3,612 matches
-
sârmă "a da un telefon" (în care sârmă e o desemnare metaforic depreciativă a firului de telefon). Tot un fel de "parte pentru întreg" se manifestă în referirea umoristică la mers (și de aici la plecare) prin formula joc de gleznă, folosită în actul verbal de alungare: ciocu' mic și joc de gleznă (= "taci și pleacă!"). Metonimia "efect pentru cauză" se poate recunoaște - asociată cu hiperbola - în genocid, termen de desemnare a unei băuturi alcoolice de proastă calitate, deci cu efecte
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
depreciativă a firului de telefon). Tot un fel de "parte pentru întreg" se manifestă în referirea umoristică la mers (și de aici la plecare) prin formula joc de gleznă, folosită în actul verbal de alungare: ciocu' mic și joc de gleznă (= "taci și pleacă!"). Metonimia "efect pentru cauză" se poate recunoaște - asociată cu hiperbola - în genocid, termen de desemnare a unei băuturi alcoolice de proastă calitate, deci cu efecte nocive asupra sănătății ("N-are bani, dar barmanul îi toarnă un ŤGenocidť
Metonimii argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6974_a_8299]
-
doar medicii noștri”, a declarat președintele federației, Alexandr Tihonov, citat de Agenția ITAR-TASS. Totodată, el a precizat că, în luna ianuarie, nu medicii lotului național, ci un altul, din exteriorul reprezentativei, au tratat-o pe Pileva după o accidentare la gleznă. Joi, 16 februarie, în proba de 7,5 km sprint, medalia de aur a revenit în mod surprinzător franțuzoaicei Florence Baverel-Robert, în vârstă de 31 de ani, cronometrată cu 22 de minute, 31 de secunde, 4 zecimi. Ea fost urmată
Agenda2006-07-06-torino2 () [Corola-journal/Journalistic/284759_a_286088]
-
oricărei persoane care „oferă, administrează, consumă sau favorizează folosirea de substanțe interzise“. Pileva a afirmat că a luat un medicament, fără să știe că acesta conținea carfedon, la recomandarea medicului său personal, pentru a se trata în urma unei accidentări la gleznă. Record Canadianul Duff Gibson a devenit cel mai vârstnic campion olimpic într-o probă individuală, impunându-se, la vârsta de 39 de ani, în competiția de skeleton. Gibson, campion mondial în 2004 la individual, a depășit astfel recordul deținut anterior
Agenda2006-08-06-torino4 () [Corola-journal/Journalistic/284788_a_286117]
-
câștigat medalia de argint cu echipa l Unul dintre cei mai buni rugbyști ai tuturor timpurilor din lume, neozeelandezul Jonah Lomu, a reluat antrenamentele săptămâna trecută la clubul său North Harbour. „Stânca“ s-a recuperat progresiv după o fractură la gleznă survenită într-un meci cu Car-diff, în luna aprilie, în urma căreia piciorul i-a fost imobilizat. Vedeta selecționatei „All Blacks“ (30 de ani) revenise în competiții în septembrie 2005, după un transplant de rinichi și o operație la umăr l
Agenda2006-25-06-Sport () [Corola-journal/Journalistic/285085_a_286414]
-
fusese găsit după trei zile de căutări. Era aproape de lac, mi-a spus, aproape reușise să ajungă la el când o alunecare de teren, ploaia și o furtună de zăpadă îl despărțiseră de tovarășii lui. Când l-au găsit avea glezna fracturată, ceea ce explică de ce nu reușise să-și găsească un adăpost. Fața îi era de nerecunoscut, neagră, arsă de ger. L-au adus în vale, într-un sătuc prin care trecuse, și l-au incinerat. Au păstrat rucsacul găsit lângă
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
murise Michael. Cum anume? Prin cap îmi umblau o sumedenie de întrebări. Mi-ar putea da oare cineva un răspuns? Mă uitam la foaia albă, neliniată. În fața ochilor mi-au apărut fețe înnegrite de ger. Am auzit cum a trosnit glezna lui Michael când s-a rupt osul. Am pus din nou stiloul jos. M-am întins pe pat și am privit în tavan. Într-un colț, acolo unde doar Michael putea ajunge cu mătura, dacă se urca pe un scaun
Anuradha Roy - Valurile pământului () [Corola-journal/Journalistic/4326_a_5651]
-
perioadă nici nu l-aș mai număra, pentru mine a fost o deziluzie", l-a aracat Rus pe Crin Antonescu. Referitor la Radu Stroe, Ioan Rus l-a făcut "smecheraș la nivel de Capitală". "Stroe a făcut puțin joc de gleznă la televizor cum o să schimbe el la Curte, că ce date va aduce, după care a adus exact aceleași date. Pe stradă, așa la nivel de șmecher de București a fost foarte interesant câteva zile, după care în momentul în
PNL, răspuns dur după atacurile lui Ioan Rus () [Corola-journal/Journalistic/42632_a_43957]
-
oară pentru că mi pot curăța cu ea lentilele ochelarilor. Pe Lulu am legat-o cu sfoară fosforescentă de un picior și i-am dat drumul în iarbă. Nu, evident că n am lăsat sfoara liberă, celălalt capăt e înfășurat de glezna mea și legat cu trei noduri marinărești de degetul mic. E mai sensibil, și-o simt dacă se îndepărtează. Oameni nu prea sunt în parc și e liniște. Mă pot bucura în voie de lectură. Recunosc, mint din nou. Nu
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
din clasă, având grijă să-i dau suficient timp încât ea să fi ajuns deja la toaletă. Am străbătut grăbit sala lavoarelor și am dat buzna în zona pisoarelor. Am fost surprins însă să o observ acolo, cu chiloții în jurul gleznelor, încălecând pisoarul, într-o postură în care n aveam să mai văd niciodată vreo fată urinând. Din crăpătura dintre picioarele ei se prelingea un firicel galben. Iar eu mi-am încetinit mersul, înregistrând fiecare centimetru al pielii ei ce părea
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
spune că nu e frumos ce fac, să mă schimb așa, de față cu toată lumea. Și mai spune ea ceva, da’ cine o ascultă? Am tricoul cu Del Piero pe mine și deja simt cum îmi crește un dribling pe glezna dreaptă. Ah, ce păcat că am mingea acasă. Chiar, hai acasă, să mergem acasă, nu mai avem treabă nu? Am mai avut treabă, dar în tot timpul ăsta îmi închipuiam curse printre adversari, șuturi cu șpițul în vinclu, la păianjen
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
aștepta în oraș, îngrijorată că n-avea să se descurce. Simțea răcoarea jilavă, încărcată de foșnete și miresme tari, uscăcioase, pătrunzând în carnea și sângele ei. Se repezi într-o fugă ușoară, alături de vânt. Florile de sânziene îi jucau pe gleznele goale ca o spumă. O spumă mirositoare care se umfla luând-o pe sus. În rest, noaptea se înălța mereu și ultimii trâmbițași ai exodului uitați pe câmp, greierii, își începuseră cântarea magică. Lungi poteci și cărărui tainice, abia ghicite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca împușcat. Reflectorul împroșcă jetul de raze pe el. Se lipi din nou de pământ. Simți prin pantaloni și cămașă răcoarea înviorătoare și bună. Mai mulți inși îl îmbrânceau din spate și-l duceau spre vagon pe Ghiță Todireanu. În jurul gleznelor lui slabe fâlfâiau manșetele zdrențuite ale nădragilor. O ușă metalică se auzi scârțâind înăbușită în vacarmul vocilor. Se uită. Nu zări nimic. Parcă ar fi orbit. O întunecime de nepătruns, după care locomotiva îl împroșcă învăluindu-l într-un nor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
trezi strânsă în brațe. Sus, undeva în înălțime, se auzea sunetul metalic al avioanelor, zvâcnet continuu, dar jos, pe-aproape, atât de aproape că închise ochii, răbufniră mătăsurile vântului ce i se încolăciră ca niște vrejuri la picioare, înfiorându-i gleznele. Crezu că are să se sfârșească de rușine și indignare, dar nu se întâmplă nimic, trăsnetul și tunetul se mutară în altă parte și, când deschise ochii, văzu fața lui dilatată și întunericul se prăvăli iarăși peste ea. Tom, unde ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
terminau cafeaua. De cinci ani de zile, tablourile lui nu aveau decât un singur subiect: Mia. Mia lui, în diferite ipostaze: gânditoare, melancolică, zâmbind, stropind florile, scriind cu genunchii ridicați la gură, în fotoliul de răchită, din fața casei. Ochi albaștri, glezne subțiri, trup de alabastru, toate acestea erau ale lui. Dar mai ales sufletul ei, pe care, nici după atâta timp, nu -și explicase cum a reușit să-l cucerească. Uneori avea senzația că e doar un vis din care... se
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
Cine ar putea să știe? Să mă convingă... Ele au rămas în memorie uscate de timp, rătăcite și deznădăjduite de neîmplinire. Sub bagheta cărui regizor căutam o altă realitate, străină de inima mea, de inima reginei care aștepta? Femeia avea gleznele legate" Efecte de regie au fost în dezmățul de dimineață, desenat într-o vibrație nervoasă de nerăbdare. La amiază era obosit de marginile amenințătoare în care a intrat năuc. Soarele arde, mici ventuze ciupeau de-a lungul umerilor încovoiați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
uitat să zboare. În amurg, un cer desprins din Chagall dezvăluie lumini roșii dintr-o altă lume, aduse în forme stranii; perdele de grădini, intrate în ogrăzi, stau îmbrățișate, într-o ordine saturniană numai de el știută. Pentru că femeia avea gleznele legate A spus cândva poetul Mircea Ciobanul. Despuiere Nu mai sunt cuprinsă de vedeniile simțurilor; a trecut demult acea sărbătoare de dor, au apus de tot flăcările de după-amiază, au rămas tulburi în memoria mea. Fantasme și gesturi suspendate își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
acest animism păgân. Remușcările, pasiunile s-au frânt la jumătatea drumului. Un copac se zbate cu vocile lui, se apleacă la pământ, se înalță spre cer cu frunzele cunună, atinge iarba, o arde șuierând. Apa crește și îl învăluie până la glezne, până la genunchi; îi sugrumă mijlocul și îi despică aripile. Eram pe masa de operație, lângă mine bântuirea mare punea ordine în ritm, în mișcarea vocilor. Fenomen spiritualist S-au pierdut cheile de la casă. Manifestările lor sunt frecvente. Le pierd eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
ei fără șovăiala, patosului ce nu i-a trădat. Toți vor aștepta o altă nuntă, aceleași porți se vor deschide, rămâneți încă afară durerile de cap nu mai au înțeles, de-atâta joc și zăbavă în soare, mă dor și gleznele de la picioare! A sosit frigul Azi tăcerea mă asurzește, crește cu fiecare treaptă, pe Golgota, se strâng minutele timpului în linie dreaptă. Așa e când mori, când te naști sau la cununie? Aștepți sau ți se pare că o să vie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
s-au așezat în trecut; mut a rămas cântecul de nestemate, pentru Cumbria, mătușa mea adunate în cutia cu bijuterii alese, cine să le mai poarte? Și ele sunt petale moarte. S-au aburit de vreme, și-au pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
pierdut strălucirea gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri umbrite și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Coborât în pantă, în umbră stă amăgitoarea și cernita plantă. S-au aburit de vreme și-au pierdut scânteia gleznelor de la mână, a gâtului și a degetelor lungi și subțiri întunecate și veștejite. Oare așa să fie sfârșitul? Tablou uitat Am visat în această noapte, că mă plimbam prin grădinile din Ada Kaleh și prin cetate. Era un rai, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
vor sta în loc, în brâul ce se scurge cu izvorul la mijloc. * * * Singurătatea este grea ca și pământul, care peste noapte mă acoperea. Câte speranțe veneau spre mine, mă îmbrățișau ca în zilele de sărbători. Le purtam la mâini, la glezne în jurul frunții, acoperită cu flori. Cine știe? poate ne însingurăm chemând păcate de soartă mânate, ca într-un film regizat prost, cu actori care joacă anost. Singurătatea e grea. Măna febrilă mai caută căldura ce a fost altădată, prin colțuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
plece în depărtare. N-am înțeles nici eu că m-am înșelat, nici el nu mai stă drept, măsurând pașii mari, peste podul larg vocile se limpezesc și se sparg. S-a lăsat beznă și urâtul m-a cuprins peste gleznă și a urcat până sus, până m-a îngropat. * * * A trebuit să învăț să trăiesc alături de cei din jur! A fost greu să zâmbesc, când eram absentă ca sunetul gol, rămas în balans în aceleași clopote oprite în dans: când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
se poate spune despre Galeria cu antichități că o exprimă pe poetă integral. Dumitru Micu Cuprins 1. Conul de umbră 3 Efecte de regie 3 Pudoare 3 Portret 3 Ironie 3 Senzualism suav 3 Trinitas 3 Retrăire 3 " Femeia avea gleznele legate" 3 Despuiere 3 Proiect 3 Mărturisire 3 Vocile 3 Fenomen spiritualist 3 Determinism 3 Febră mare 3 Neliniștile celor fără morminte 3 Barbarie 3 Program de note 3 Timpul probabil 3 Rugăciune 3 Nevoia de aer 3 Agenda 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
Atât. Oare știe că pe ea o cere Tariq? Idris și Tayyib, oamenii lui de încredere, pregătesc deja de drum darurile lui Musa. Printre măslini, se aude plânsul Rimei. E îmbrăcată în văluri aurii și poartă bani de argint la glezne. Nu are mai mult de șaptesprezece ani. E mai tânără și mai frumoasă decât Omalissan. Ahmet îi aude podoabele clinchetind stins pe alte pardoseli, captive în jurul unei glezne inerte. E frumoasă, dar nu e ce vrea Tariq. O să-i taie
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]