340 matches
-
diamante, orientare poetică ce - opinează Mircea Cărtărescu - „nu trebuie nici fetișizată, nici subestimată”. Există, neîndoios, mai multe o. Numele de poeți cel mai des citate sunt Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru, Ion Stratan, Alexandru Mușina, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Liviu Ioan Stoiciu, Marta Petreu, Matei Vișniec, Ion Mureșan, Magda Cârneci, Nichita Danilov, Denisa Comănescu. Și în ce privește proza sunt identificabile mai multe aripi ale o.: există orientarea radical textualistă, așa-zis tardomodernistă, concentrată pe „ingineria
OPTZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288562_a_289891]
-
religioasă; în general, partizani ai evoluției și nu ai revoluției, englezii au făcut totuși o sângeroasă excepție, mergând până la „rezolvarea” problemei teologico-politice prin foc, sabie și regicid. Pentru „puterea pastorală”, vezi Michel Foucault, A supraveghea. A pedepsi, traducere de Bogdan Ghiu, Humanitas, București, 1997 (ediția franceză, 1975); prefața mea la ediția românească se găsește acum și în Exercițiul distanței. Discursuri, societăți, metode, pp. 235-260. Pentru „violența mimetică”, vezi operele lui René Girard; dintre cele traduse în românește, vezi în special Violența
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
formează un plan aproape vertical față de apă; observați că partea inferioară a acestei frunți e înclinată mult înapoi, așa fel încît să ofere o bază cît mai solidă cavității lungi în care e fixată falca de jos, asemănătoare cu un ghiu, observați, de asemenea, că gura se află în întregime sub cap, cam în felul cum ar arăta gura unui om dacă ar fi așezată sub bărbie. Mai mult încă, observați că balena nu are nici un nas exterior și că răsuflătoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Brașov și redactor-șef adjunct al revistei „Arca” din Arad. Membru al cenaclului Junimea din București, a debutat în „România literară” (1978), prezentat de Nicolae Manolescu, iar editorial în 1982, în volumul colectiv Cinci, alături de Mariana Marin, Alexandru Mușina, Bogdan Ghiu și Ion Bogdan Lefter, prefațat de Nicolae Manolescu. Cele trei calificative așezate de N. Manolescu pe lângă versurile din 1982 ale poetului („poezie tinerească, bătăioasă și simpatic-obraznică”) defineau exact ludicul familiar în care Whitman (Song of Myself) se amesteca printre Prufrock-ul
BUCUR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
Ștefan Aug. Doinaș, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Mircea Zaciu, Radu G. Țeposu, Nina Cassian, Paul Goma. Poezie semnează Călin Vlasie, Gheorghe Izbășescu, Alexandru Mușina, Mircea Cărtărescu, Nicolae Mircea Benn, Simona Popescu, Nicolae Dabija, Ioan Moldovan, Mircea Petean, Ion Stratan, Bogdan Ghiu, Nichita Danilov, Augustin Pop, Liviu Ioan Stoiciu ș.a., cu proză sunt prezenți Andrei Codrescu, Paul Goma, Dumitru Țepeneag, Costache Olăreanu, Mircea Horia Simionescu, Bedros Horasangian, Gheorghe Crăciun, Dumitru Augustin Doman, Laurențiu Voinea, George Miclăuș, Alexandru Duran ș.a, iar cu
CALENDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286032_a_287361]
-
un spațiu comun. Acest spațiu comun al întâlnirii ar fi distrus, spune interpretul. „Imposibilă este nu învecinarea unor lucruri, ci locul însuși unde ele s-ar putea învecina.“<ref id="198">Cf. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996, p. 33.</ref> Singurul loc de întâlnire ar fi doar „vocea imaterială ce pronunță enumerarea lor“, ne-locul ca atare al limbajului. Iar acesta din urmă, „etalându-se, nu deschide niciodată decât un
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
afla un spațiu comun. Acest spațiu comun al întâlnirii ar fi distrus, spune interpretul. „Imposibilă este nu învecinarea unor lucruri, ci locul însuși unde ele sar putea învecina.“<ref id="198">Cf. Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile, traducere de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996, p. 33.</ref> Singurul loc de întâlnire ar fi doar „vocea imaterială ce pronunță enumerarea lor“, nelocul ca atare al limbajului. Iar acesta din urmă, „etalânduse, nu deschide niciodată decât un spațiu de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
ca el. Mi dădui seama după ce vorbea. Barosani și ăia. La unu’ îi zicea «popo, te-am făcut om, bă Țandără», că-l răspopise pe unde fusese. L-a scos din popie și l-a băgat la afaceri. Știi ce ghiule avea Țandără ăla? ’ Cea că a investit în răspopit și să aibă grijă ce și cum să nu detroneze banii. S-a sărbătorit acolo, că zicea că-i localu’ amintirilor, cu specific de bulevard. A ținut-o așa toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
calitatea mediului în care trăiește“. Așa se face că, pe lângă Augustin Ioan, Dorin Ștefan și Ștefan Țigănaș, ancheta îi cuprindea și pe Șerban Foarță, Cătălin Ștefănescu și Ioana Pârvulescu, ca și pe Aurelia Mocanu, Răzvan Popovici, Roman Tolici și Bogdan Ghiu. Ca vechi împătimit de farmecele patrimoniale bucureștene, m-am trezit cu plăcere invitat în peisaj (paseismul textului meu făcând pereche în paginație chiar cu Casa Melik, superb invadată de vegetație), numai că furia exasperată cu care am răspuns celor cinci
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
degetele ce pliau hârtia pe diagonale, îndoiau colțuri, netezeau suprafețe, cu dexteritatea ritualică a unui șaman sau a unei insecte. „Faci un avion?“, întrebă, dar după alte câteva plieri era deja limpede că foarte complicata structură de hârtie, cu un ghiuri simetrice și multiple era cu totul altceva, ceva aproape viu, ca un făt modelat din foițe embrionare suprapuse. „Ce-i asta?“ mai întrebă Ingrid privind pachețelul pe care Victor îl ținea acum de două colțuri ca niște piciorușe. El zâmbi
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
nu, ferească sfântul! - ci ca să am bucuria și nebunia să mai descriu o dată acel cer de noiem brie, acel cer irlandez alb de stele. Bolta era piezișă, sprijinită doar pe-o parte de calcanul negru al cas telului. În afară de dreptun ghiul întunecat al zidului, cerul dădea pe dinafară de stele. Era copleșitor, erau mai multe spoturi de lumină decât întunericul dintre ele, erau presărate difuz, îngrămădite-ntr-un loc, mai rare în altul, concentrate în mari bucăți de lumină sau dizolvate
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
se așează și trece, tot trece?! Mantinela apăru din bucătărioară. O cămăruță care era, de fapt, și baie (cu un duș derivat direct din conducta de apă caldă), și bucătărie și toaletă. Ținea în mâini o tavă cu plăcintă. - Coane Ghiule, aproape că strigă femeia, plăcinta e gata. Ciorba am terminat-o. Ce mai fac? Goncea o trase de șorț: - Nu mai faci nimic, fă. Ești liberă și faci de te roiești. Nu te-ai prins că dom’ Băcănel e ocupat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
in Death, St Vladimir’s University Press, Crestwood New York, 2006. Bell jr., Daniel M., Liberation Theology After the End of History: The Refusal to Cease Suffering, Routledge, Londra, 2001. Benjamin, Walter & Jacques Derrida, Despre violență, trad. rom. G. State& B. Ghiu, ediție îngrijită de C. Mihali, Editura Idea Design, Cluj-Napoca, 2004. Besançon, Alain, Originile intelectuale ale leninismului, trad. rom. de L. Văcar, Editura Humanitas, București, 1993 Besançon, Alain, Trois tentations dans l’Église, Calmann-Levy, Paris, 1996. Blaga, Lucian, Eonul dogmatic, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
e comprensione, Armando Editore, Roma, 1998. 62. De Man, Paul, Blindness and Insight. Essays in the Rhetoric of Contemporary Criticism, Oxford Univ.Press, 1971. 63. Derrida, Jacques, Spectrele lui Marx. Starea datoriei, travaliul doliului și noua Internațională, trad. de Bogdan Ghiu și Mihaela Cosma Editura Polirom, Iași, 1999. 64. Di Gesù, Matteo, Palinsesti del moderno. Canoni, generi, forme nella postmodernità letteraria, Franco Angeli, Milano, 2005. 65. Dobrescu, Caius, Modernitatea ultimă, Editura Univers, București, 1998. 66. Doležel, Lubomìr, Poetica occidentală, trad. de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Univ. Press, 1989. 82. Fauchereau, Serge, Introducere în poezia americană modernă, trad. de Ștefan Stoenescu, Editura Minerva, București, 1974. 83. Foucault, Michel, La pensé du dehors, Éditions Fata Morgana, Paris, 1986. 84. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, trad. de Bogdan Ghiu și Mircea Vasilescu, Editura Univers, București, 1996. 85. Friederich, Hugo, Structura liricii moderne, trad. de Dieter Fuhrmann, Editura Univers, București, 1998. 86. Frye, Northrop, Anatomia criticii, trad. de Domnica Sterian și Mihai Spăriosu, Editura Univers, București, 1972. 87. Gadamer, Hans-Georg
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Gender Relations”, în Linda Nicholson (ed.), Feminism/Postmodernism, Routledge, New York. Foreman, Ann, 1977: Feminity as Alienation: Women and the Family in Marxism and Psychoanalisis, Pluto Press, London. Foucault, Michel, 1997: A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, traducere românească Bogdan Ghiu, Editura Humanitas, București. Franks, Mary Anne, 2003: „Obscene Undersities: Women and Evil Between Taliban and U.S.”, în Hypatia. A Journal of Feminist Philosophy, vol. 18, nr. 1, Winter, 2003, Indiana University Press, Bloomington. Fraser, Nancy, 1993: „Rethinking the Public Sphere
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
condiții, firma monopol este obligată să țină cont de exigențele curbei cererii și de a determina pe această curbă punctul M, astfel încât suprafața dreptunghiului Op0MQ0 să aibă suprafața maximă (figura 15). În cazul în care cererea este elastică, suprafața dreptun ghiului de cumpărare este maximă pentru prețuri relativ scăzute, iar pentru o cerere inelastică, maximul suprafeței este atins când prețurile sunt mai ridicate (figura 16). De aici rezultă că, atunci când monopolul se exercită asupra unor bunuri esențiale pentru existența oamenilor, el
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Alec McHoul & Pierre van Osselaer, London New York, Continuum Internațional Publishing Group Foucault, Michel ([1966] 1977), Discipline and Punish: The Birth of the Prison, trad. de Alan Sheridan, New Yoek, Pantheon Books Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura Univers Frigioiu, Nicolae (2004), Imaginea publică a liderilor și instituțiilor politice, București, "comunicare.ro" Gadamer, Hans-Georg ([1975] 2006), Truth and Method, trad. de Joel Weinsheimer și Donald G. Marshall, London & New York, Continuum Gilpin, Dawn R. (2008), "Narrating the
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
of 1973-74; Portrait of an Election: The 1980 Presidential Campaign; On the Edge: The Clinton Presidency). 52 Cmeciu, Camelia (2005a), Strategii persuasive în discursul politic, Iași, "Universitas XXI", p. 51. 53 Foucault, Michel ([1969] 1999), Arheologia cunoașterii, trad. de Bogdan Ghiu, București, Editura "Univers", p. 120. 54 Termen provenit din chimie; valentă ilustrează numărul de legături chimice formate de atomii unui anumit element. 55 Matthaei, J. (1982), Ăn Economic History of Women în America, New York, Schocken Books, apud Valentina Marinescu (2002
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Foucault, Michel (éds.), Le Désordre des familles. Lettres de cachet des Archives de la Bastille au XVIIIe siècle, Éditions Gallimard Julliard, Paris, 1982. Foucault, Michel, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963- 1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231. Giurescu, Constantin C., Istoricul orașului Brăila, Editura Științifică, București, 1968. Goia, Vistian, Prefață, în G.I. Ionnescu-Gion, Portrete și evocări
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
pregătire: Studii de istorie culturală, Roger Chartier 1 Lys, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie 1904, p. 1. 2 Ibid. 3 Michel Foucault, Viața oamenilor infami, în Michel Foucault, Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), traducere de Bogdan Ghiu, Ciprian Mihali, Emilian Cioc și Sebastian Blaga, ediție îngrijita de Ciprian Mihali, Editura Casă Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2001, pp. 215-231 / (p. 215). Împreună cu Arlette Farge, Michel Foucault a publicat o astfel de "antologie de existente... într-o mână de
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
sau Desant ’83. - Cei mai cunoscuți scriitori postmoderniști români sunt: Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Matei Vișniec, Simona Popescu, Gheorghe Crăciun, Traian T. Coșovei, Sorin Preda, Florin Iaru, Ion Stratan, Mariana Marin, Caius Dobrescu, Cristian Teodorescu, Cristian Popescu, Iustin Panța, Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Carmen Mușat, Alexandru Mușina, Andrei Bodiu etc. 3.2. Genul epic. Elemente structurale în creația epică 3.2.1. Narațiunea. Tipologia textelor narative GENUL EPIC (gr. épos, epikós; lat. epicus - cuvânt, spunere, discurs, povestire) însumează clase de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
gratuite și inutile. Este ceea ce analizează în mod magistral - a-l citi înseamnă a-l auzi - Michel Foucault în L’Herméneutique du sujet, cursurile ținute de el la Collège de France în perioada 1981-1982, Hautes Etudes-Gallimard-Seuil, 2001 ștrad. rom. Bogdan Ghiu, Hermeneutica subiectului, Polirom, Iași, 2004 - n.tr.ț. Pierre Hadot face frecvente trimiteri la două cărți majore conținând idei excelente, din păcate prost servite de o expunere universitară prototipică: André-Jean Vœlke, La Philosophie comme thérapie de l’âme. Etudes de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
acționa efectiv, însă subordonat mașinii, în timp ce promotorii tehnologizării consideră că individul se află „în dialog” cu mașina. Pentru acesta, generalizarea tehnicilor de control cyberspațial înseamnă inerția și „izolarea comportamentală” a cetățeanului terminal - locuitor pasiv și handicapat al orașului teletopic (vezi Ghiu, 2002, pentru sintagma „omul terminal”Ă. În continuarea acestor idei, Virilio (1998Ă atacă nu doar inteligența artificială, ci și tehnologiile bioinformatice și anunță posibilitatea prefigurării unei „bombe genetice” întrucât, prin clonarea umană, generată de alcătuirea unei „hărți fizice a genomului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
illusion de la fin: ou La grève des événements, Paris, Galilée. Baudrillard, Jean (1997Ă, „Aesthetic Illusion and Virtual Reality”, în Julia Thomas (ed.Ă (2000Ă, Reading Images, Houndmills, Macmillan. Baudrillard, Jean (2001Ă, Paroxistul indiferent: Convorbiri cu Philippe Petit, trad. de Bogdan Ghiu, Cluj, Idea Design & Print. Baudrillard, Jean și Guillaume, Marc (2002Ă, Figuri ale alterității, trad. de Ciprian Mihali, Pitești, Paralela 45. Beard, David și Gunn, Joshua (2002Ă, „Paul Virilio and the Mediation of Perception and Technology”, Enculturation, vol. 4, nr. 2
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]