1,595 matches
-
cu un dispreț pe care nici măcar nu căuta să și-l ascundă, se întoarse spre Sandu și îi spuse: „Uite despre ce este vorba, familia Marinescu a solicitat un împrumut de la banca unde lucrez eu, și având nevoie de un girant l-au adus pe Nicolae, ce a pus gaj apartamentul său. Apoi familia Marinescu timp de șase luni, nu a plătit nici o rată la bancă, dobânzile au crescut, banca a fost pe punctul de ai lua apartamentul lui Nicolae. Eu
REÎNTORS ÎN LIBERTATE (7) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/352716_a_354045]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AUTODENUNȚ DE GIRANT LA..."LOVITURA DE STAT" (PAMFLET) Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 579 din 01 august 2012 Toate Articolele Autorului Nu, nu mai pot să stau cu becul stins, Nu mai suport postura de proscris. * Și fiindcă n-am curajul
AUTODENUNŢ DE GIRANT LA... LOVITURA DE STAT (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360024_a_361353]
-
struț, Deci, să fac...autodenunț: Anume că-s un jalnic...anarhist, Un (nici mai mult, nici mai puțin)...pucist Din Țara-n care loviturile de stat Se dau prin...Referendum (boicotat). Gheorghe Pârlea 01.08.2012 Referință Bibliografică: AUTODENUNȚ DE GIRANT LA... LOVITURA DE STAT (PAMFLET) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 579, Anul II, 01 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
AUTODENUNŢ DE GIRANT LA... LOVITURA DE STAT (PAMFLET) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360024_a_361353]
-
sau Austria, e convinsă că poate deveni posibil și la noi. A început să discute cu colegii din România posibilitatea de a înființa, într-o primă fază, un subsite de cercetare, pentru care ea și echipa ei ar servi drept „girant”, venind cu reputația științifică și cu o anumită educație în ceea ce privește studiile clinice. La centrul de la UC Irvine sunt în derulare zece studii clinice. Ar vrea să poată continua o parte din proiectele de cercetare cu medicii români, inclusiv pe partea
Povestea cercetătoarei românce din SUA care folosește tumori să lupte cu alte tumori () [Corola-blog/BlogPost/338782_a_340111]
-
Cert, stimulați de mult trăscău. Deci, meșteriră un palan, Și-apoi s-au canonit cam rău Să îl coboare jos în hău Ca să-i ridice din ocean. Sus au deschis un șantier Naval, extrem de performant Căci, ajutați și de-un girant, Aveau și lemn destul și fier. Azi fac, precum au plănuit Mici vase pentru ... pescuit! STRUȚUL INVENTIV Un struț ce n-avea capul în nisip, Pasionat probabil de lectură, A conceput un plan de anvergură Spre-a face bani, printr-
SONETE (2) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340560_a_341889]
-
scopuri care se află în afara activității sale comerciale sau profesionale, inclusiv codebitorul și fideiusorul care nu are calitatea de asociat, acționar semnificativ, administrator, director sau membru al organelor de conducere la debitorul principal -persoană juridică; sunt asimilați fideiusorului și girantul și avalistul unei cambii sau al unui bilet la ordin care garantează prin semnătura pe cambie sau pe biletul la ordin o creanță care intră sub incidența dispozițiilor prezentei legi; ... b) cesionarul de creanțe - orice entitate care efectuează un transfer
LEGE nr. 243 din 12 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286989]
-
aduce iar facturi, Stau pretutindeni vameșii la pândă, Toată viața le-am plătit dobândă, Aș vrea să fiu haiduc peste păduri. Prin gândurile mele supărate În fapt de seară trece domnul Kant, Nici mie nu mai vreau să-mi fiu girant, Mi-e sufletul rănit de-atâtea rate. Dar până-n ceasul când o să mă mut Îmi voi duce pe sub vremi povara, Cât de fierbinte și înaltă-i vara! Aș vrea s-o dau și eu cu împrumut... POEM DIN PRIDVORUL DUMINICII
POEME DE VARĂ 2012 de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347919_a_349248]
-
puteri asupra regiunilor de pe cursul inferior al Dunării și recomandă soluțiile semnalate mai sus și care au la bază propunerile Austriei pentru conferința de pace de la Paris. Dar, expunând misiunea Austriei în Orient, el se contrazice, căci rolul Austriei de girant al Europei trebuia să ducă, în cele din urmă, la o stare de lucruri pe care profesorul german a combătut-o cu violență numai pentru că inspiratorul și principalul ei beneficiar nu era Imperiul Habsburgic ca reprezentant al țărilor germane și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ce se vrea o „cronică a epocii”, cu centrul în Odobești. „Însoțitor” și grefier detașat, implicit ironic, autorul reușește să recreeze o realitate proprie. Alte trei romane anunțate în presă nu au mai apărut. Fie ca traducător, fie doar ca girant al unor traducători interziși în perioada 1937-1944 (Eugen Relgis, Eugen B. Marian, Paul B. Marian), A. a contribuit la editarea unor opere ale literaturii universale în versiune românească, între care Jane Eyre de Charlotte Brontë, Rebecca de Daphné du Maurier
APOSTOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
de numeroasele reforme și instabilități politice și monetare care, mai ales în trecut, au provocat pagube importante. Pe ansamblu, darul de nuntă la români este o formă de a evita instituțiile statului și de a evita dependența de dobânzi, documente, giranți etc. Este preferată situația unei dependențe permanente de comunitate. Este vorba despre un rol pe care-l joacă fiecare membru și anume rolul de creditor și debitor în același timp. "A fi în rândul lumii" presupune acceptarea în liniște a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai importante sunt următoarele: • operațiunile de girare; • operațiunile de avalizare; • operațiunile de plată; • operațiunile de regres și de protest. Girarea este operațiunea prin care un cec poate circula de la o persoană la alta, cel care transferă cecul purtând denumirea de girant, iar noul beneficiar, denumirea de girator. Avalizarea este operațiunea prin care o persoană numită avalist, garantează obligația plății pentru o altă persoană, numită avalizat. Operațiunile de plată prin cec sunt, În general, la vedere sau Într-un interval de timp
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
, revistă apărută la București, zilnic, între 15 și 23 aprilie 1914, purtând subtitlul „Literatură. Teatru. Muzică. Artă. Sport. Mode. Umor”. Redactor-șef și girant responsabil este Dem. I. Teodorescu. În primul număr, E. Lovinescu pledează pentru „respectul omului și al artistului, izgonirea a tot ce e personal din discuțiile artistice, impuritățile ce se îmbulzesc sub penele grăbite, onestitate profesională”. În numerele 6 și 7
COMEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286345_a_287674]
-
după un timp, nu fără tribulații, pentru a fi reînhumate la cimitirul Bellu. C. și-a început activitatea literară prin colaborarea la foile umoristice ale vremii. În 1873, la „Ghimpele”, el susține rubricile „Varietăți” și „Una-alta”. Este după aceea girant responsabil la „Alegătorul liber” și corector la „Unirea democratică”, unde e prezent, însă fără semnătură, la rubricile „Diverse” și „Felurimi”. În 1877, scoate revista umoristică „Claponul” (făcând să apară, în 1878, și un „Calendar al Claponului”) și publică în „Albina
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
franceză și germană, care, alături de idiș și română, i-au lărgit orizontul. Activează în gruparea literară „Licht” și editează bilunarul „Der Hamer” (1916, împreună cu Iacob Botoșanschi), revista „Inzl” (1935, împreună cu Marius Mircu) și periodicul „Șoibn” (1936), la care figurează ca girant responsabil. După 1944 este membru în comitetul central al Consiliului Democratic Evreiesc. Între 1947 și 1954, a ocupat postul de secretar literar al Teatrului Evreiesc de Stat din București. Ca dramaturg, și-a făcut intrarea, în 1927, în cercul Sburătorul
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
tot săptămânal, între 1937 și 1938, și din nou zilnic, din 15 decembrie 1944 până în 12 februarie 1945. Director: Tudor Arghezi. Într-un singur număr, 461 din 1930, este menționat ca director și Gheorghe Brăescu. Între 1944 și 1945, ca girant responsabil figurează Nicolae Scarlat. În seria a doua, din 1930, formatul e mai mic decât cel inițial, iar seria a patra are format de ziar. O așa-zisă „ultimă serie” apare în cuprinsul revistei „Argeș” (de la numărul 2/1966 până la
BILETE DE PAPAGAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285739_a_287068]
-
atinge publicul de limba engleză care din punct de vedere politic este cel mai important”. În noiembrie 1948, Curierul român a devenit Uniunea Română. Organ al Uniunii Democrate a Românilor Liberi, sub direcția lui N.I. Herescu și avînd ca director girant pe Adriana Georgescu-Cosmovici. Spre deosebire de cele două variante ale Curierului, Uniunea Română publica În general știri, precum și cele mai importante documente constitutive ale organizațiilor politice ale românilor din străinătate, fiind un ziar bilingv român-francez. O a doua categorie de publicații cuprinde
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ROMÂNIA MUNCITOARE, revistă apărută la Paris, inițial lunar, din ianuarie 1952 până în mai 1961. Redactor este Eftimie Gherman, iar director girant Auguste Callois, apoi Eftimie Gherman. Într-un Cuvânt înainte se menționează că publicația apare din inițiativa unui „mănunchi de sindicaliști din mișcarea muncitorească liberă” și că va fi „purtătorul de cuvânt al sindicalismului și socialismului român, mișcare desființată azi în
ROMANIA MUNCITOARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289326_a_290655]
-
ROMÂNIZAREA, publicație apărută la București, bilunar, între 6 aprilie 1935 și 20 aprilie 1941, având ca girant responsabil pe D. Mihăilă. Subtitlul „Organ naționalist independent” se modifică în câteva rânduri, din 1938 fiind „Ziar de atitudine și îndrumare românească”. De la numărul 16/1935 director devine Al. Bertea, iar de la numărul 23/1936 se menționează numele fondatorului: Șt.
ROMANIZAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289350_a_290679]
-
, publicație apărută la Brăila, lunar, în septembrie și în noiembrie 1933, în formatul „Biletelor de papagal”, cu subtitlul „Revistă de descărcat sinceritate refulată”. Director: Horia Ghiea, girant „iresponsabil”: Descartes (Ștefan Baciu). Articolul-program e înlocuit, în spirit avangardist, cu o „tabletă pentru început”, nesemnată, și cu un manifest în versuri al lui Horia Ghiea, intitulat Oraș natal: „Nu cred în religie! Nu cred în Dumnezeul părinților voștri / Care
STILET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289931_a_291260]
-
nu vrem”. Alături de Ștefan Baciu, încă elev de liceu, colaborează cu poezii Mia Moga, Lucian Areșan, Teodor Scarlat, Felix Baldovin și Horia Ghiea, acesta din urmă director al revistei „Stilet”, apărută tot acum la Brăila, unde redactorul de la S. era girant „iresponsabil”, iar grupul de tineri colaboratori cam același. Proză ironistă semnează Adrian Tudor. La rubrica „Mozaic” sunt prezentate revistele „Abecedar”, „Azi” și „Alfa”. Experiență din „preistoria poetului tânăr”, S. este evocată mai târziu de Ștefan Baciu, alături de „Stilet”, ca o
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
până la 1 septembrie 1908, ca organ de presă al Sindicatului Artiștilor Dramatici și Lirici din România, înființat la 3 aprilie 1908, sub conducerea lui Th. M. Stoenescu. Comitetul de redacție e alcătuit din Th. M. Stoenescu (președinte), G. Popescu (secretar girant), Șt. Ciocârlan, Nicolae Țincu, Lucia Rosandi-Calomeri, Iuliu I. Roșca. Pornind de la deviza „Facem din teatru școală; vrem din autori și artiști, profesori”, prezentă în articolul-program Ce facem... Ce vrem, S. pledează pentru extinderea teatrelor de nivel înalt și în alte
SCENA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289542_a_290871]
-
SEARA, cotidian apărut la București între 10 ianuarie 1910 și 15 august 1916. Director proprietar: Alexandru Bogdan-Pitești (martie 1913 - octombrie 1914); câteva luni, în 1913, Ludovic Dauș figurează ca girant responsabil. Considerându-se „de partea patriotismului luminat”, ziarul prezintă, cu precădere între 1913 și 1915, în perioada colaborării intense a lui Tudor Arghezi, lucrări literare și artistice, cronici și rezumate ale unor conferințe (cele mai numeroase ținute de Jules Lemaître
SEARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289588_a_290917]
-
ULTIMA ORĂ, cotidian apărut la București între 28 decembrie 1928 și 30 iunie 1930. Girant responsabil: I. Popescu, înlocuit din 27 ianuarie 1929 de Toma Marian. „Ziar popular de informații” (subtitlu menționat de la numărul 3), U.o. se vrea a fi o expresie „a tuturor curentelor politice și populare, a orientărilor de gândire și de
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
țărmul liniștitei mări, Și când...). Este inclusă și o snoavă de Petre Ispirescu (Advocatul gonit din rai). Se pare că V.O. era redactată în cea mai mare parte de publicistul craiovean C. N. Iovipale, care, de altfel, era și girant responsabil. D. M.
VOCEA OLTULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290615_a_291944]
-
, publicație apărută la Tulcea, săptămânal, între 10 august 1896 și 26 august 1897, sub direcția unui comitet. Administrator și girant responsabil este L. E. Manacachi, înlocuit de la numărul 38 cu S. Husar. Cuprinzând știri despre viața politică a orașului, gazeta a acordat spațiu și preocupărilor de literatură și arta. Aproape în fiecare număr se tipăresc versurile nostalgice ale lui Iuliu
VOINŢA TULCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290634_a_291963]