. Termenul de ghetou, deși deseori este utilizat ca sinonim al celui slum, acoperă o realitate diferită. În timp ce caracteristica primordială a slum-ului este sărăcia, cea a ghetoului este etnia sau rasa. Termenul a fost utilizat pentru prima dată în cazul cartierului evreiesc din Veneția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dialectic - chiar dacă dramatic și dus la extrem - ar fi putut să aibă o conștiință de sine autentică, să meargă înainte și să-și „depășească” părinții. În schimb, izolarea în care s-au cufundat - ca într-o lume aparte, într-un ghetou rezervat tineretului - i-a țintuit în realitatea lor istorică de nesuprimat: iar de aici a derivat - în mod fatal - regresul. De fapt, ei au ajuns în urma părinților lor, făcând să le reînvie în suflete conformisme și terori, iar în aspectul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
făcut din ea ținta unor bătăi de joc crude și copilărești. În al treilea rând, au strecurat, ca din întâmplare, o înțelegere prefăcută și pur verbală pentru minoritățile sexuale. În realitate, ideea era aceea de a acorda acestor minorități un ghetou în care să se dedea practicilor lor (cu cine?), dar din interiorul căruia să le fie interzis să-și exprime în mod public o opinie chiar și vag influențată de „starea de spirit” ce apare în mod fatal atunci când trăiești
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
de linșaj, lucru care nu s-a mai întâmplat niciodată în istoria italiană. Azi adaug însă că acele elite de persoane tolerante au demonstrat clar că toleranța lor este doar verbală, că, în realitate, le satisface pe deplin ideea unui ghetou unde să-i izoleze mental pe cei „diferiți” (ca să facă dragoste cu cine?) și să se uite la ei ca la niște „monștri” în permisie, cu care este îngăduită orice glumă vulgară. Vezi cazul Mariei Schneider 1, față de care toată
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
celor arși de vii. Asta s-a petrecut Într-o duminică dimineața, 21 decembrie 1941, ultima zi de Hanuca” (p. 148). Evreii din Chișinău au avut, din păcate, aceeași soartă cu cei din Transnistria. În cartierul sudic Vistriceni, transformat În ghetou, au fost Înghesuiți peste 10.000 de evrei ce urmau a fi deportați către est. Deși În lagăr s-a format un comitet evreiesc, acesta nu a avut competența și nu i s-a permis să acționeze, fiind utilizat pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe conaționali. În această perioadă abuzurile Împotriva populației evreiești s-au ținut lanț: bunurile de valoare, precum și casele evreilor ghetoizați au fost rechiziționate de statul român, a fost introdus regimul muncii obligatorii, iar cei suferinzi au fost executați. Lichidarea marelui ghetou din Chișinău s-a făcut prin deportarea În lagărele Transnistriei, dar și prin execuții. De asemenea, statul român a pus stăpînire, În baza unor legi antisemite, pe proprietățile evreiești. Cercetarea lui Leon Volovici Îmbină literatura cu istoria, analizînd relațiile dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
travaliul evreilor români, minoritate care a trecut pe lîngă neant. Se poate spune, așadar, că această lucrare se Înscrie pe linia studiilor punctabile, alăturîndu-se altor lucrări publicate, de care istoriografia românească are atîta nevoie. Andrei Muraru MIRIAM KORBER-BERCOVICI, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943), Editura Kriterion, București, 1995, 356 p. În ultima vreme, jurnalul a ieșit deasupra tuturor speciilor literare, mai mult, a devenit o modă, scrie (și publică) jurnal oricine (și despre orice), nu că aceasta ar fi ceva „negativ
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
devenit o modă, scrie (și publică) jurnal oricine (și despre orice), nu că aceasta ar fi ceva „negativ”, din contra, doar că În textul de față mă voi opri la un cu totul alt gen de jurnal, un jurnal de ghetou, de fapt unicul jurnal scris În ghetourile din Transnistria lui Antonescu și În lagărele de concentrare și exterminare din Germania lui Hitler, unicul jurnal de atunci care s-a păstrat și a putut fi publicat. Miriam Korber-Bercovici, autoarea cărții, a
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
deportați evreii din România. Dacă În lagărele din Germania a fost imposibil să scrii (excepție făcînd un grup de copii care, În așteptarea exterminării, au pictat și au desenat), iată că În ghetourile din Transnistria s-a putut, Jurnal de ghetou (Djurin, Transnistria, 1941-1943) fiind un jurnal scris chiar atunci, În timpul războiului, și acolo, În ghetoul din Djurin, Transnistria, iar Miriam Korber-Bercovici, În jurnal Mimi, avea atunci 19 ani. „Absolut din Întîmplare am luat În bagajul meu un caiet cu coperți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mărturisește unele lucruri foarte interesante și importante despre acest jurnal, lucruri pe care nu puteam să le aflăm de altundeva, de aceea am să citez din acest interviu Încă nepublicat: „Sora dumneavoastră, Miriam Korber-Bercovici, a scris un jurnal, Jurnal de ghetou. Vă amintiți cum s-a scris acest jurnal? - Ea a primit, cum primeau Înainte fetele tinere, că era altfel, a primit de ziua ei un caiet În care băieții și fetele scriau cîteva cuvinte. Așa era atunci. - Caiet de oracole
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]