260 matches
-
umblau oameni: argați aduceau caii în grajduri; prin dosul curții trecea o cireadă de vite într-o pulbere deasă, care se înălța până la cer. Glasurile haidăilor sunau necontenit, chemând, îndemnând, amenințând. Din când în când izbucneau sudălmi aspre și vuiau ghioagele în deșerturile vitelor. Câteva tălănci sunau trist, nevăzute, prin pulberea neagră. — Multe vite mai are și boierul nostru!... zise cu oarecare mândrie humelnicul. Ocoliră casa scundă de bârne și se opriră la ușa de dindos. Așteptară un timp. Pe după un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de alamă. - Faliboga icnea și-și rotea înspăimântător ochii în orbite. Suduia înăbușit și suflarea lui de dușmănie era încărcată de miros tare de băutură. — Ce vrei? strigă cu ochii tulburați Lepădatu, plecat asupra lui. Picături de ploaie luceau pe ghioaga de alamă. —Măi Niță, măi băiete, nu mă omorî! gemu deodată cu groază Faliboga. Lepădatu se sculă ușor în picioare; își trecu la spate, în chimir, buzduganul; privirile i se muiară și ridică pe vătaf de jos. Nu te omor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Ai înțeles? Danny ridică paharul și păru să se întristeze când își dădu seama că era gol. — Da, căpitane. — E tot „Mal”. Vrei să mănânci ceva? — Nu, mulțumesc. — Ceva de băut? Danny împinse paharul deoparte. — Nu. Buzz zise: — Păstrează-ți ghioagele pentru Mănușile de Aur ale Poliției. Știu un tip care a ajuns sergent caftindu-i pe gagiii pe care îi ura comandantul lui. Danny râse. Mal se gândi că ar fi bine să-și comande ceva de băut, ca să-și liniștească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
Acum, Însă, totul era altfel. Mulți dintre ei erau la câteva sute de pași de casele lor. Iar asta făcea ca linia pedestrimii să fie imposibil de clintit. „Nu cedați nici un pas!” le poruncise voievodul. Iar răzeșii, Înarmați cu săbii, ghioage sau buzdugane, rezistau. În spatele lor, călărimile domnești urcau spre noile locuri indicate de măria sa. Răzeșii erau zidul de apărare. Cavaleria se pregătea să fie vârful de lance al atacului. * - În sfârșit... murmură Oană. Aud zgomot de luptă În pădure... Armata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
voievodul se ridică, Întâi Într-un genunchi, apoi În picioare. Era teafăr. Ceea ce Însemna că Marele Maestru se sacrificase. Ienicerii reluară atacul. Apărătorii la patru sute de pași, lăncierii pe flancuri, pregătiți de aruncare, spadasinii scoțând săbiile, măciucașii de Dorohoi ridicând ghioagele uriașe de la oblâncul șeilor. Și deodată, asemeni unei pantere care pândise doar momentul hotărâtor, Marele Maestru țâșni În fața voievodului, se opri o fracțiune de secundă, cât să rupă Între degetele mâinii drepte săgeata otrăvită, apoi scoase ambele săbii de la spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
dacă o trezire din somnul său adânc era de temut sau de dorit. Era dus pe targa cu roți de-a lungul unui coridor pe ai cărui pereți atârnau arme din Evul Mediu: halebarde, arbalete, securi cu două tăișuri, săgeți, ghioage și săbii strânse snop, și muschete, care ar fi putut data din vremea tulburată de războaie a lui Grimmelshausen; ce a putut să inventeze omul pentru a interacționa cu semenii lui în vremuri schimbătoare. M-am uitat în urma caporalului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de necontestat/ ...Că umflat în pene el vroia să zboare/ Din curte modestă în ...Academie”. Dobitocul: „A intrat degrabă-n Front,/ A lătrat, s-a gudurat/ Și l-au ales deputat/...Ia cuvântul la ședințe,/ Mai combate liberalii,/ Dă cu ghioaga în canalii/ Și pe la lăsatul serii/ Vrea să cheme iar minerii” ( Se vede cât colo cam despre cine e vorba, zic eu). Lingăul: „Cât de scârnav e hârdăul,/ Pe de lături stă lingăul/ ... Chiar de l-ai băga în boală
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
SE POATE TĂIA GÎTUL; POATE FI STRANGULAT; UN GLONTE ÎI POATE ZDROBI CAPUL; ÎL POATE DEZINTEGRA UN TUN ENERGETIC. TRUPUL LUI NU MAI E PROTEJAT ÎN NICI UN FEL \ LA NEVOIE AM PUTEA SĂ-L UCIDEM CHIAR ȘI BĂTÎNDU-L CU GHIOAGELE. ȘTIM BINE CĂ TOATE ACESTEA SE POT FACE ÎN CLIPA ASTA. DAR, DATE FIIND INSTRUMENTELE STRANII PE CARE LE FOLOSEȘTE, NU MAI ȘTIM DACĂ ACESTE LUCRURI AR MAI FI POSIBILE ȘI PESTE ZECE MINUTE. VORBIND ATÎT DE SERIOS, TÎNĂRUL CONSILIER
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
care-i cheamă Terentie, Meletie și Isachie. Nimeni n-a izbutit a-i birui, având ei în preajmă, la vreme de harță, trei slujitori, care se-ntâmplă să aibă aceleași nume ca și războinicii. Unul din slujitori mânuiește cu meșteșug ghioaga, celălalt sulița, al treilea arcanul. Îi cheamă deci și pe aceștia tot Terentie, Meletie și Isachie. Pentru slujba lor îi plătim deosebit pe unul de altul, potrivit înțelegerii făcute. Războinicii și slujitorii lor locuiesc, doi câte doi, la Cetatea Veche
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Isachie. Pentru slujba lor îi plătim deosebit pe unul de altul, potrivit înțelegerii făcute. Războinicii și slujitorii lor locuiesc, doi câte doi, la Cetatea Veche, la Cetatea Nouă și la Cetatea Arsă. Dintre slujitori, la Cetatea Arsă locuiește cel cu ghioaga. Pe acesta și pe războinicul de la Cetatea Nouă îi cheamă la fel. La Cetatea Veche locuiește războinicul cu numele Isachie. Războinicul de la Cetatea Arsă primește, după fiecare luptă, un câștig de nouă ori mai mare decât cel primit de ghiogar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
numele Liana. Și dacă n-a găsi dezlegarea cea dreaptă, să se știe că au cercat și alții mai înainte, tot fără folos. LIOARA: Vorbește, fata mea. LIANA: Măriile Voastre, eu mă gândesc și zic așa: dacă pe cel cu ghioaga îl cheamă ca pe războinicul de la Cetate Nouă, și dacă războinicul Isachie locuiește la Cetate Veche, atuncea pe slujitorul cu ghioaga nu-l cheamă Isachie. SFETNIC I: Acesta-i un lucru vădit de la început. LIANA: Prea bine. Acuma, dacă cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
fără folos. LIOARA: Vorbește, fata mea. LIANA: Măriile Voastre, eu mă gândesc și zic așa: dacă pe cel cu ghioaga îl cheamă ca pe războinicul de la Cetate Nouă, și dacă războinicul Isachie locuiește la Cetate Veche, atuncea pe slujitorul cu ghioaga nu-l cheamă Isachie. SFETNIC I: Acesta-i un lucru vădit de la început. LIANA: Prea bine. Acuma, dacă cel cu ghioaga locuiește, cum s-a spus, la Cetatea Arsă, atunci războinicul din aceeași cetate, care câștigă de nouă ori mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
cheamă ca pe războinicul de la Cetate Nouă, și dacă războinicul Isachie locuiește la Cetate Veche, atuncea pe slujitorul cu ghioaga nu-l cheamă Isachie. SFETNIC I: Acesta-i un lucru vădit de la început. LIANA: Prea bine. Acuma, dacă cel cu ghioaga locuiește, cum s-a spus, la Cetatea Arsă, atunci războinicul din aceeași cetate, care câștigă de nouă ori mai mult decât dânsul, nu e Terentie, pentru că 222 de bani de aur nu se pot împărți desăvârșit la 9. Așa că războinicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
pe războinicul de la Cetatea Nouă, numele lui este deci Terentie. SFETNIC II: Copila are dreptate. Numai că cimilitura cere numele altui slujitor. LIANA: Nimic mai lesne decât să-l aflăm, odată ajunși aici, înțelepte sfetnice. Terentie fiind numele slujitorului cu ghioaga, cel cu sulița, despre care știm că-i chior de-un ochi, fiind altul decât Meletie, trebuie să se numească Isachie. Slujitorul cu arcanul, singurul care a mai rămas, poartă prin urmare numele de Meletie. SFETNIC III: Pre legea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
era frică. Frică să trecem de la planuri la fapte, adică să-l ucidem pe Ceaușescu. Îmi e silă să-mi amintesc ce frecții sterile mai îndrugam la întâlnirile noaste săptămânale: AKM, bazuca, grenada. De, mai aveam puțin și treceam la ghioagă și săgeată. Dacă stau să mă gândesc bine, cred că voiam să-l ucidem pe Ceaușescu fiindcă el viu era proba evidentă a lașității noastre. Mutra lui ne comunica seară de seară același mesaj: „Rahaților, sunteți mai rahați cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
reală, doar au aplaudat furtunos, da’ zău că mă așteptam să strige și despre UE). Au urmat concursuri marinărești sub înaltul patronaj al senatorului V., cel mai tare din parcarea cu nomenclaturiștii de la fața locului. Băieții au aruncat cu o ghioagă la găurică, au făcut și dezlegat noduri, au strigat pe rând: „Om la apă!”, au fluierat diverse comenzi. Noi ne tot miram și aplaudam măiestria. Șefului comenduirii îi mai sărise cureaua de la pantaloni cu încă un ochi din pricina mândriei ostășești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ca atunci când vor fi interogate de ANAF, când vor fi biciuite, gâtuite, pocnite, jumulite de vii sau lovite cu bocancul, nu vor divulga cu nici un preț numărul total de surate pe care le conține gospodăria dumneavoastră. Între timp, pregătiți-vă ghioaga ghintuită și retragerea strategică în munți pentru rezistența armată. Este un sfat, nu un îndemn (spun asta doar ca să am o acoperire față de cei care poate acum trag cu urechea la ceea ce vă spun eu). Iată ce le-a mai
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
acum dinaintea ochilor mei. Îi invidiam pe cei care au putut vedea cu ochii lor priveliștile și scenele descrise de căpitanul Nichols. Când li s-au închis porțile azilului de noapte, Strickland și căpitanul Nichols au căutat ospitalitatea lui Bill Ghioagă. Acesta era stăpânul unei pensiunii pentru marinari și era o huidumă de mulatru cu un pumn zdravăn care oferea matrozilor rămași fără angajament hrană și adăpost până se angajau din nou. Au stat la el o lună, dormind câte doisprezece-paisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
brazilieni -, pe dușumeaua celor două încăperi goale din casa lui, pe care el le repartizase acestor musafiri. Și în fiecare zi mergeau cu el până la Piața Victor Gélu unde se întâlneau căpitani de vapoare în căutarea unor matrozi. Mulatrul Bill Ghioagă era însurat cu o americancă obeză și șleampătă ajunsă până la această treaptă a decăderii prin Dumnezeu știe ce proces de degradare, și în fiecare zi cei găzduiți în azil făceau cu schimbul ca s-o ajute la treburile domestice. Căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fiecare zi cei găzduiți în azil făceau cu schimbul ca s-o ajute la treburile domestice. Căpitanul Nichols a găsit că a fost o lovitură de geniu din partea lui Strickland că a scăpat de corvoadă pictându-i portretul lui Bill Ghioagă. Acesta nu numai că i-a plătit pânza, culorile și pensulele, dar i-a mai dat pe deasupra lui Strickland și o jumătate de kilogram de tutun de contrabandă. După câte știu s-ar putea ca tabloul să mai împodobească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
a explicat el mie. Și franțujii nu sunt chiar așa de formaliști. Mi s-a părut că înțeleg ce voia să spună. Strickland nu avea acte, dar asta nu ar fi fost o chestiune care să-l încurce pe Bill Ghioagă dacă vedea perspectiva unui profit (el le lua salariul pe prima lună tuturor marinarilor cărora le găsea un angajament), și lui Strickland i-a făcut rost de documentele unui fochist englez care, în mod providențial, murise chiar în brațele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
fie oferite de vase care mergeau spre vest. De două ori Strickland a refuzat angajamente pe cargoboturi care primeau și oameni săraci în drum spre Statele Unite și o dată o slujbă pe un vas de cărbuni care mergea la Newcastle. Bill Ghioagă nu suporta încăpățânarea care n-avea drept rezultat decât pierderi pentru el și ultima dată i-a dat afară din casă pe Strickland și pe căpitanul Nichols, fără prea multă zarvă. S-au trezit din nou în aer. Mâncarea de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
suporta încăpățânarea care n-avea drept rezultat decât pierderi pentru el și ultima dată i-a dat afară din casă pe Strickland și pe căpitanul Nichols, fără prea multă zarvă. S-au trezit din nou în aer. Mâncarea de la Bill Ghioagă nu era niciodată foarte bună și te sculai de la masa lui aproape la fel de flămând cum te așezaseși, totuși câteva zile au avut motive profunde să-l regrete. Au învățat ce înseamnă foamea. La Cuillère de Soupe și azilul de noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
unei țări ale cărei frontiere îi cuprindeau pe toți. Marele Regat al lui Papură Vodă. — Însă sigur că Strickland făcea urât când îl supăra ceva, zise căpitanul Nichols dus pe gânduri. Într-o bună zi ne-am întâlnit cu Bill Ghioagă prin piață și ăsta i-a cerut lui Charlie actele pe care i le dăduse. „N-ai decât să vii să le iei dacă ai nevoie de ele“, i-a zis Charlie. Era un individ voinic Bill Ghioagă ăsta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
cu Bill Ghioagă prin piață și ăsta i-a cerut lui Charlie actele pe care i le dăduse. „N-ai decât să vii să le iei dacă ai nevoie de ele“, i-a zis Charlie. Era un individ voinic Bill Ghioagă ăsta, dar parcă totuși nu prea i-a plăcut lui cum arăta Charlie, așa că a început să-l suduie. L-a făcut în toate felurile, i-au venit la gură și trebuie să vă spun că dacă se apuca Bill
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]