315 matches
-
carnea zdrelită. Pe gât i se prelingea o șuviță subțire de sânge, ca arniciul. Stere n-a scos un cuvânt până acasă. A sosit în goana cailor, pe crucea căruței, în fruntea căruțașilor. Din Grivița, trecuse el înainte și uscase gloabele în bătăi. Cu o mână ținea hățurile, cu alta codirișca de piele cu plumbi în vârf. Pocnea să audă toată mahalaua că se întorcea de la drum cu marfă nouă. Muierile ieșite la pompă priveau după el cu mâna la gură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
știa. În odăile lor nu se aflau decât un pat și un dulap. Dacă se mai găseau două, trei scaune alături și o masă. La o săptămână, perceptorii se întoarseră. După ei, abia se târa un camion tras de o gloabă. Muierile strigau: - Vin să ne ia trențele! Nu-i lăsați! Nu-i lăsați! Ieșiseră și băieții cu praștiile. - Huo! strigau. Cel cu toba lovea pielea cu două bețe: Bum! Bum! Bum! Intrară, cărară la camion mesele hodorogite, scaunele, ce găsiseră
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cu gazda, o aia cârnă și potcă. Bărbatul era mazgugur de băutură. A vrut să-l împiedice, a căzut pe jos. Le-a stricat hoțul petrecerea. Au dus-o în 353 groapă, la locul lor. A mîrlit-o și Paraschiv, și gloaba de Gheorghe. Didina se uita, strângând din dinți. Ăl bătrân îl certă pe Paraschiv: - Nu pricep, de ce pângărești tu toate lucrurile? - Gura, hodorogule, ce, ți s-a urât cu binele? Să nu-mi umbli cu șahăr-mahăr... Fac ce-mi place
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
îl făceau sunând goarna pe ulițe, mai ales în mijlocul satului sau „guarzi”, îngrijind, în același timp de taurii comunei și de serviciul telefonic. Orice vită prinsă de paznici, de proprietarul recoltei sau de oamenii lui, era dusă la oborul de gloabă comunal. Printre cei care s-au achitat de această îndatorire au fost Boghiu, Chicuș și Bertea, care au fost cei mai activi în această direcție, prin faptul că aduceau stâni întregi de oi și le închideau în obor, ridicând veniturile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
prin amenzile aplicate fiecărui vinovat care, bineînțeles, plătea și despăgubirea păgubașului. Dacă guardul nu se învoia cu proprietarul vitelor, se anunța primarul, care în 24 de ore făcea ispașă sau despăgubire, adică punea părțile să se împace sau le fixa gloaba pe care o plăteau. Vitele nu se puteau închide decât în oborul comunal. Dacă în termen de trei zile proprietarul în culpă nu se prezenta să le scoată de la obor, acestea se scoteau de pripas și, după trei luni, se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
-și caraghios ochii miopi din care cauză fusese dat la partea sedentară a marii unități de infanterie. Zise cumpătat: - Ce să fie mă? Vreun stârv de sălbăticiune, ce crezi că ai putea găsi pe aici? Dă drumul mai departe la gloabele astea nemțești, care când e vorba de oprit se opresc imediat, dar la pornit, mai greu. - Nene, așteaptă, mi se pare că a mișcat. Mihu înfipse coada biciului în puținul fân rămas pe fundul căruței, se dădu jos și porni
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
echipa, așa "funcționează" întreaga societate românească: entropic, dezarticulat, heirupist, improvizat, de la alcătuirea echipei și pînă la declarațiile de după meci, care "coafau" partida, de parcă jucasem ceva, eram și noi în rînd cu lumea... Numai gura de noi, un antrenor barbugiu, niște gloabe împotmolite de jucători, care nu păreau să știe ce sport practică, și mii de fani în tribune, în frunte cu marele Gino, cel cu spatele îndoit de susținere politică. Ei bine, cam așa funcționează și economia și societatea noastră mioritică
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
constituie alte surse devenituri, de aici acuzațiile de corupție și abuzuri în executarea acestor sarcini. Astfel, vodă Ipsilanti constată că pentru împăcări nu ridică taxa de doi taleri și jumătate așa cum se prevede, ci mai mult; unii cer și plata gloabei, fără să aibă un motiv real, alții sunt și mai îndrăzneți și fac „prepuneri și năpăști ca să globească fără dă nu a fi vină dovedită“. Iată și un caz concret petrecut în aprilie 1790. Protopopul Ștefan al județului Teleorman îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în falangă“, povestește preotul. Protopopul a pretins așadar de cinci ori mai mult decât i se cuvine, ba mai mult, a folosit bătaia și nu blândețea așa cum i-ar fi cerut poziția deținută. Tot protopopul are dreptul de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de a ridica gloaba (amenda) pe păcatul trupesc. Până la reforma lui Constantin Mavro cordat și la apariția ispravnicilor (1739), el are un concurent, în plan politic, în persoana vornicului care are printre competențele sale abaterile de la bunele moravuri și perceperea gloabei. După această dată, chiar dacă ispravnicul numai primește astfel de atribuții, și le asumă abuziv tocmai datorită importantei surse devenit pe care o reprezenta amenda. Preoți și enoriași Protopopii sunt ajutați întotdeauna de preoții parohiali. De altfel, preotul este omul cheie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sau „zvonul acesta a ajuns și la urechile ispravnicilor de județ și pe dată l-au ridicat și l-au pus în fiare“. Totodată, de vierile sexuale sunt sancționate de cutumă. Vinovatul trebuie să plătească o taxă numită „dușegubină“ sau „gloaba pân tecelui“. Această dușegubină se percepe de la un bărbat vinovat de relații sexuale înainte de căsătorie, o femeie care naște un copil din flori, pentru orice relație sexuală ilegitimă. Taxa se ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ridică la 12 galbeni, dar slujbașii nu se mulțumesc numai cu atât și de aici o serie de abuzuri, fiind „ridicați uneori la gros“ chiar și oameni nevinovați, băgați în închisorile isprav nicilor sau ale protopopilor și siliți să plătească gloabă. Un asemenea caz are loc în aprilie 1793, când cei doi cuscri Barbu și Petre din satul Mircești, județul Ialomița, se plâng mitropolitului că protopopul plășii i-a globit pe amândoi, pe unul cu cinci taleri și jumătate, pe celălalt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu cinci taleri, sub pretextul că „feciorul... ar fi avut păcat cu fie-sa până a nu se cununa“. În plus, acesta le-a cerut alți șase taleri pentru a oficia cununia, în timp ce taxa se ridica la numai un taler. Gloaba este adânc înrădăcinată în mentalitatea colectivă, iar cel care a comis un păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
păcat trupesc știe cătrebuie s-o dea și, oricât se va ascunde, nu va scăpa. De exemplu, Marin, prins că a păcătuit cu stăpâna sa, fuge de teama bătăilor aplicate de soțul acesteia, dar nu uită să lase banii de gloabă. Numărul celor judecați la Mitropolie este foarte mare, dar Biserica n-a folosit informația strânsă în condici pentru a elabora manuale confesionale sau manuale dedicate familiei, nici nu s-a implicat într-o mai bună pregătire a slujbașilor săi. Ea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
județe și la toți protopopii. Nu se bucură însă de prea mare succes și este reluată în anul următor de noul mitropolit Filaret, tot fără efect, și apoi în anii următori. Singurul lucru bun adus de acest pitac este desființarea gloabei. Mitropolitul o cere explicit, considerând, pe bună dreptate, că infanticidul nu reprezintă decât efectul acestei practici cutumiare. Codul de legi și limitele sale Procesele sunt judecate după Îndreptarea Legii. Trebuie men ționat că titlul ca atare nu apare niciodată în interiorul
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sfârșitul zilelor într-o mănăstire pentru a-și plânge păcatele. Apoi cei rămași pe pământ au misiunea de a oficia toate ritualurile specifice pentru a le salva sufletele. În același timp, măsurile luate sunt insuficiente și inconsecvente. Să luăm exemplul gloabei: ea este desființată de unii domni și reînființată de alții, deși toți sunt de acord că această amendă cutumiară provoacă numeroase abuzuri. Alexandru Ipsilanti o interzice prin actul din 6 iulie 1777, dar este reînființată de Nicolae Caragea la 22
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și se pare că încă percepută ilegal pentru că la 18 septembrie 1814 Ioan Caragea cere mitropolitului să o desființeze, considerând că Bi se rica nu trebuie decât „să dea sfaturi duhovnicești și ispove dania“ și nu să ceară bani. Perceperea gloabei reprezenta o importantă sursă devenit pentru organele ecleziastice și din acest motiv s-au străduit s-o mențină și chiar s-o perceapă ilegal atunci când ea numai exista. * Mitropolitul Antim Ivireanul (1708-1716) restructurează prin „reformele“ sale întregul sistem ecleziastic, inclusiv
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Antim Ivireanul în încercările sale de a implica Biserica în viața cotidiană a individului, de a pune capăt haosului instituțional în care de la preot la pârcălab, de la megieș la căpitan, orice notabilitate locală își arogă importante competențe - acordarea divorțului, ridicarea gloabei, cununarea fără cercetare etc. Prin Manualul său, mitropolitul Antim fixează locul Bisericii în inima comunității, trasând clar obligațiile slujitorilor: „Încă-și vă poruncim și aceasta: nimeni din voi preoții să nu îndrăzniți a despărți bărbat de muiare, sau muiare de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să credem că într-o societate dominată de religie, autoritatea ecleziastică intervine și-l pedepsește foarte aspru pe bărbatul vinovat. Stupoare însă, polcov ni cii din Ploiești îi ridică pe amândoi și îi aruncă în închisoare, dar mai întâi percep gloaba pe păcatul trupesc, în fapt singurul lucru care îi interesează cu adevărat. La câteva zile, după ce scapă de la închisoare, coșmarul Radei reîncepe: socrul își reia vechile avansuri, întrucât pedeapsa nu l-a speriat prea tare. La 20 iulie, Rada se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
s-au mai făcut, că cele două părți își vor asuma obligațiile din ziua logodnei. Cu alte cuvinte, ginerele vaduce la bun sfârșit nunta, iar socrul va livra zestrea promisă. În caz contrar, vor plăti cheltuielile făcute la logodnă și gloaba în valoare de 100 de taleri. Lada de zestre zestrea este un important indicator economic, o mărturie asupra civilizației materiale din epocă. Lectura numeroaselor foi de zestre oferă nu numai informații de natură economică, ci și detalii asupra societății, asupra
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
unei familii și apoi pe înzestrare, considerând celibatul prelungit o stare periculoasă. În toate aceste cazuri, zestrea este foarte mică, pentru că cei doi parteneri provin din clasa de jos a societății. A ceda o vacă sau cinci capre, a plăti gloaba la pro to popi și uneori în egală măsură la ispravnicii de județ nu reprezintă o situație de loc ușoară pentru un țăran nu prea avut și nici chiar pentru un meșteșugar. Ajunși în fața instanței, părinții și f ciorii se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în scenă un întreg ritual de re pu die re, dorința de răz bu na re pentru dez onoarea adusă. Cu tu ma sanc țio nea ză pierde rea virginității prin plata unei amenzi nu mi tă su ges tiv gloaba pân te celui. Ri tu a lul, de scris cu lux de amănunte de către Di mi trie Cante mir, apare și în do cu men te. Iată cum avea loc în Moldova începu tu lui de secol alunga rea unei
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mitropolit, de domnie. Ce se întâmplă cu aman ții? Prinși, ei sunt bătuți zdra văn de către soți și vecini, iar dacă straja intervine, pe lângă băta ie, ibov ni cii sunt în tem ni țați câteva zile, după care plă tesc gloaba pe păcatul tru pesc și re privesc libertatea. Ion Ghica con semnea ză un alt pro ce deu valabil, mai ales, în spațiul urban și în rândul meș te șu ga ri lor. soțul înșelat acționează în funcție de breasla căreia îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în funcție de noua identitate. Părăsirea soției nu presupune întotdeauna neînțelegerile conjugale sau migrarea în căutarea unui loc de muncă. În unele cazuri lucrurile sunt clare încă din capul locului: evadarea din pușcărie, frica de datorii sau de bir, hoția sau plata gloabei îi împing pe unii bărbați să aleagă ca leacea mai lesne de urmat, fuga. În majoritatea cazurilor, dispariția bărbatului este percepută tot ca o dezertare, un abandon, pentru că femeia nu a fost in formată cu privire la intențiile lui, doar a constatat
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
își ademenește ucenicul din prăvălie. Imediat ce află, marele agă intervine și-l închide, apoi îl bate și-l globește după care îl lasă liber. De observat că, în plan politic, sodomia este pedepsită ca oricare alt păcat trupesc prin plata gloabei, apărând din nou distanța față de legea scrisă care prevede o pedeapsă teribilă: arderea păcătosului sau tăierea capului. În plus, este de reținut diferența de judecată a acelorași fapte, dar manifestate în medii diferite: în interiorul cuplu lui, sodomitul este iertat, în timp ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]