236 matches
-
place când mi-e tare greu,/ Cântecul să mi-l horesc la gloată". ("Eu nu cânt că știu să cânt", Victor Tulbure, 1959) " Dă-mi babo, în cărți/ Câte porți mi s-au dus de noroc/ Dă-mi, babo, în ghioc" (Veronica Porumbacu). 3 Pentru poeții interbelici, folclorul "nu a alcătuit numai o sursă de inspirație a motivelor poeziei contemporane, ci, într-o însemnată măsură a contribuit la cristalizarea formei poetice însăși". Al. Dima, E.S.P.L.A., 1936 (Zăcăminte folclorice în poezia noastră
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vergea trecută printre firele de urzeală G gaie - șorecar, pasăre care vestește ploaia galiță - pasăre de curte garoi - pasăre gavăt - lup găoace - coajă de ceapă gătej - vreasc găvan - partea scobită a lingurii găzar - vînzător de petrol lampant ghilit - albitul pînzei ghioc - coajă de ou ghizd(ea) - lada de deasupra fîntînii gîci (a) - a descoperi gîlci - inflamație a ganglionilor gîtului gîrlă - cută, pliu gîtlan - gîtlej glistir - clistir goană - vînătoare gobaie - gobac, pasăre de curte gogoașă - excrescență sferică pe creangă gorăi (a) - a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mult. Alteori, socrul i se adre sea ză direct și numele îi este marcat alături de cel al viitoarei soții. Iată cum sună foaia de zestre a Voicăi din Bărbu leț, județul Dâmbovița: „Încredințăm cu această scrisoare a noastră la mâna Ghiocii, gineri mieu, precum să se știe că, primind a lua în căsătorie cu a noastră copilă, anume Voica, din cele ce ne-am învoit i-am dat.“ În țe le ge rea încheiată, ginerele primește foaia de zestre ca semn
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
le strecoară în suflet stropi de eternitate. Artiștii au rămas ultima specie a utopiei. Unii citesc mult. Alții - și cu folos. Aceleași cuvinte a folosit și Cehov. Dar noi nu găsim tensiunea necesară dintre ele. Opera scriitorului este , de regulă, ghiocul care reproduce îndeosebi valurile tumultoase ale copilăriei și ale adolescenței. Creatorii de artă știu că după ce ai încălecat un tigru, nu te mai urci pe o răpciugă. Pe artiștii mari îi interesează căutarea. Pe ceilalți - succesul. În marea poezie irumpe
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
încercat să și le apropie cât mai mult: sunt fierari, muzicanți sau ghicitori. Pentru aceștia divinația devine o profesie care se transmite din generație în generație, alături de o serie de ritualuri și rețete magice. Ghicitul în cărți, în palmă, în ghioc, în bobi, pietre sau foc sunt doar câteva dintre formele practicate de aceștia. Aproape că nu există țigan care să nu cunoască o formă de ghicit sau să nu știe un descântec. Din nefericire, multe dintre aceste practici sunt transformate
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
repeziciune amețitoare, că abia îi poți urmări cu ochiul și cu mintea. Sunt lunecoși... că-i pierzi printre degete. Țigăncile, cercetându-i cu ochi ager pe cei mai „slabi de înger“ îi iau în primire: „gâcim în palmă...! ..gâcim în ghioc!... gâcim trecutu‟...ce-o fost, gâcim ce-a să fie!... Hai, gospodină frumoasă să-ți gâcesc bafta și nărocu...!“ și,tot așa, o țin fără oprire. Dar, cine nu-și dorește sa-și afle ziua de mâine... ori, norocul!.. Bogatul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
îi zise... - Hai, frumosule... să-ți gâcesc!.. să-ți zâc de dor, de amar, de.. - Fugi de‟ici cioară! ..o întrerupse, și cu mâna împingând-o la oparte. Dar țiganca nu renunță atât de ușor. - Hai să-ți gâcesc în ghioc, bafta și nărocu‟!.. ochii mari și negri, neobișnuit de mari și negri, umblându-i în cap ca mărgelele. Și, nu se lăsă, băgându-i-se în suflet, rânjindu-i cu toți dinții albi, neobișnuit de albi. - Dă-te în lături
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nechemat, un strigoi. Ca să mai pot respira 101 , în monstruoasa mea nefericire, o clipă și încă o clipă, făceam un efort care altuia i-ar fi fost suficient ca să scrie o epopee, ca să scrie Cartea cea mare. Conacul, ca un ghioc huitor năpădit de furnici, mă respingea cu o putere de neînțeles. Am simțit deodată că mi se contractă venele gâtului și am ieșit în imensa curte cu alei întortocheate, la soare și la aer. "Labirint viața, moartea labirint/Labirint fără
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
n-aș mai fi reușit să cobor, fiindcă tot culoarul era ocupat de valize și genți așezate claie peste grămadă. L-am rugat pe șofer să aștepte și m-am repezit spre conac. Complet gol și părăsit, ca un imens ghioc pe o plajă pustie, ca un craniu din care gândirea și nebunia s-au volatilizat de mult, clădirea vuia subliminal, amenințător, cum vuiesc în copilărie locurile străine prin care ești silit să treci. Dormitorul, cu paturile dezbrăcate de așternuturi, cu
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
instrumente.) O altă revistă adresată gîndirii noastre interlope este Lumea ghicitoarelor, Încărcată cu țigănci, nostradamuși, ghiuluri, mistere, astrologi babilonieni, plus o poză cu Romica Puceanu. Din depoziția unei chiromanciere de succes am reținut o frază Îndurerată. „Milițianu mi-a aruncat ghiocul pe care-l aveam de la mama, și mi-a zis c-o să-mi iasă ghicitul pe nas.” Ținînd cont de acest proeminent organ olfactiv de om de stat, mă gîndesc la președintele țării, care-ar trebui să-și dea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
frig, îmi propuse, împotriva obiceiului meu, să beau puțin ceai. Am refuzat la început și, nu știu de ce, m-am răzgîndit. Ea trimise după una din prăjiturile scurte și durdulii numite mici madlene, care parcă ar fi fost turnate în ghiocul scobit al unei scoici Saint-Jacques. Și curând, în mod mașinal, copleșit de ziua mohorâtă și perspectiva tristă a zilei de mâine, am dus la gură o linguriță de ceai în care înmuiasem o bucată de madlenă. Dar chiar în clipa
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
aurie, o râcâia ușor cu unghia în colbuitele intrânduri, întârziind minute bune, cu indexul sau policarul, în interiorul alb al ei, dându-i ocoale nesfârșite, de parcă l-ar fi șlefuit, precum un maâtre bimbelotier, concavitatea sidefie a unei scoici, a unui ghioc. — Bănuiți, domnule profesor, îl întrebă Nora, arțăgoasă, pe Vasile, de ce crapă din senin un vas, o vază, o cană albă de cacao velină ca o caolină, un pahar, o cupă de șampanie, o ceașcă de cafea de Saxa?... Cafea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
un ornament din sidef în culori alb și negru, dispus în cercuri egale ca mărime. Ornamentul era făcut din plăcuțe dreptunghiulare, lipite fără a se cunoaște granița dintre ele. Fiecare plăcuță era tăiată dintr-o cochilie de melc asemănător cu ghiocul, mai mic, dar cu carcasa dură și groasă. Lumina se reflecta într-un joc de culori care fascinau ochiul. Șlefuirea s-a făcut, probabil, la un strung și apoi cu o pastă foarte ușor abrazivă, sau poate cu o pîslă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Canapele, scaune, dulapuri, vitrine și chiar fotolii constituiau o adevărată avere prin aceste locuri socialiste. Într-o curte, pe o măsuță, este fixat un polizor acoperit de un praf de culoare albă. Alături, niște rafturi sînt pline ochi de melci (ghiocuri). Mai mari, mai mici și chiar mici de tot, probabil pentru șiraguri de mărgele destinate femeilor cochete. Melcii mari, enormi, de culori diferite, ne sînt prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mărgele destinate femeilor cochete. Melcii mari, enormi, de culori diferite, ne sînt prezentați ca fiind viețuitoare ce depășesc frecvent suta de ani. Se remarcă printre aceștia unii de o culoare rozaliu-sidefie, adevărate rarități protejate de lege. Uite, nevastă, cu două ghiocuri din astea ne putem hrăni tot restul vieții... Gluma nu este gustată și, cu toate insistențele bătrînului, nu-i traduc ce-am spus. Obiecte din carapace de broască țestoasă cizelate cu migală îmbogățesc oferta bătrînului spre vînzare. Pe un perete
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ore 1. Cărămidarii 2. Argilele VII. Rudarii și pădurea. Prelucrarea lemnului .................................2 ore VIII. Muzicanții. Lăutarii............................................................2 ore IX. Meserii sezoniere: culesul fructelor de pădure și bureții............. ...1 oră X.Ghicitul sau gâcitul. Cerșetoria..................................................2 ore 1. Ghicitul, datu În ghioc sau În cărți 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul 3. Cerșetoria XI. Meserii pierdute: prelucrarea osului și cornului, prelucrarea pieilor și părului de animale, coșarii, văcsuitorii, ursăritul și vărării..................2 ore XII. Curiozități istorice despre rromii din România...........................1 oră
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
zona alpină (Cheile Bicazului, Cheile Turzii) etc. Încă din trecutul lor rromii au considerat pădurea drept o sursă de hrană și de venit alternativ care să le asigure un minim existențial. X. GHICITUL sau GÂCITUL. CERȘETORIA 1. Ghicitul, Datu' În ghioc sau În cărți! Este o activitate tradițională care, se pare, vine tot din trecutul istoric al rromilor. Ghicitul este specific femeilor de căldărari, În special, fiind o activitate care are destui exponenți În România dar și În alte state. Desfășurată
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
atenția oficialităților locale și naționale. Multe dintre emisiunile din media occidentală se referă la rromii din România și la diferitele rețele de cerșetorie pe care aceștia le controlează precum și la ”investițiile” de capital ale ”capilor” acestora din România. Știați că... Ghiocul = o scoică de sidef care are diferite forme și dimensiuni, este considerată a avea puteri magice În opinia populației rrome Lectură. Profeții, ghicitul În cărți la Vălenii de Mureș ”Cu așa ceva se ocupa numai o singură femeie rromă din sat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
cad Înfrânte de oboseală. Mai departe, copiii cari se rostogolesc la pământ și se luptă Între ei. Aici o familie Întreagă doarme lângă un foc ce s-a stins; aici niște babe, croite după modelul vrăjitoarelor lui Machbeth, dau cu ghiocul fetelor, care le cer căutarea norocului. Împrejurul corturilor hoinăresc câini, urlând, și niște bieți căluți rânchiezesc, cercetând oriunde o hrană tăgăduită de sărăcia pământului. E totdeodată un spectacol izbitor... Fiecare trib se compune din mai multe bresle - aceea a lingurarilor
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
Adela * Concursul Istoria mea-Eustory, 2005-în prezent, echipaje premiate la faza națională 1. premiul II și participare la faza europeană la Academiile Eustory a elevilor Padurariu Emilian- „Conflicts in the European Past and Their Echoes in the Present” , Berlin , august 2006 Ghioc Elena- „Multiple Cultures and Civilizations in Bucharest and Sighisoara” , Sighisoara, septembrie 2006 Popa Cosmin- „Exclusion and Ghettoization in European History”, Venetia, septembrie 2006 Profesor coordonator Mercaș Hariclea 2. premiul II și participare la faza europeană la Academia elevilor Banu Corina
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
familie, studiază colecțiile muzeelor din regiune, adună un material variat pe care se străduie să-l integreze unui context istoric. În cadrul ediției a IV-a a concursului Eustory, în 2006, lucrarea „A scrie istoria lui acasă” realizata de elevii Elena Ghioc, Popa Cosmin, Emilian Padurariu, coordonați de profesorul Mercaș Hariclea a fost distinsă cu premiul al II-lea. Subiectul ales a fost familia pășcăneană, de ieri și de astăzi sau o încercare de a exprima aspectul privat a unui oraș a
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
trei dintre membrii echipei coordonate de profesor Mercas Hariclea au participat la Școlile de Vară organizate de Fundația Eustory: Popa Cosmin la “From Venice to Warsaw to Paris: Exclusion and ghettoization in European history”desfășurată la San Servolo-Venice | Italia; Elena Ghioc la “Multiple cultures & civilizations: blessing or threat?” desfasurata București și Sighișoara | România și Emilian Padurariu la “Looking back into the present:Conflicts in the European past and their echoes in the present” ,Berlin-Wannsee | Germania. În 2008 trei elevi, Lungu Brindusa
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
cei mai buni profesori posibili și ar trebui considerată la fel de importantă, dacă nu mai importantă, decât acumularea cunoștințelor. Bucură-te, floarea mărului, bucură-te! Uite în preajmă-ți pulberi de aur ca un nor în aer! ... Bucură-te, floare ca ghiocul, Bucură-te, floarea mărului, și nu te speria de rod!1218 Moștenirea lăsată de Lucian Blaga este frumoasă și înălțătoare, este lupta noastră de zi cu zi, creativitatea ce-o putem realiza și chiar o realizăm prin cuvântul devenit poesia
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
cu domiciliul actual în Germania, 59229 Ahlen, Lutkeweg 45, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Manarade nr. 164, județul Albă. 62. Vrâncianu-Popa Gabriel, născut la 26 august 1967 în localitatea Iași, județul Iași, România, fiul lui Vrâncianu Neculai și Ghioc Rodica, cu domiciliul actual în Germania, 26382 Wilhelmshaven, Kettenstr. 25, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Călărași, Str. Policlinicii nr. 3, bl. K19, sc. A, ap. 7, județul Călărași. 63. Vrâncianu-Popa Mariana, născută la 30 noiembrie 1967 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 861 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144306_a_145635]
-
de sate? Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este De fiecare dată îl fac cum aș fi vrut să fie Ba îi lipesc o bucată de mare la loc și o insulă mică semânând cu-n ghioc sau cu jumătatea de sus a unei harpe sau de ce nu? cu capul strivit al unui șarpe... Încă n-am reușit să desenez conturul Patriei exact precum este nici cum ar trebui să fie În sufletul fiecăruia din noi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]