1,073 matches
-
proprii de oameni, se referă la nume de locuri, traduse în limba română din limbile vorbite în vechime de autohtoni-sunt traduceri din limba dacică sau latină ori slavă. Cele mai vechi sate românești erau alcătuite în chipul (felul) următor: o gintă (familie mare) exploata un hotar, schimbând pământul lucrat în fiecare an, fără regulă, locurile de prisos fiind destule în marginea hotarului. În aceste sate de tip dacic, trecerea de la această formă economică primară la o împărțire a pământului între familii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
timp de secole cu aceștia (vezi cap. VII). Slavii din Dacia, care locuiau în Carpați și la Dunăre, nu au alcătuit state (regate), precum neamurile germanice și turanice (goți și huni), iar organizarea lor politică era cea gentilică (bazată pe gintă), cu căpetenii alese de oșteni, numite voievozi. Colonizările slave se făceau de către comunitate (obște), o așezare întemeiată de o mare familie care folosea pământul în comun, încât obștea gentilică se transformă acum în obște teritorială (sătească), ca la români. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dădeau în limba latină deoarece armata de la Dunăre era recrutată dintre locuitorii de limbă latină. Însă venirea slavilor în sudul Dunării, la începutul secolului al VII-lea, a însemnat colonizarea acestor teritorii și așezarea lor temeinică aici, sub formă de ginți și triburi, ceea ce a dus la schimbarea aspectului etnic al populației locale din zonă. Despre populația daco-romană din nordul Dunării, care trăia împreună (conviețuia) cu slavii, avem puține informații. În vremea aceasta, populația era bine romanizată, majoritatea vorbea latinește, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așezări pur autohtone, ceea ce înseamnă asimilarea lor de către români. În secolele IX-X, apar manifestările unei noi culturi (civilizații) cultura Dridu, exclusiv autohtonă, care marchează actul de naștere al poporului român.24 Colonizarea slavă în nordul Dunării s-a făcut pe ginți, în secolele VIII-IX, după depășirea perioadei seminomade și în urma supunerii unor regiuni locuite de autohtoni de către nobilimea gentilică slavă. Însă așezarea teritorială a slavilor în Dacia (nordul Dunării), în secolele VII-IX, a avut ca rezultat destrămarea organizării gentilice a triburilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și fără valoare lingvistică și istorică. El nu pornea de la un izvor istoric ori filologic important, ci, precum mărturisește deschis, "pleacă de la o chestiune ce-l frământa chinuitor: cum se poate admite că românii ar fi mai vechi decât alte ginți (neamuri) pe aceste pământuri asupra cărora par să aibă și chiar ridică pretenții de dominare? Ei care nu au nici o cultură proprie și drepturi istorice consfințite aici, unde ei nu pot fi anteriori ungurilor, sașilor". El vrea să întreprindă o
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cap la cap, alcătuiau o adevărată tabără de luptă. Nu practicau agricultura, se hrăneau cu lapte și fiertură de mei, luat de la localnici, după consemnările unui rabin, din 1170. Exista la acești păstori nomazi frăția de sânge, fiind organizați pe ginți. Aceste populații, mai ales cumanii, au avut o înrâurire însemnată asupra istoriei românilor, mai ales după 1223 (bătălia de la Kalka), când o bună parte din ei s-au creștinat. Schimbându-și modul de viață, au întemeiat așezări (sate) și locuințe
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
apuseană, odată cu înființarea episcopiei în teritoriile extra-carpatice, a intensificat considerabil procesul convertirii, sedentarizării și asimilării cumanilor în masa autohtonilor. Sedentarizarea cumanilor în aceste teritorii a fixat unele căpetenii aici, sub numele de "nobiles" și "reges", de fapt, foști conducători de ginți și triburi. În acest mod, cu ajutorul cumanilor, cu forțele militare ale românilor (autohtonilor) și ale coloniștilor aduși în regiune, regatul ungar a închegat un brâu protector în teritoriile extra-carpatice pentru protejarea Transilvaniei, dar și o bază pentru viitoare acțiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
culturale și științifice din Regat, reproducând rapoarte și conferințe de la Academia Română sau articole din „Convorbiri literare” și alte reviste. De la bun început a arătat o admirație specială față de Vasile Alecsandri (Balcanul și Carpatul, Odă ostașilor români, 10 Mai 1881, Cântecul gintei latine, acesta din urmă în limbile română, latină, franceză, italiană, cu o prezentare de Gr. H. Grandea). În numărul 25 din 1878 apare Adresa românilor din Arad trimisă d-lui V. Alecsandri, conținând felicitări pentru premiul de la Montpellier, precum și răspunsul
BISERICA SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285748_a_287077]
-
naintea Romei vechi. {EminescuOpVIII 55} 6 2254 [DECEBAL] Când înjosit ești, când o gravă * rană * Ți-atinge rana sufletului tău Viața ta ea însăși e o rană. Ce dulce [e] să fii stăpânul lumei, Cu o suflare numai stingi o ginte, Să spele-n sânge tot ultragiul tău. 7 2287 [DECEBAL] Mă-ntrebi de ce sânt crud... Cum să fiu dară, Pot să fiu altfel? Dacă aș putea... Nu, nu! Un demon inima mi-o strânge Prin aste sângiuri, prin aste ruine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
înțelepciunea ta? [CELSUS] Toată-nțelepciunea - da. Toată prevederea - nu! Acest popor a început să miște lumea. Cu căderea lui va începe curgerea popoarelor. Un rival numai aveți - nul striviți, pentru Dumnezeu. Un mur e acest popor contra Asiei întregi, contra ginților ei, cari se mișcă asemeni nisipului zburător al pustielor... La zgomotul căderii se va mișca pământul... Din vârful Alpilor veți vedea fluvii de popoare pe *** malurile lor. Lumea-i în mâna voastră, fondul lumei nu. Tu nu știi câte izvoare
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
acea, superbo, fii-mi blestemată, Tu măr de ceartă-n istoria lumei A cărei glorie chiar e măr de ceartă. Dacă vodat din negurile vremei S-ar descurca popoarele barbare Imperiile ce-or fonda aicea Le vor numi imperie romane. Ginte cu ginte s-or certa mereu Care din ele-ți seamănă mai mult; Măsura răutății tale, Romo, Va fi măsura lor de înmîndrire! Fii blestemată, tu fata morgana Al crudului neam omenesc... oraș de demoni Ce-ai înfrumusețat atâta Răul
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
fii-mi blestemată, Tu măr de ceartă-n istoria lumei A cărei glorie chiar e măr de ceartă. Dacă vodat din negurile vremei S-ar descurca popoarele barbare Imperiile ce-or fonda aicea Le vor numi imperie romane. Ginte cu ginte s-or certa mereu Care din ele-ți seamănă mai mult; Măsura răutății tale, Romo, Va fi măsura lor de înmîndrire! Fii blestemată, tu fata morgana Al crudului neam omenesc... oraș de demoni Ce-ai înfrumusețat atâta Răul, lupta, Cât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crudele-i sudori El seceră spinișul din lucru-i fără spori, Privirea lui e cruntă și lacrima venin Blăstăm e vorba-i seacă, sufletul lui suspin. Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât ca soartea oarbă din chin în chin s-o poarte Mai bine-atingă-i fruntea suflarea mărei moarte! ANUL 1848 [sau] MOARTEA - MORS (apare din pământ într-o haină simbolică) 2254 Sunat-a moartea aspră... tu-n lume ce aștepți
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
E călăuza vremei? Putut-a ca să fie Și altfel decum este tot ceea ce esistă. Sau e un trebui rece și neînlăturat? Și, daca trebui toate să fie-așa cum sunt, Ce legi urmează vremea? Cu ce drept ea apasă O ginte ca pe sama-i o alta să ridice? E vo dreptate-ntr-asta sau oarbă-mparte bobii Soarta fără de lege? Și dacă n-ai temeiuri Decât acele spuse de cărțile bătrâne - Și-aceste-s dovedite că nu dau dezlegare - Cine-mi va spune mie
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sama-i o alta să ridice? E vo dreptate-ntr-asta sau oarbă-mparte bobii Soarta fără de lege? Și dacă n-ai temeiuri Decât acele spuse de cărțile bătrâne - Și-aceste-s dovedite că nu dau dezlegare - Cine-mi va spune mie dacă a ginții mele Viață viitoare va fi mai fericită Decât al ei trecut? 2257 De-ar fi fost rău adesea și bine num-o dată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice pe țara
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rău adesea și bine num-o dată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice pe țara mea pustie. Dar nu! E-atîta minte! Atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede ca principiul răn A scris a lumii carte - că el e... Dumnezeu. Nu poate să esiste un Dumnezeu de bine, Ar trebui să-i fie oroare și rușine Ca să condamne-un popol, ce e
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lumii carte - că el e... Dumnezeu. Nu poate să esiste un Dumnezeu de bine, Ar trebui să-i fie oroare și rușine Ca să condamne-un popol, ce e menit de mare Prin firea sa, să ducă durerile amare Pe, când ginți dobitoace, tâmpiți, târzii la minte Să urmărească liber giganticele ținte. EI zic că este... unde-l blastamă a lumii neagră gură Acolo suferințe și rele nu îndură. Nu-l adorați! Nu-și moaie el ochii lui de piatră De când îl
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
adorați voi, cari n-aveți nici vatră, Nici loc de îngropare... 2254 De-ar fi fost rău adesea și bine num-o dată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice în viața ginții mele. Dar nu! E-atîta minte, atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumei E răul. Cartea lumei d-eterna răutate E scrisă și-i menită. De vei avea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
rău adesea și bine num-o dată Aș crede că-ntîmplarea oarbă, nevinovată, A grămădit în mersu-i, dar fără ca s-o știe, Atâta neferice în viața ginții mele. Dar nu! E-atîta minte, atâta plan de rele S-a grămădit puternic în viața ginții mele Încât îmi vine-a crede că sâmburele lumei E răul. Cartea lumei d-eterna răutate E scrisă și-i menită. De vei avea puterea, Voința ca să sfarămi pe cel mai slab ca tine Bravură se numește. De ești închipuit
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Să moară-ntru-mplinirea unei deșertăciuni. Ș-apoi nu vedeți voi Că ei admiră toate ce le-aduce pieire? Omoară fericirea unui popor întreg, Liniștea unui secol, și ești numit erou, Beată de bucurie mulțimea te primește, Cu lauri te-ncunună... O ginte ce se-nalță Pe spatele altora e mare - și cu cât Mai mult se ține-n locu-i prin rău și prin asprime Cu-atîta e mai mare. Dreptate-universală E-aceea ce-o urăște puterea brută. Peste Tărie nu decide nimic. La
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sorii... și bolta-i un ținut Cu stâlpi din altă lume. În sine-a ei putere în întru-i se adună Și cum stejarul numai din proprii rădăcine Își crește trunchiul aspru... tot astfel numa-n tine Puterea ta e, ginte! Ai închegat furtuna că să înalți stejarii, Ca să înalți românii tu ai stârnit barbarii. 2254 Văd cerul, lan albastru sădit cu grâu de stele, El ni arată planul adîncei întocmele Cu care-și mișcă sorii. În sâmburul de ghindă E
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
nu cer fericire Pentru a lui viață - o, nație iubită! Vei înțelege doru-mi, vei ști să-l prețuiești? Voi să te văd, iubito!, nu fericită - mare! Decât o viață moartă, un negru vis de jele, Mai bine, stinge, Doamne, viața ginții mele, Decât o soarte aspră din chin în chin s-o poarte, Mai bine-atingă-i fruntea suflarea mării moarte! [ANDREI MUREȘANU (C)] 2283 [PERSOANELE MUREȘANU UNDELE REGELE SOMN DELFINUL VISURILE ONDINA VÎNTUL SIRENA IZVORUL CHIPUL CĂLUGĂRUL] [SCENA I] (Mureșanu singur într-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
răsăriteană a sciților nord-pontici, din regiunea caucaziano- caspică), părintele istoriei relatează o altă practică de fumigație narcotizantă : Se mai zice că ei [masageții] ar fi descoperit și un pom purtător de niște fructe pe care - după ce se strâng laolaltă pe ginți și aprind un foc mare în jurul căruia se așază - le aruncă în jar și apoi se îmbată criță de mireasma lor, așa cum se îmbată elenii cu vin, însă numai trăgând pe nări mirosul [= fumul] răspândit din fructul care arde aruncat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de reorganizare conservatoare înlăuntru. D. Lahovary e de opinie că, de vreme ce Tractatul de la Berlin nu zice nimic despre aplicarea și supraveghearea aplicării regulamentelor, ci numai despre facerea lor, pe care-o atribuie Comisiei Europene din Galați, reintrăm în dreptul comun al ginților, conform căruia aplicarea se face de fiecare stat ca suveran pe malul său și supraveghearea de țările Europei cari au subsemnat tractatul. Din momentul ce această supravegheare nu se face numai de o singură putere în mod separat și pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de delegații statelor țărmurene. Nicăiri nu e vorba de Comisie Mixtă de riverani, nicăiri de-o preponderanță a Austro-Ungariei în o asemenea comisie, nicăiri de prezidiul ei perpetuu și precumpănitor. Soluțiunea indicată prin Tractat pe de o parte, prin dreptul ginților pe de alta e că: regulamentele se elaborează, de Comisia Europeană; se aplică de riverani; aplicarea se supraveghează de Comisia Europeană. Aceasta nu e numai soluțiunea indicată de Tractat; ea este susținută de chiar baronul Haymerle, în ședința de la 2
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]