238 matches
-
piane 731211 montator ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor-restaurator de orgi ----------- Ocupația "constructor-restaurator de orgi" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 7313 GIUVAERGII ȘI ALȚI LUCRĂTORI DE PRECIZIE ÎN METAL ȘI ALTE MATERIALE Giuvaergiii și ceilalți lucrători de precizie în metal și alte materiale confecționează obiecte de artă și podoabă prin prelucrarea metalului prețios; fixează și încrustează în metale prețioase sau comune pietre
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
orgi ----------- Ocupația "constructor-restaurator de orgi" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 334 din 18 iulie 2003 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 543 din 29 iulie 2003. 7313 GIUVAERGII ȘI ALȚI LUCRĂTORI DE PRECIZIE ÎN METAL ȘI ALTE MATERIALE Giuvaergiii și ceilalți lucrători de precizie în metal și alte materiale confecționează obiecte de artă și podoabă prin prelucrarea metalului prețios; fixează și încrustează în metale prețioase sau comune pietre prețioase, sintetice sau din sticlă; prelucrează și confecționează obiecte de uz
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
metalului prețios; fixează și încrustează în metale prețioase sau comune pietre prețioase, sintetice sau din sticlă; prelucrează și confecționează obiecte de uz casnic, tacâmuri și obiecte de galanterie, după modele; șlefuiesc pietre prețioase naturale sau sintetice. ----------- Grupa de bază "7313 Giuvaergii și alți lucrători de precizie în metal și alte materiale" a fost completată conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. Ocupații componente: 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale ----------- Ocupația "șlefuitor diamante naturale" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 1.211 din 21 decembrie 2005 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 46 din 18 ianuarie 2006. IV. 7.3.2. GRUPA MINORĂ 732 Olari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
intern (local) ----------- Ocupația "ghid de turism intern (local)" a fost mutată de la codul "511304" la codul "349102" conform anexei la ORDINUL nr. 308 din 1 martie 2006 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 234 din 15 martie 2006. 513203 gipsar 731309 giuvaergiu 732105 glazurator produse din ceramică fină 921301 gonaci 824013 gradator rechizite și articole tehnice din lemn 732301 gradator vase și aparate de laborator 245203 grafician 411302 grafician calculator ----------- Ocupația "grafician calculator" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202006_a_203335]
-
731206 constructor-reparator de acordeoane și armonici 731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor restaurator de orgi 7313 Giuvaergii și lucrători în metale prețioase Giuvaergiii și lucrătorii în metale prețioase se ocupă cu proiectarea, fabricarea, ajustarea, repararea sau evaluarea bijuteriilor, articolelor de ceremonie ori religioase, obiectelor din aur, argint sau alte metale prețioase ori pietre prețioase. Aceștia se ocupă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
731207 constructor-reparator de alte instrumente muzicale (suflat, percuție) 731208 filator corzi pentru piane 731209 montator corp sonor la piane 731210 montator-reglor piane 731211 montator-ajustor de acordeoane 731212 lutier 731213 constructor restaurator de orgi 7313 Giuvaergii și lucrători în metale prețioase Giuvaergiii și lucrătorii în metale prețioase se ocupă cu proiectarea, fabricarea, ajustarea, repararea sau evaluarea bijuteriilor, articolelor de ceremonie ori religioase, obiectelor din aur, argint sau alte metale prețioase ori pietre prețioase. Aceștia se ocupă cu tăierea, șlefuirea și fixarea pietrelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
se ocupă și cu tăierea și șlefuirea diamantelor pentru scopuri industriale. 731301 argintar 731302 bijutier metale prețioase 731303 cizelator 731304 cizelator clișee galvanice 731305 confecționer ștampile de cauciuc, metal, facsimile 731306 gravor manual 731307 țintuitor 731308 bijutier metale comune 731309 giuvaergiu 731310 șlefuitor diamante naturale 731311 maistru bijutier ------------- Ocupația "maistru bijutier" a fost introdusă conform anexei la ORDINUL nr. 81 din 13 februarie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 128 din 22 februarie 2012. 7314 Olari și lucrători asimilați Olarii și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248964_a_250293]
-
încălzire cu tuburi plasate sub podea prin care trecea aerul cald. Luxul locuințelor descreștea pe măsură descrește și sărăcia se afirma pe măsura îndepărtării de centrul așezărilor. În zonele periferice se aflau meseriașii, care erau cel mai des olarii, fierarii, giuvaergii, constructorii. În interiorul citadelei orașului se afla o clădire mare, lipită de zidul de nord al construcției. Fiind orientată cu intrarea spre sud, clădirea, ca și cetățuia, avea o formă neregulată și un plan întortocheat. Peretele de răsărit al clădirii era
Șehr al-Djedid () [Corola-website/Science/333776_a_335105]
-
retinei sau a unei porțiuni din nervul optic. Deși boala este moștenită pe linie maternă, de daltonism suferă în special bărbații. 8% dintre bărbați și 0,5% dintre femei suferă de daltonism. Mai mult de 150 de ocupații profesionale (ex. giuvaergiu, căpitan de vapor, ofițer de poliție) nu sunt permise daltoniștilor și practic în toate domeniile vieții aceștia se pot găsi în situații defavorabile lor. Trebuie totuși să facem diferența dintre cuvintele daltonism și discromatopsie, conceptul din urmă fiind mai rareori
Daltonism () [Corola-website/Science/304281_a_305610]
-
cu valabilitate juridică cu referire directă la orientarea sexuală a lui Leonardo da Vinci. În data de 9 aprilie 1476, în cutia de scrisori (tamburo) din fața primăriei (Palazzo della Signoria) a fost depus un denunț anonim împotriva unui tânăr ucenic giuvaergiu, Jacopo Saltarelli, denunț în care se menționa că acesta ar avea diverse "legături mizerabile cu persoane care i-au solicitat asemenea servicii nasănătoase". Denunțul acuză patru persoane de a-l fi sodomizat pe Saltarelli, respectiv: Leonardo da Vinci, ucenic în
Leonardo da Vinci () [Corola-website/Science/296783_a_298112]
-
(n. 21 mai 1826, Hanau, Germania - d. 18 mai 1887, București) a fost un sculptor român de origine germană, stabilit în București din 1849. a venit în Țara Românească în 1849, ca meșter cizeleur și argintar, chemat de giuvaergiul Josef Resch. Storck a părăsit atelierul lui Resch și a început să modeleze stucaturi, devenind asociatul sculptorului Georg Fles, iar în 1855 și-a deschis un atelier propriu. Constatând că există o cerere mare pentru sculptura figurativă, el a plecat
Karl Storck () [Corola-website/Science/308693_a_310022]
-
unul din fondatorii "Secesiunii vieneze". Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei. s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Despre perioada dinainte de anul 1867, privitor la copilăria lui Klimt, nu avem aproape nici un fel de informații. Se dovedește de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la ""Kunstgewerbeschule"" ("Școala de
Gustav Klimt () [Corola-website/Science/299357_a_300686]
-
(n. 20 octombrie 1633, Florența — d. 4 iulie 1714, Florența) a fost un renumit erudit și bibliofil italian din perioada post-renascentistă. Mantonio Magliabechi, fiu al lui Marco Magliabechi și al Ginevrei Baldorietta, a învățat la început meseria de giuvaergiu, pe care a practicat-o până la vârsta de 40 de ani. Din cauza unei deformități a coloanei vertebrale, era poreclit "îl gobbo" ("cocoșatul"). Înclinat mai de grabă studiului operelor clasice, devine elevul lui Michele Ermini, bibliotecarul cardinalului Lepoldo de' Medici, dobândind
Antonio Magliabechi () [Corola-website/Science/309603_a_310932]
-
kg., datând aproximativ, din anul 320 î.Ch., decorat cu o friză în relief, reprezentându-i pe Dionysos și Ariane. Gâtul vasului este decorat cu motive ornamentale, iar mai jos sunt reprezentați patru satiri. Evoluția este asemănătoare în arta bijuteriilor. Giuvaergii epocei excelează în arta detaliior și filigranelor, imitându-se frunze de arbori sau spice de grâu. În această epocă apar și încrustațiile cu pietre prețioase. La început destinate folosirii în cadrul ceremoniilor religioase, figurile din pământ ars (""teracotă"") realizate în epoca
Arta elenistică () [Corola-website/Science/314636_a_315965]
-
în concepția generală a informatizării în România, materializate prin Ordinul Comun nr. 1.832/856/2011 din 6 iulie 2011 privind aprobarea "Clasificării ocupațiilor din România". Conform acestei clasificări, ocupația de "argintar" are codul 731301, fiind încadrată în grupa 7313 "Giuvaergii și lucrători în metale prețioase".
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
27110 suflete sânt 16299 ortodocși și 8617 izraeliți. În cât privește diferitele specii de comercianți, toate în număr de 42 în București sînt: 1. Bancheri și zarafi, din 523 sufl[ete], 324 izr[aeliți], 164 ort[odocși]; 2. Bijutieri și giuvaergii, din 123 sufl[ete], 101 izr[aeliți], 3 ort[odocși]; 3. Hăinari, din 203 sufl[ete], 185 izr[aeliți], 11 ort[odocși]; 4. Comercianți de diferite nespecificate, din 7225 sufl[ete], 5281 izr[aeliți], 1576 ort[odocși]; 5. Marchitani, mănușari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
catedra institutului. În 1914 a fost înrolat și trimis pe frontul din Serbia, apoi în Rusia, iar după un an a fost luat prizonier, petrecând astfel șapte ani în Rusia. În prima perioadă a lucrat ca dulgher, cioplitor în lemn, giuvaergiu. A șlefuit trepte, a fost traducător, a lucrat în minele de cărbuni etc. A încercat, în repetate rânduri dar fără succes, să evadeze. După ieșirea Rusiei din Primul Război Mondial, a rămas acolo și a studiat sculptura la "Academia de
Ferdinand Gallas () [Corola-website/Science/305721_a_307050]
-
că cei mai buni dintre aceștia au primit brevete de „Furnizor al Curții Regale“ acordate de regele Carol I. Astfel, printre primitorii acestui titlu se aflau și meseriașii evrei: Paul Martin (pălărier), Menahmem Carniol (gravor), Aron Rosenfeld (ceaprazar), Jaques Herdan (giuvaergiu), Sigmund Prager (blănar) ș.a.36. Criza de la sfârșitul secolului al XIX-lea a afectat în bună măsură activitatea meseriașilor din România și a determinat o relativă scădere a numărului acestora. Efectele crizei trebuie însă asociate și cu concurența tot mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
căutarea și întâmpinarea metaforei, a simbolului. Proza lui artistică se structurează vizionar și liric, cu înțelesuri care comunică permanent cu realul dens, precumpănitor senzorial. Critica vremii a definit aceste virtuți, spunând că odinioară B. „ar fi fost pictor florentin sau giuvaergiu olandez” (F. Aderca), ori privindu-l frecvent ca pe un „bijutier medieval” (Pompiliu Constantinescu). G. Călinescu se oprea la voluptatea muzeală a scriitorului, apreciind că pretutindeni „gustul colecționarului e desăvârșit”. Numai E. Lovinescu îl fixa restrictiv sub semnul neosămănătorismului ardelean
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
program de pregătire; 6. Să explice rolul diferențelor individuale în procesul de formare Se povestea pe vremuri în China și în India, despre un tânăr căruia îi plăceau de când era copil pietrele prețioase și care a hotărât să se facă giuvaergiu. A pornit, așadar, în căutarea unui meșter care să-l învețe meseria și a fost primit de cel mai vestit. La prima lecție, meșterul i-a pus în palmă o piatră de jad, i-a închis-o în pumn și
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pun altă piatră în mână și ai să stai așa un an. De această dată tânărul și-a arătat mânia: Încă un an? De unde această poruncă fără rost, ivită în mintea unui prost bătrân? El, care dorea să se facă giuvaergiu, de ce să nu învețe meserie cum se cuvine? În vreme ce striga, meșterul i-a pus în mână altă piatră. Fără să-și dea seama, tânărul a prins piatra în pumn și a spus deodată: Piatra asta nu e jad! („Piatra din
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cele care reușesc cel mai bine să îmbine soliditatea cu fragilitatea, ca acele rămurele cu frunze ușoare și tremurătoare din aur cu care se împodobeau femeile din Ur în mileniul al treilea înaintea erei noastre. S-ar spune că orfevrul, giuvaergiul au avut, întotdeauna și pretutindeni, drept ideal să încastreze pietre dure, geometrice, inalterabile într-o montură de metal prețios ce evocă prin finețea lucrăturii grația, capriciul și precaritatea formelor vii. Să extindem problema. Oamenii din trecut nu-și puteau reprezenta
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ebraică și În idiș - să-l retrimită tuturor rabinilor. De data aceasta, cu mai mult succes <endnote id="(322, pp. 222-223 ; vezi și 125, p. 156)"/>. Adolphe Stern Își aduce aminte cum atunci, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, tatăl său - giuvaergiu evreu din București - și-a schimbat portul : „Familia, o puternică alcătuire tiranică pe atunci, Începu să cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
state n-au rezolvat-o Încă, și anume aceea de a-i atrage pe evrei spre meserii, este În Moldova rezolvată. O mare parte a evreilor din Iași trăiesc din munca mâinilor lor ca meseriași. Cei mai mulți sticlari, tâmplari, croitori, pantofari, giuvaergii sunt evrei” <endnote id="(535, p. 43)"/>. „Evreul [din Moldova] - nota la rândul lui francezul E. Desjardins (Les Juifs de Moldavie, Paris, 1867) - este croitor, tăbăcar, tinichigiu, cizmar, ceasornicar...” <endnote id=" (743, p. 48)"/>. Cam la aceeași concluzie ajungeau În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]