707 matches
-
dragă! Numai vezi, îi lipsește zdrențărosului demnitatea. {EminescuOpVIII 437} HISTR[IO] Da! Daca o cătați în zdrențe... OFIȚERUL Parole d'honneur! Știi, are spirit, mon ami! DOMN[UL] Găsi și el gluma ca dobitocul ghinda. HISTR[IO] Pentru dobitoc e ghinda bună, dar n-a căzut de la voi. OFIȚER[UL] Allons, mon cher! Vorbă multă mă ambetează. DOMN[UL] Daca nu mă-nșel, ăsta e Histrio! OFIȚER[UL] A! Comoediantul congediat! Da, da! HISTR[IO] Da, da! Comoediantul congediat. DOMN[UL
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
gătită! Adevărat - am zis. Am uitat că ei vor avea și mâncare gătită, cu sare desigur, cu măsline, brânză și ceapă; vor fierbe legume, făcând fierturi țărănești. Le vom adăuga ca desert, smochine, boabe de năut, bob, iar mirt și ghindă vor coace la foc, bând cu măsură. Și astfel, ducându-și viața în pace și sănătate, vor muri, de bună seamă, bătrâni, lăsând copiilor o viață asemănătoare cu cea pe care și ei au avut-o. 9. Cetatea războinică - casta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
tragicul din „râsu-plânsu” specific și trăgând comedia, adică petrecerea cu vorbe, spre zona de umbră și suferință, acolo unde s-a instalat pe neobservate tragicul existenței. I. a publicat și un savuros dialog cu Fănuș Neagu (La umbra crailor de ghindă, 2002), în care lirismul și culoarea limbajului fănușian se întâlnesc cu ironia subțire a spiritului ploieștean educat la școala lui Caragiale. Printre teancuri de hârtii, zmângălite cu șiruri de cifre seci sau înțesate de formule sleite prin (ab)uz inept
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
vițeilor la poarta nouă. Lumea într-o luni, București, 1993; Arșița și viscolul, București, 1995; Tehnica raiului, București, 1997; Primăvara, când înmuguresc câinii, București, 1998; Petrecere într-un pian cu coadă, pref. Eugen Simion, București, 2001; La umbra crailor de ghindă. Dialoguri cu scriitorul Fănuș Neagu, București, 2002. Repere bibliografice: Horia Lovinescu, Trăsura la scară, „Caiet program” (Teatrul Nottara, București), 1983, 3; Victor Parhon, Fiorul tragic al satirei, TTR, 1988, 2; Valentin Silvestru, Comedii incisive, RL, 1988, 43; Valentin Silvestru, O
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
Oricum! (reprezentată din 1912 până în 1916 pe scena Teatrului Național din București) sunt scrise în colaborare cu T. Duțescu-Duțu. E posibil ca autorii să se fi inspirat din piese franțuzești. Mai izbutită, deși tezistă, cu accente moralizatoare, este Crai de ghindă („Convorbiri literare”, 1899), un fel de Dama cu camelii autohtonă, a cărei acțiune se desfășoară în mediul mahalalei. Înrudită tematic este „drama socială” Minciuni convenționale, de fapt o melodramă. Scrisă alert, nervos, piesa vădește un bun spirit de observație. O
LEONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287779_a_289108]
-
Hmelnițki (alianță preparată prin lungi tratative) i se par lui Costin devieri de neiertat de la o conduită firească. în 1652 a avut loc, la Iași, nunta domniței Ruxandra, fiica învățată și frumoasă a lui Vasile Lupu (înregistrată sec de Ștefan Ghindă, alcătuitor al unui Spițe, publicată de Nicolae Iorga în Studii și documente..., vol. III, pp. 31-33; „și pe Doamna Roxanda, fată lui Vasilie-vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul lui Hmil...”), cu Timuș Hmelnițki. Aflat, poate, printre nuntași, Miron
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Alexandru Iliaș, nepot al lui Iliaș „Mahmet” și „domn bun” a fost ucis — prin otrăvă, se pare, și „cu învățătura Ducăi-vodă” - pe drum către Istanbul. Gheorghe Ștefan apela, din când în când, la otravă pentru a-și suprima adversarii. Ștefan Ghindă, în „spița de neam” pe care o alcătuiește, afirmă că Gheorghe Ștefan „i-au otrăvit” pe cei „2 feciori” ai lui Gavril Hatmanul, fratele lui Vasile Lupu (Gavril însuși, băgat în fiare de Gheorghe Ștefan - în 1635 - a murit în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
574. în cronica lui Neculce, ucigașii Ruxandrei sunt polonezii: „Tăiat-au atunce [adică „în al doile anǔ a domniei lui Cantemir”] leșii pe doamna Rucsanda, fata lui Vasâlie-vodă, la cetate la Neamțu...”. A auzit de această crimă și postelnicul Ștefan Ghindă și vorbește despre ea în Spița neamului lui Vasile Lupu (căci postelnicul urmărea să-și dovedească înrudirea cu Voievodul), dar o pune pe seama unor tâlhari: „[...] și pe Doamna Roxanda, fată a lui Vasile-Vodă, ce-au fost după Timuș Căzacul, feciorul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
retorică, ci discretă: o lirică a confesiunii șoptite. Poetul e cel ce comunică semenilor apariția miracolului, epifania: „Auziți, se desfac / frunzele merilor, prunilor, / caisul își aprinde florile. / Oameni, e ceasul minunilor” sau: „Ascultați: își scoate colțul un mugur dintr-o ghindă”. Deși nu are mari afinități cu simboliștii, U. cultivă uneori estompa, încețoșarea contururilor, umbratilul: „În astă-seară / umbrele altfel coboară. // Pasul lor moale. // Când răsare luna / sosesc câte una. Nu le auzi, parcă e toată / lumea de câlți sau de vată
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
materiale reciclabile; “*” confecționarea de ormamente din materiale refolosibile; “*” realizarea de tablouri cu teme de mediu. Exemple de activități: Activități pregătitoare pentru realizarea unor produse din materiale reciclabile : Ce deșeuri ne oferă pădurea ? » activitate practică de colectare a deșeurilor : frunze, crenguțe, ghinde, castane etc. ; “*” « Deșeuri din cămara mamei și a bunicii » colectarea de diferite ambalaje ; “*” « Micii ecologiști în acțiune » sortarea și depozitarea deșeurilor colectate. “*” Lucrări practice realizate cu materiale refolosibile - unele din ele au fost lucrate împreună cu preșcolarii, altele au fost confecționate
Educaţia ecologică prin activităţi extracurriculare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]
-
una din imprejurarile cele mai hotaratoare ale vietii unui om. Multe cariere intelectuale nu se datoresc altei imprejurari decat unei carti cazute la vreme buna in mainile unui copil, tot asa precum umbra multor stejari seculari se datoresc caderii unei ghinde pe pamant prielnic “ Caragiale, I.L. - ARGUMENT Lectura cărților constituie o activitate fundamentală pentru întreținerea condiției intelectuale, îmbogățirea cunoștințelor și a limbajului, pentru cunoaștera indirectă a diferitelor universuri și realități. Unul din obiectivele fundamentale ale limbii romane, ca disciplină școlară la
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
vertij al unei metafizici în care simbolurile de bestiar fabulos eșuează deseori în grotesc, iar temele (iubirea, moartea) nu depășesc stadiul unor elemente de recuzită, încât astfel de producții nu ajung să dea impresia unui lirism meditativ: „Parcă asul de ghindă/parcă cerul cu oase/de îngeri,/ totuși/poate gările - aprinse - /fiindcă trecem uniți/peste ape ce-ntreabă,/fiindcă răspunsul/aruncat ni-e în față -/ pod fără-ntoarcere” (Șansă); „Iar râul a pornit la deal/și dealul a pornit la vale
RACHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289078_a_290407]
-
Vraja), Raicu Ionescu-Rion. Scrieri literare au dat Sofia Nădejde, C. Mille, Anton Bacalbașa, Gh. Nădejde (sub pseudonimul Leon Gârbea), C.Z. Buzdugan, Eugen Vaian, I. Catina, Mihai Pastia, Traian Demetrescu, A. Steuerman (De la Iași, De la Prut), C.A. Teodoru (C. Ghindă), I.N. Roman, I. Păun-Pincio, N. Tofan, V. Pop, Z.C. Arbore. În M. a debutat Jean Bart (Eugeniu P. Botez), sub semnătura Gh. Rot, cu un articol intitulat Să ne dumerească, și tot în săptămânalul socialist el a mai publicat
MUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288282_a_289611]
-
București, 1989; Țara hoților de cai, București, 1991; Casa de la miezul nopții, București, 1994; O partidă de pocker, București 1994; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, Galați, 1994; O corabie spre Bethleem, București, 1997; Năluca, București, 1997; La umbra crailor de ghindă (dialog cu Mihai Ispirescu), București, 2001; Amantul Marii Doamne Dracula, București, 2001; Dincolo de nisipuri, postfață Eugen Simion, București, 2002; Ningea în Bărăgan, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 2002; Punți prăbușite, București, 2002; Proză, îngr. Steluța Suciu, Brașov, 2003. Traduceri
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
longevitatea și rezistența. În vis, are frecvent o semnificație în acest sens: sentiment sau dorință de putere, forță fizică și psihică, voință, determinare. Pe de altă parte, stejarul este un dublu simbol falic prin verticalitate - simbolizarea erecției - și prin fruct - ghinda. Are deci o semnificație sexuală pe care o regăsim de altfel și în limbajul familiar, „viguros ca un stejar”. Frasin Frasinul simbolizează axa lumii, mai ales în tradiția scandinavă, cu Yggdrasil, arborele originar, sprijin al umanității. În vis, exprimă aspirațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
din care ați căzut. Cât ați stat la mine, ați crescut, vați înzdrăvenit și sunt convinsă că acum aveți puterea necesară să vă urcați în înălțimea copacului. Acolo e de voi, de cățărat, de aventurat între crengi și de căutat ghinzi împotriva foamei. Haideți dragii mei puișori, la marea plimbare! Tu, Lady, du-te înainte să ne arăți drumul, tu știi cel mai bine la care stejar iai găsit pe ei. -Am sosit! Și acum vă pun pe fiecare pe trunchiul
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Una dintre ele o lămurește: — Acolo ținem tot ce este mâncare și băutură... — Cămară, murmură visătoare copila. Cuvântul îi trezește nostalgii. Nu numai ei. Vestala Silvia oftează: — Aici e vinul, grâul, uleiul, lintea, bobul... Și meiul, o completează alta, parâmul, ghinda și ovăzul... Occia intervine: — Lăsați astea. Se apleacă asupra fetiței. — Trebuie să știi că nimeni nu are dreptul să intre aici, în afara noastră și a Marelui Pontif. — De ce? — Pentru că, pe lângă tot ce strângem și înmagazinăm pentru zeiță, se găsesc acele
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și corbii le-au sfâșiat hoiturile. E drept că foametea nu s-a mai abătut niciodată asupra celor trei sate de când familia samuraiului primise pământurile în stăpânire, dar tatăl său a poruncit ca fiecare gospodărie să adune în saci castane, ghinde și mei din primul cules și să le pună la păstrare în podurile caselor, atârnate de grinzi. Ori de câte ori vedea sacii puși la păstrare în fiecare casă, gândurile samuraiului zburau de la unchiul său plicticos la chipul blând al tatălui său mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și printre ele se vedeau sărind din când în când pești zburători. Samuraiul se odihnea la umbra unui catarg când băgă de seamă că fără să-și dea seama luase cu el rozariul. De un capăt al rozariului făcut din ghindă atârna o cruce pe care era sculptat trupul gol al unui bărbat sfrijit. Samuraiul se uită la omul acela cu brațele întinse și cu capul căzut fără vlagă, dar nu înțelese de ce toți străinii în frunte cu Velasco îl numeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ceară topită, formată parcă din lacrimile vărsate chiar de el. — Seara indienii vin aici și se roagă. Și femeile, și bărbații se plâng acestui Iisus povestindu-i durerea lor. Își vârî mâna în sân și scoase un rozariu făcut din ghindă și un teanc de hârtii roase pe margini. — Nu am ce să vă dăruiesc. Vă rog luați cel puțin aceste lucruri. Este viața Domnului nostru scrisă de mine. N-aveau de ce să nu le primească. Lângă trestiile de pe lac îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
muguri tineri. Când se ridică soarele și se mai încălzește puțin, caută vreo poieniță unde să dormiteze sub paza calăuzei bătrâne. Mistreții s-au adunat și ei, cu mic cu mare, în turme bunicele, scormonind după jir, rădăcini dulci și ghindă ori poame pădurețe. Unde au lucrat ei cu râturile, grohăind harnic, pădurea parcă este arată, nu alta. Somnul și-l petrec prin desișuri apărate de vânturi, adunați în cerc, godacii fiind la mijloc. Codan, vulpoiul cu blana roșie ca para
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
li se vede din părul lung și mițos. Însă de pescuit, pescuiesc urșii aievea. lată în ce fel: când se face toamnă, oile coboară de la munte și ursul nu mai are de unde să se îndulcească cu carne. Mănâncă el atunci ghindă și jir, dar îi e dor de puțină carne, și își aduce aminte de bunătatea cărnii păstrăvilor. Tocmai în vremea aceea, păstrăvii de prin râurile văilor de munte pornesc în călătorie în susul apei ca să-și depună icrele. Se strâng atunci
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
siguranță. Cam puține specii. Șaisprezece, din câte Îmi amintesc. Asta ar putea fi a șaptesprezecea. Sunt enumerate În analele revistei Morfologii ciudate ale plantelor. Suntem cu toții la curent cu umorul bizar din lumea plantelor. Vezi forma capului? Majoritatea au forma ghindei, nu așa de neted. Mai scoase câteva plante. Nu am văzut nici o poză cu așa ceva, spuse, mirându-se și mai tare de a doua. Dacă aceasta e o specie nouă, e o frumusețe, mai lungă și mai groasă decât majoritatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
său frate, Geremar, așezat alături de el; acesta fu, de fapt, cel care răspunse iute; cu o grimasă de dispreț pe chip, făcu un gest tăios cu mâna: — Daaa! S-o facem pe păstorii! Să ne batem cu porcii romanilor pentru ghindele din pădure! Vandalii și goții au cucerit fortărețe și orașe bogate, i-au forțat pe romani să le recunoască guvernarea asupra unor provincii întregi; iar nouă, nouă ce ne-a rămas să facem? Ne-au închis între munții ăștia și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
misterioasă, pe care sufletul o simte totdeauna ca venită din altă lume. Doamna Pavel era în sufragerie, în cealaltă parte a clădirii și-și dădea în cărți. „O pasență, domnule judecător - mi se arătă a bine: uitați aici craiul de ghindă...” Își scoase apoi ochelarii cu rame mari, prea mari, dar zice-se „moderne” și mă privi ștergându-și ochii cu o batistă mică; străvezie, dantelată cu monogram auriu, pe care nu știu de ce îl numea „de stil imperial”; n-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]