619 matches
-
cer și simfonia văzduhului din suflet, cartea din piatră, din câmp, din pădure, din ape, din vieți și idealuri, așternută cu slove populare zămislite din înțeleapta, dulcea și omenoasa cultură sătească a oltenilor. În mândra Oltenie viețuiește, culege, creează și glăsuiește cântec oltenesc, fiul de pandur Gheorghe Gheorghe. Îmbrăcat în mantia Vladimirescului, pe care l-a purtat cu cinste, spre cinstirea sa nepieritoare, neuitatul Liviu Vasilică, Gheorghe Gheorghe e un cântăreț de muzică populară oltenească urcat pe scenă ca un român
GHEORGHE GHEORGHE. A ÎMBRĂCAT MANTIA VLADIMIRESCULUI ŞI A ÎNVEŞMÂNTAT SPIRITUL ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349161_a_350490]
-
jilț, dorul de ea e dor dacă are vultur, deoarece cântecul Ionelei Prodan e sus unde bradul taie vântul și norul, scurgându-ne rar câte o ploaie de melancolie, pe când sufletele noastre sunt câmpie crăpată de setea de cântec alinător, glăsuit de Ionela Prodan! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Ionela Prodan. Rar câte o ploaie de melancolie / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1641, Anul V, 29 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
IONELA PRODAN. RAR CÂTE O PLOAIE DE MELANCOLIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348560_a_349889]
-
JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > ȚARA TIMPULUI PIERDUT Autor: Emil Wagner Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Vax Populi care, între timp, a învăț limba europeană ne glăsuiește: „Morgen, morgen, nur nicht heute, sagen alle faulen Leute.” Cu alte cuvinte leneșul neamț ar face mâine ce poate face și astăzi. Oare când este „mâine” pentru el? Englezul este ceva mai imperativ: „Never put off until tomorrow what youcan
ŢARA TIMPULUI PIERDUT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348686_a_350015]
-
ar fi rămas mută de uimire, ci fiindcă era fermecată și bucuroasă. — De ce să mă mir? răspunse ea. Știam că broscuțele pot merge oricum și pot vorbi. E drept, tu ești prima pe care o văd umblând și o aud glăsuind. Dar asta nu schimbă lucrurile. Dimpotrivă. Cât despre povestea ta, aș fi tare curioasă s-o știu... În timp ce Octavia i se adresa astfel, broscuța se lăsa când pe un picior, când pe altul și ochii îi scânteiau, plini de duioșie
EUGEN DORCESCU, PORTIŢA VISELOR de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349392_a_350721]
-
Romeo... De unde rămăsese el, părea să fie locul ideal din care să-i cânte ei, contemplând-o... printr-o 'încordare calmă, în picioare drept ca un arc, stând brav, mai mieuna așa, abia imperceptibil, de eu abia ghiceam că mai glăsuiește. Parcă cerea milă, iar ea neîndurătoarea... Totuși, pisicuța câteodată se apleca mai mult, iar de vreo două ori a sărit jos înapoi la el, părând că încearcă al convinge de ceva pe Zorel, care de altfel nu vroia să urce
UN ALT FEL DE IUBIRE, POATE MAI PURĂ!? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1235 din 19 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/349856_a_351185]
-
Pruncului, cu mâinile acoperite în semn de respect, conform ritualului de la Curtea bizantină, o parte își împlinesc menirea de anghelos (desemnând pe cei care anunță ceva, care duc oamenilor veștile bune legate de mântuire), comunicându-le păstorilor minunea. Căci, după cum glăsuiește Sfânta Evanghelie de la Apostolul Luca, „în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Și iată îngerul Domnului a stat lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344366_a_345695]
-
palmele căuși, El trubadurul scrie, catrene de iubire. Un pasager ce este clandestin, Stă izolat pe ultima banchetă Biletele s-au terminat de mult, Iar destinația, nu poate fi secretă. Coboară pe ascuns și înserarea, Doar roțile de tren mai glăsuiesc În gara mică, țipă resemnarea, Trenuri grăbite, nu se mai opresc... foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Grăbite trenuri / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1229, Anul IV, 13 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Cristea
GRĂBITE TRENURI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344588_a_345917]
-
nerostirii. „Tu, străină călătoare, mi-au spus clipele vecine C-ai bătut la poarta noastră și ai întrebat de mine...” Spuse lacrima uimită, întorcându-se deodată La castel unde privirea aștepta îngenuncheată. După niciun strop de vreme, în tăcerile ucise Glăsui șoapta privirii care-nfrigurată zise: „Am trecut pe-aici, odată... într-un ceas de rătăcire... Și-am lăsat în grija voastră o sărmană fericire...” Coborând ca o zvâcnire, lacrima, într-o clipită Se-agăță de geana nopții și oftă nedumerită. Chiar
(NE) RECUNOAŞTERE de MARIANA KABBOUT în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348001_a_349330]
-
nr. 1191 din 05 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Vineri, 4 Aprilie 2014 Sunt român și nu mi-e rușine, Plecat dacă am fost în afară Patria mea să vorbesc despre tine Niciodată nu am simțit vreo povară! Frații mei glăsuiesc pe șoptite Despre dorul cel sfânt de acasă, De cuvintele tale mereu răstignite Acolo străinilor nici nu le pasă! Drepturi depline nu au nici sfinții, Copiii la școală nu te învață, Doar atunci când se roagă părinții Cuprinși de tristețe în
SUNT ROMÂN... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347733_a_349062]
-
SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Modele > LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Când glăsuiește cântec Loredana Groza, până și morocănosul cu cerul gurii negru ca fundul iadului se întoarce la veselie! Iese din durere și suferință cel ajuns la lacrimă, se curăță de mânie și răutate cel din brațele urii. Loredana Groza e iubita
LOREDANA GROZA. PIETRARUL IZVORULUI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350112_a_351441]
-
bronz în for? mai adaugă la asta risipa de titluri și porecle glorioase; mai pune și onorurile divine acordate unor omuleți și alătură la toate astea și ceremoniile obștești cu prilejul cărora se așază printre zei cei mai nelegiuiți tirani!”, glăsuia în „ENCOMIUM MORIAE” (1511), cel care avea să rămână în istoria continentului european și a lumii una dintre vocile marcante ale epocii umaniste - ERASMUS ROTTERODAMUS. Se poate cu repeziciune observa, așadar, echivalența manifestărilor omului politic din cea mai de seamă
ZOON POLITIKON ŞI HOMO COMMUNICANS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 736 din 05 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350207_a_351536]
-
luminoși cântăreți și dirijori contemporani ei, alături de care a peregrinat țară și a străbătut lumea. A cântat în Bulgaria cu Maria Tănase, precum și în Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia... Afară de „pasărea măiastra” a cantului românesc, Maria Tănase, interpreta ce-a glăsuit și glăsuiește cantul lin și alinător că mângâierea rugii, Tita Bărbulescu, a mai evoluat în scenă, în țară și străinătate, alături de: Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
și dirijori contemporani ei, alături de care a peregrinat țară și a străbătut lumea. A cântat în Bulgaria cu Maria Tănase, precum și în Anglia, Spania, Austria, Turcia, Cehoslovacia... Afară de „pasărea măiastra” a cantului românesc, Maria Tănase, interpreta ce-a glăsuit și glăsuiește cantul lin și alinător că mângâierea rugii, Tita Bărbulescu, a mai evoluat în scenă, în țară și străinătate, alături de: Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
Pruncului, cu mâinile acoperite în semn de respect, conform ritualului de la Curtea bizantină, o parte își împlinesc menirea de anghelos (desemnând pe cei care anunță ceva, care duc oamenilor veștile bune legate de mântuire), comunicându-le păstorilor minunea. Căci, după cum glăsuiește Sfânta Evanghelie de la Apostolul Luca, „în ținutul acela erau păstori, stând pe câmp și făcând de strajă noaptea împrejurul turmei lor. Și iată îngerul Domnului a stat lângă ei și slava Domnului a strălucit împrejurul lor, și ei s-au
DESPRE PRAZNICUL NAŞTERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS SAU CRĂCIUNUL… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1812 din 17 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366361_a_367690]
-
oameni de care unii ziși artiști n-au nicio jenă! În ce costume intra cândva, ca și Dan Spătaru sau Luigi Ionescu, interpretul de muzică ușoară Constantin Drăghici, ce pantofi lustruiți purta, ce frizură elegantă avea, cu ce timbralitate melodioasă glăsuia cântecul...! Între sunetul violent și mesajul destul de nerușinat al multor cântece de azi și cele din trecuta jumătate de veac, între superbitatea costumației de scenă de atunci și dezbrăcata îmbrăcăminte, ori dezmățata purtare de haine de scenă de acum, nu
CONSTANTIN DRĂGHICI. ...A CĂZUT O FRUNZĂ-N CALEA TA...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366518_a_367847]
-
al propriei inimi în mrejele perverse ale răului exterior dominant. Sigur că vectorul pornografic tocmai așa ceva urmărește cu minuție de atâția și atâția ani încoace: uciderea stării de trezvie din Om și abandonarea acestuia în brațele unui principiu abnorm, care glăsuiește algoritmic faptul că singura lui valență fără echivoc nu poate fi reprezentată decât de umilirea în fel și chip a trupului omenesc în fața invaziei anomaliilor sexuale atât de exacerbate acum, dar considerate, culmea, drept posesoarele unei viguroase tușe de normalitate
MASCA OBOSITĂ A ZEULUI NOM ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366548_a_367877]
-
iad! Un potențial rival al frumuseții și lirismului cântecelor Silviei Chifiriuc n-au cum să fie raidurile insolentului curent muzical la modă azi, dar sore îi sunt melancolia și poezia cântecului pe care poate că doar Dorina Drăghici l-a glăsuit metamorfic în înfiorare, ca o rugă! Toate cântecele Silviei Chifiriuc sunt cărări cu dale și flori spre castelul iubirii din inimi. Pentru ca visul romantic să poposească măcar și o secundă în castelul acesta, ascultătorul cântecului trebuie să renunțe la matca
SILVIA CHIFIRIUC. ARTISTA CARE ADUCE SPECTACOLULUI UN ORIZONT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1615 din 03 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365637_a_366966]
-
care „renaște-n răsărit” ( Când speranța se destramă). Stelele - „se aprind în infinit” - sintagmă deloc nouă. Iarna însă, poate fi anotimpul unei povești de iubire: „Viscolea cu vise/ Iar noi dansam în câmpul nemuririi” (Poveste de iubire). „Și era iarnă, glăsuia doar vântul,/ Zăpada ne-mbrăca în straie sfinte,/ De-atunci am căutat mereu cuvântul/ Să te descriu, dar nu mai am cuvinte!” Un capitol foarte interesant, intitulat „Vitralii lirice” este dedicat Rondelurilor, altă specie de poezie cu formă fixă cu
METAFORA IUBIRII NESFÂRŞITE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/366123_a_367452]
-
mai „solemnă” Puntea era prea mică să-i cuprindă pe toți patru unul lângă altul. Dar nici nu s-au poziționat pe perechi deja formate. Ionel s-a plasat între fete iar Ahmed constituia vârful triunghiului. Amuzat de idee Ionel glăsui: - Cum să știu dacă am în dreapta sau stânga pe Anica? Să nu vă supărați dacă dau din greșeală dau pupicul celeilalte. Doar sunteți la fel picătură cu picătură. - Fă o probă veni răspunsul. Dacă primești o palmă poți deduce care
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-3- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1579 din 28 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366211_a_367540]
-
greu încât nu se mai ține cont că de bunătatea lui depinde licărirea unei ultime raze de speranță, pentru mulți? Plânsul nefericiților nu rupe obstacolele libertății unui om aruncat în fundul pușcăriei. O comunitate întreagă, de la Vadu Roșca îl plânge, îi glăsuiește balade, îl glorifică în legende, îi închină rugăciuni...! Oamenii aceștia, loviți cândva de sinistru locuiesc acum în casele ridicate de Gigi Becali. Dar există proba faptei după care, pentru a fi liber nu e suficient să fii om bun, mai
GIGI BECALI. CEI CARE NU SE POT SALVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361686_a_363015]
-
dulcea iluzie că deținătorii puterii supreme vor fi aidoma zeilor), cât și prin efecte - transformarea radicală din ființa și cugetul sclavilor puterii, încât în pofida câtorva excepții reținute de timpurile trecute și prezente, se poate spune că, așa cum cu povățuitor umor glăsuiesc basmele noastre, este o regulă ca țiganul ajuns împărat, prima dată să-l spânzure pe taică-său... Modul cum a procedat Alexandru Macedon cu Calistene, istoriograful său oficial și nepotul lui Aristotel (fostul lui dascăl), este mai mult decât grăitor
DRUMUL BUN ÎN VIAŢĂ NU ESTE APANAJUL EXCLUSIV AL NENOROCOŞILOR! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351800_a_353129]
-
largi, din piele maronie, moi și extrem de comode. Ca să vezi! Nimerise în parlament, adică în fosta Mare Adunare Națională, aia de pe vremea tiranului. Noii locatari, spre deosebire de precedenții vorbeau vrute și nevrute, toți o dată și nu ca atunci când tătucu’ le dădea voie să glăsuiască pe rând și cu mult discernământ, că altfel... Dar faptul nu avea nici o relevanță, în fond! Cum era cald și bine, Spiridon se așeză pe un fotoliu și mecanismul său mimetic intră în funcțiune. După atâta practică devenise perfect, așa că
HOMO MIMETICUS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352347_a_353676]
-
telefon: știu că este puternică și că nu va lăsa lacrima s-o învingă! Aștept clipa când o voi prezenta din nou, pe scenă sau pe micul ecran, zâmbitoare, cu ochii ei frumoși!”. Să ne aducem aminte de câteva cântece glăsuite cu gură de vioară, de către minunata Angela Ciochină! Așa ne-om aminti de artistă și de noi, căci anii noștri au în ei măcar un pic din frumusețea acestor melodii, iar iubirea noastră are în ea măcar un strop de
ANGELA CIOCHINĂ. CÂND ARTIŞTII PLÂNG, ÎNGERII SUNT ÎN LACRIMI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352334_a_353663]
-
Godja că motivul pentru care face aceste ... acțiuni culturale se datorează faptului că-și iubește țară, își iubește neamul, își iubește «locurile de unde provine». De asemeni, tot domnul Godja pe marea scenă a parcului Prater în asistență sutelor de participanți glăsuia: «dacă nu spunem de unde venim și unde vrem să ajungem, atunci cine mai suntem!». Vorbe scurte, dar cu bătaie lungă, pline de înțelepciune. În final, cei doi moderatori doamna Simona Tudor, profesoara de pian și director muzical la Radio Tv
ZILELE EUROPEI LA VIENA DE PUIU RADUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350540_a_351869]
-
lumina veșnică. El are conștiința zidirii, căci înalțarea este ieșire din asfințitul vremii celor temători. Sfântul ne vorbește de jertfa Mielului și apoi despre el care îl însoțește pe Golgota pe acela care a salvat lumea din haosul iernii. Sfântul glăsuiește despre intervenția cerului în veacul care se umblă spre rai. Sfântul este credința și este rănit de primatul adevărului asupra aparențelor, asupra iluziilor. Și adevărul va da viață, căci adevărul consistă în a închipui lucrurile așa cum le vede Dumnezeu: cine
IN NIMBUL CRUCII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350569_a_351898]