249 matches
-
pe lună făceam baie... Ne ducea la 12 noaptea, cu pătura în cap, așa ca deținuții periculoși... Când ajungeai acolo, îți dădeau o coajă de săpun, dădea drumul la duș și te băgai prin duș, și afară te aștepta cu ghioaga, și iar sus... Acolo erau mulți de drept comun... Eram câte 2 în pat, și în fiecare cameră aveam 3 rânduri de paturi, și al 4-lea suprapus. Eu eram sus, într-un pat suprapus, că eram mai mic. Era
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
el... A stat vreo trei zile numa’ cu burta în jos și cu apă. Mai țineți minte cine l-a bătut? Nu spunea, că doar îl scotea: Vino încoace! Erau din aștia din afară... Îl ducea și-i trăgea cu ghioaga câte putea la fund și dăi drumul... Nu spunea că cine îl bătea... La Periprava cum erau bătăile? Bătăile erau dese, era strict, nu puteai să te apleci la un chiștoc. Militarii mai treceau, mai fuma’ juma’ de țigară și
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de buruiană. A fost foarte greu. Și în ’57 toamna, chiar aici la strada asta, o’ venit îndrumătorii. Io eram la școala de șoferi la Brașov și am venit acasă. Și era vreo 20-30 de îndrumători, golani de ăștia, cu ghioagele... și te forțau să semnezi că treci la colectiv. Și mă oprește nașul meu, Mocanu, care era profesor, și era îndrumător, umbla cu echipele alea. Și îl întreb: Nașu’, pentru ce umblă ăștia? Păi pentru colectivizare. Dar care e treaba
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pe ea și acolo scria așa: „Mă trec de bunăvoie la colectiv”. Măi, dacă e de bunăvoie, voi de ce umblați forțat?! I-am șters o labă. De ce umblați forțat? Păi nu am avut mult, domne, și m-am dus cu ghioaga aia pe stradă... și o apărut o patrulă de Securitate. Și am plecat acasă, și am trecut podu’, am ajuns la gară la Condrea și am plecat la Iași la soru-mea. Mai țineți minte ziua arestării? Da. Am venit de la
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Când ieșeam la plimbare, nu aveai voie să mergi decât cu fața în jos. Te plimbai roată și te uitai numa’ în jos... Dacă erai la etajul 1 sau 2, pe scări, la fiecare colț de scară, caralii stăteau cu ghioaga și: pac, pac. Un băț așa... ca să te demoralizeze. Ce făceați în închisoare toată ziua? Nu aveam voie să stăm pe pat... Nu aveam voie decât să ne plimbam prin cameră, atâta. Da’noi căutam să învățam ceva. Învățam germana
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
de tranziție au tot luat impozite de la femeile care lucrează în masă în economia de piață desindicalizată, arucându-le sub limita supraviețuirii, ca să le dea bărbaților din industria grea, producători pe stoc, hiper-sindicalizați, victimele favorite veșnic revendicative și protestatare, uneori cu ghioaga, să le fie tranziția mai ușoară, sau clienților favoriți ai privatizării, bărbați, de bună seamă. Tot bărbații guvernanți au decis că rețeaua de gaze și canalizare nu este o prioritate națională, mai ales la țară. În definitiv, în această societate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o brichetă. „Lucerna verde-i gre, bre, nu ti jioși. O vinit remorca pisti tractor că n-avea frâne...”, vorbeau oamenii încet. Era un băiat frumos, cu ochi albaștri”, îmi șoptește Ion Irimia. „Păcat di el. Dumnezău nu bati cu ghioaga... Aici o fost pedeapsă gre, bre, pedeapsă gre, se bagă în vorbă și Ștefănică Burghelea. Ia uite că a venit și Teletin, cel cu taurul furat.” Un om voinic, înnegrit tuci de soare, își face loc prin lume, să intre
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
îngăduit să-l calc în picioare,/ Să-mi satur scrâșnirea dinților/ Când îmi blestem sângele părinților!...// Mi-au omorât mila,/ Mi-au lăsat, întreagă și mare sila;/ M'au lăsat în soare să-mi fiarbă gărgăunii frunții/ Să-mi tocesc ghioaga răbdării/ Isbind în idolii depărtării,/ Apoi, vor cerși îndurarea Prea-Sfântului.../ (...) Le-oi da pacea nesătulă a Pământului!", Cadran, anul I, seria a doua, nr. 4, decembrie 1939, p. 3. 119 Sergiu Filerot, op. cit., p. 21. 120 Ibidem, p. 22. 121
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
viziunea mea, înseamnă adevărata publicistică. Și pentru că nu am nici un fel de parti pris-uri, îmi voi îngădui libertatea de a scrie ce gândesc fără a avea pretenția prostească a adevărului absolut, dar gata să mă duelez (cu floreta, nu cu ghioaga), pentru ideile mele, cu o neîndurătoare eleganță. Chiar dacă puterea cuvântului scris a pălit astăzi în fața imaginii devoratoare și superficiale a televiziunii, poate că o opinie echilibrată, rațională, nuanțată își mai găsește totuși locul în zarva generalizată care ne asurzește într-
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
de grâu (se cultiva foarte puțin grâu în acea vreme! - n.a.), grăbiți de apropierea unei furtuni neașteptate, astfel și cei din lunca Vasluiuluiă.loveau cu nădejde” . Dintr-un cu totul alt motiv și marele Iorga zice: „ăTopoarele, securile, ciomegile și ghioagele bătură turbat asupra haitei lupilor, coasele începură să taie holda cruntă a picioarelor cailor turcești. Cu cât ținea mai mult frământarea, cu atât se făcea mai strașnic în desișul zăpăcit al dușmanilor” . Dus de val se lasă și colonelul Gh.
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
ne punem în locul pachetelor tot așa de vii ca și noi, decât că o idee mai mici, izbite cum se nimerea în capul, oasele, carnea dușmancei de moment. Nici atât de analitici cât să realizăm că bătaia cu sugarul folosit ca ghioagă confirma cu vârf și îndesat câte parale făceam în ochii lor, noi copiii, la o (improbabilă de altfel) adică, împlinire a atenționării părintești. Spectacolul acesta care mi-a obsedat și îngrozit copilăria nu mi-a devenit nici mai târziu accesibil
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
fiind un ctitor, avea orgoliul de a înnobila locul sterp prin creația lui. Dar și dacă n-aș ști toate astea, spectacolul pe care-l dau autoritățile culturale de la Constanța, bătându-se între ele cu acestă moștenire pe post de ghioagă, confirmându-ne câte parale face în ochii lor moștenirea culturală, copilul lăsat în grijă și a cărui răspundere o poartă, reprezintă o asemenea emblemă a iraționalului și a alterității. Încerci să înțelegi și îți dai seama, cu disperare, că nu
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
se construiește pe nimic altceva decât pe valoare; ca și cum, în fine,deținerea unei funcții exacerbează orgolii, ambiții și frustrări și nicidecum răspunderea de care vorbesc, liderii locali se bat între ei, exact ca țigăncile din amintirea mea, la fel de nepăsători de ghioaga însuflețită pe care o folosesc, rod al unei vieți întregi de muncă și creație unice, ca orice muncă și creație de fapt. Emblemă a iraționalului și a alterității absolute, spectacolul acestei lupte este și dacă te informezi, cu totul lipsit
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
ea; Cine are topor mare Scoată-mi-l la foc de soare; Cine are bardă mică Facă-i buza subțirică, Când s-a repezi prin gloate Să deie sărut de moarte. Eu n-am flintă, n-am secure, Nici am ghioagă din pădure, Dar câți dinți eu am în gură Îs făcuți pe mușcătură". Ce vor face bărbații într-o țară unde femeile au atâta energie și unde se perindă asupritorii demni de ură? Sunt turcii cei disprețuiți: au răpit-o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
fratele ei, care vine cu ajutoare. Turcii sunt măcelăriți și arși. Ca să scape de represalii, Badiu se înarmează cu buzduganul și se face haiduc. Ca un tâlhar corsican, el se refugiază în pădure. "Ca să-mi fac sfânta dreptate Cu cea ghioagă de pe spate, Să-mi aleg judecători Cei stejari nestrâmbători!". El devine acel tip mândru și îndrăzneț de aventurier care pradă orașele și drumurile, își ține dușmanii în bătaia puștii și, liber ca pasărea cerului, se teme numai de Dumnezeu și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cultivarea opozițiilor se face în așa fel, încât drama să fie rezultatul unei ciocniri autentice; ciocnirea ascute stările conflictuale până la marginile suportabilului;lupta se duce între bine și rău (personaje bune Ț personaje rele); - accesoriile vitejiei: 1. arme albe (paloșul, ghioaga, arcul, sabia, buzduganul); 2. arme de foc (durda, flinta, pistolul); 3. trânta voinicească. - mustața este un simbol al voiniciei, al maturității sau al bărbăției; - personajului i se face o biografie eroică, neavând aproape niciodată legătură totală cu adevărata sa biografie
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ne-a luat el nouă ochii!" Și în final îl luaseră, fără zbateri, sau chiloman. Abia la tabără izbucnise scandalul. Se bătuseră între ei cu copiii, luându-i de mâini și de picioare și rotindu-i prin aer, ca pe ghioage. Pe Rică îl înșfăcase de picioare Puleș, un mustăcios chel și gras, și se-învârtise cu el de jur-împrejur, să facă pârtie. Străjuit de coate, capul copilului se oprise în plexul lui Bâzban, care, cu un geamăt, îl prinsese atunci
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
stabilă în subansamblurile conceptuale pe care le generează: • structura anatomică: trabecula; • caracteristica: trabecular; • intervenția chirurgicală: trabeculectomy; trabeculotomy. Trabs, bis (s.f.) era utilizat în limba latină comună cu numeroase sensuri: "bârnă"; (fig.),,trunchi de copac"; "navă ușoară", "acoperiș de casă", "măciucă, ghioagă"; "suliță enormă", "torță". Grinzile acoperișului se numeau în Imperiul Roman, trabes (bârna mare). Lat. fornix, icis (s.m.); cuvântul circula în limba latină comună cu sensurile de "boltă, arc", "arcadă" a casei romane; "lupanar". În NA fornix desemnează "un corp sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
stăpânii, că noi suntem cei puternici și nobili? Pe noi se sprijină prinții și stăpânirile. Sabia noastră Îi aduce pe tron și Îi ajută să rămână acolo. Sabia noastră le sare În ajutor atunci când au nevoie, și nu secerile și ghioagele acestor nenorociți! — Taci, mi se pare că iar am auzit pași! Amândoi traseră cu urechea, În Întuneric, ținându-și răsu flarea. Însă nu se auzi nimic. — De ce n-am sărit eu oare astăzi pe estradă? continuă cealaltă voce. Erau amândoi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vor putea sau nu să țină piept când, deodată, ca la un semn, se auzi Înspre pădure un vuiet adânc, de parcă valuri uriașe s-ar fi prăvălit peste țărmuri, și dintre pomi apăru un puhoi de țărani, Înar mați cu ghioage, securi, țepușe, fiecare cu ce apucase. Johannes Îi adunase În graba mare și-i conducea acum ca un cumplit zeu al răzbunării. Alături călărea Ludovic din Ottmarsheim, cu oamenii săi. Gloata furioasă mătură totul În calea ei. Luați prin surprindere
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Staufen, Însoțiți de slujitorii lor. Mai mult, sihastrul trimise după ajutor În satele vecine și, aflând că sfântul lor Îi cheamă În ajutorul ducelui Conrad, oamenii nu zăboviră. Fiecare luă ce-i fu la Îndemână, și porniră șiruri, șiruri, cu ghioage, cu coase și securi, cu tot ce putea fi folosit ca armă, spre fortăreața de pe Stouff. Vestea se răspândi cu iuțeala fulgerului, astfel că la fiecare răspântie se adăugară alți localnici. Pâraiele se tran sformară În râuri și râurile În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
am luptat și cu mulți potrivnici m-am Înfruntat, dar aceștia erau diavoli curați, dezlănțuiți din fundul iadului. Împotriva unei lănci și a unei săbii te poți apăra, dar când Îți sar În spinare o mie de țărani belstemați cu ghioage și cu coase... Tu n-ai mai apucat să vezi cum se poate rostogoli un cap de cavaler de parc-ar fi un dovleac, adăugă el batjocoritor. Cum sparge capul o ghioagă mânuită cu Îndemânare, de sare țeasta făcută țăndări
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În spinare o mie de țărani belstemați cu ghioage și cu coase... Tu n-ai mai apucat să vezi cum se poate rostogoli un cap de cavaler de parc-ar fi un dovleac, adăugă el batjocoritor. Cum sparge capul o ghioagă mânuită cu Îndemânare, de sare țeasta făcută țăndări În toate părțile... Am plecat să văd ce se petrece aici, În casa mea, unde ți-ai adăpostit comoara cea de preț, ripostă sec Adalbrecht. Voiai să-și ia tălpășița? Am ajuns
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
început în mod amical: "Nu-i bine, tovarăși! De ce să zgîndărim rănile vechi?!" (Chiar și privitor la Ivan Denisovici, pensionarii albaștri anume asta reproșau: de ce să zgîndărim rănile acelora care au stat în lagăr? Ei, chipurile, trebuie menajați!) Apoi cu ghioaga: Hei, voi cei care ați scăpat teferi, tăceți! Voi nu ați fost reabilitați". Și iată că în Germania de Vest pînă în anul 1966 au fost condamnați optzeci și șase de mii de criminali naziști (dar n-am auzit de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Mitică, fratele meu care a murit, și despre nașterea lui Vasilică 13, despre temperamentul de nepăsător al tatei ș.c.l. Buzdugan persian; cu orice fier la capăt hamger pumnal scurt, lat, încovoiat. Buzdugan cu cap de diavol, sau cu ghioagă ghimpoasă. Cararea pietroasă țipa rănită de cuele de fier ale cismelor. La pod la Dumbrăvița: moartea unui țigan. Un vechil care are la câmp o nevastă pe care a bătut-o și a alungat-o după ce l-a înșelat, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]