218 matches
-
al criticii ontologice "incorecte". Când H.-R. Patapievici scrie că "steaua lui Eminescu a apus", că poetul nostru național a devenit "cadavrul din debara", el nu improvizează (iresponsabil) pur și simplu, ci urmează cu strictețe logica inflexibilă a corectitudinii politice. Globalismul postmodern (cel economic, în primul rând) se știe, are o tentă pronunțată anglo-saxonă. Ca urmare, orientarea spre spiritualitatea de tip anglo-saxon ar face inactuală opera eminesciană. Astăzi "nu mai interesează dimensiunea profundului în cultură, o categorie "germană" deja abandonată în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adrian Marino, care reușesc să clarifice destinul ciudat al cunoscutului eseist. După cum se știe, Adrian Marino "a conceput ideologia așa cum nu este și nici nu poate fi". Și aceasta pentru că gânditorul credea "într-o ideologie universală, dar liberală, valabilă pentru globalismul modern". De unde și "dualismul" personalității sale ce l-a urmărit și stăpânit întreaga viață. Considerațiile lui Theodor Codreanu, conferind finețe și consistență studiilor sale, nu pot și n-au cum fi la îndemâna oricui. (A nu se uita impresionanta bibliografie de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Sergiu; Mișcoiu, Sergiu (ed.), Partide și personalități populiste în România postcomunistă, Iași, Editura Institutul European, pp. 191-232. Vincent, R.J. (1995), Human rights and international relations, New York, Melbourne, Cambridge University Press. Viotti, Paul, Kauppi, Mark (1999), International relations theory. Realism, pluralism, globalism and beyond, London, Allyn and Bacon. Vlad, Constantin (1981), "Conceptul românesc cu privire la securitatea europeană", în Vlad, Constantin, (coord.), România și securitatea europeană, București, Editura Politică. Vlad, Corneliu (1987), Pentru ca soarele să nu răsară dinspre asfințit, București, Editura Politică. Volokitina, T.
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
globalizare, exact atunci când un asemenea rol devenise tot mai important, În contextul aplatizării accentuate a lumii. După cum a remarcat, atât de inspirat, politologul Yaron Ezrahi de la Universitatea Ebraică, „sarcina importantă de a angaja puterea populară În procesul de influențare a globalismului - În scopul de a-l face să devină mai milos, mai drept, mai compatibil cu demnitatea umană - este, de departe, mult prea importantă pentru a fi dată exclusiv pe mâna antiamericanilor și irosită În manifestări de stânga și de antiamericanism
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
privatizării, exploatării și violenței. În raport cu acestea nu mai este îndeajuns ca dispozitivele comunicării să fie activate de reprezentări simbolice și declarații politice scrise, ci mai curând de prezentarea unor experimente și obiecte concrete de întâmpinare a acestor situații. Discuțiile despre globalism și industria culturală au condiționat o regândire a practicilor artistice în raport cu climatul politic aflat în schimbare. Reacționând față de tendința de asimilare a oricărui conținut cultural de către industria culturală și față de cooptarea spațiului fizic urban pe baza practicilor gentrificării, arta critică
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
the Making of Modern International Relations, Verso, London and New York, 2003. ThakuR, Ramesh, and Iver Newmann (eds.), Broadening Asia's Security and Discourse Agenda, Tokyo, United Nations University Press, 2004. Viotti, Paul, and Mark Kauppi, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999. Walker, Rob, Inside/Outside: International Relations as Political Theory, Cambridge University Press, Cambridge, 1993. Weber, Max, Politica, o vocație și o profesie, Editura Anima, București, 1992 Weber, Cynthia, International
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
International Relations" în Review of International Studies 17, 1991. Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. Wendt, Alexander, "Collective Identity Formation and the International State" în American Political Science Review 88, 1994. Wendt, Alexander, "On Constitution and Causation in International Relations" în Dunne
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Polity. Essays on International Institutionalization, Routledge, London and New York, 2006, p. 27. 30 Wendt, Alexander, "Anarchy Is What States Make of It: The Social Construction of Power Politics" în Viotti, Paul, and Mark Kauppi (eds.), International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond, Allyn and Bacon, Boston London Toronto Sydney Tokyo Singapore, 1999, pp. 434-459. 31 Mingst, Karen, Essentials of International Relations, Norton & Company, New York and London, 2004, pp. 74-75. 32 Guzzini, Stefano, "A Reconstruction of Constructivism in International Relations" în
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
286 Ibidem, p. 58. 287 Ibidem, pp. 59-60. 288 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, pp. 434-459. 289 Zehfuss, Maja, "Constructivism and identity: a dangerous liaison" în Guzzini, Stefano, and Anna Leander, Constructivism and International Relations. Wendt and his Critics, Routledge, London and New York
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
Critics, Routledge, London and New York, 2006, p. 94. 290 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states Make of It: The Social Construction of Power Politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992; VIOTTI, Paul KAUPPI, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 436. 291 Ibidem. 292 Ibidem, pp. 435-436. 293 Wendt, Alexander, "Identity and structural change in international politics" în Lapid, Yosef and Kratochwil, Friedrich (eds.), The Return of Culture
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
International Relations, Palgrave Macmillan, 2004, p. 13. 585 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 395. 586 Ibidem. 587 Griffiths, Martin, Relații internaționale. Școli, curente, gânditori, Editura Ziua, București, 2003, p. 337. 588 Ibidem. 589 Dunne, Tim, and Nicholas Wheeler, "We the peoples
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
4-5. 594 Wilmer, Franke, Op. cit., p. 3. 595 Wendt, Alexander, "Anarchy is what states make of it: The social construction of power politics" în International Organization, (46), pp. 391-426, 1992, în Viotti, Paul Kauppi, Mark, International Relations Theory. Realism, Pluralism, Globalism, and Beyond (3e), Allyn and Bacon, Boston London Toronto et, 1999, p. 446. 596 AcharyA, Amitav, Human Security în Baylis, John, Steve Smith and Patricia Owens, The Globalization of World Politics. An Introduction to International Relations (4e), Oxford University Press
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
intelectuali creștini a căror forță restauratoare în Ecclesia va fi una considerabilă. Biserica are încă multe de făcut în această privință și succesul său în viitor, în contextul provocărilor unei modernități a protestantismului raționalist, a materialismului ateu comunist și a globalismului ecumenist, va depinde de atragerea și nu de respingerea competențelor laicatului creștin. Prin urmare, Biserica este lipsită de aportul intelectualității creștine mărturisitoare, un aspect extrem de important în procesul de revigorare al Ortodoxiei românești, aspect care se cere cât mai repede
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Modificarea relațiilor dintre sexe, cel mai puternic mijloc în subminarea familiei tradiționale: "Aceasta e, probabil, cea mai puternică formă de relativizare postmodernă, în măsura în care este îndreptată către modificarea naturii umane ca fenomen de la sine înțeles în istorie" (V.N.). Cinci: Tensiunea dintre globalism și multiculturalism, unde globalismul e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cel mai puternic mijloc în subminarea familiei tradiționale: "Aceasta e, probabil, cea mai puternică formă de relativizare postmodernă, în măsura în care este îndreptată către modificarea naturii umane ca fenomen de la sine înțeles în istorie" (V.N.). Cinci: Tensiunea dintre globalism și multiculturalism, unde globalismul e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după dispariția polarităților ideologice, se
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sfîrșit, cum remarcă Virgil Nemoianu, să pună bazele fenomenului multiculturalist. Context în care constată cu justețe: "De fapt, se prea poate ca ceea ce noi numim "condiție postmodernă" să nu fie decît un cazan în care nenumăratele variante de interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și aproape eliminarea elementelor alternative au fost deseori urmări ale intenției globalismului secular: reducerea la minim a rolului public al femeilor, excluderea cu încăpățînare a tuturor stilurilor de viață alternative. Astfel, universalismul poate fi transformat în hegemonia tribală a unei minorități sau a stilului său de viață, în timp ce heteronomia numai că nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condescendență și înlocuite arbitrar cu diverse clișee socio-istorice care denaturează adevărul și-i pedepsesc pe cei pe care pretind că-i ajută. Așa cum orice observator atent își dă seama, aceasta nu e decît o formă modernizată de colonialism". Atît la globalism, cît și la multiculturalism le sînt reliefate părțile întunecate, cu adevărat periculoase pentru buna și normala noastră conviețuire. Cum era de așteptat, sînt semne și reacții prin care umanitatea noastră încearcă să se autoedifice pe actuala structură planetară, recunoscînd și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primii care a lăudat cu îndreptățire meseriile, a pledat pentru reabilitarea meșteșugarilor, a lucrătorilor productivi în contra prejudecăților epocii care le socoteau drept josnice, lipsite de noblețe. A fost un demers care nu a prins cu adevărat rădăcini nici în vremurile globalismului capitalist atotbiruitor. Și cauza, cum cu adîncime o evidențiază eseistul, nu este că n-ar fi oameni care să prețuiască inteligent și drept munca material producătoare, ci pentru că există un vechi ciocoism, radical și universal uman, de care lumea nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
într-o societate din ce în ce mai consumatoare. Progresul tehnologic a provocat și transformări substanțiale pe o piață în care totul a devenit o marfă, începând cu electrocasnicele și terminând cu piața ideilor. Tehnologia transporturilor moderne are o contribuție de bază la triumful globalismului contemporan, dezvoltarea fără egal a liniilor aeriene legând astăzi între ele, la viteze fără precedent, toate zonele globului. Câtă diferență între condițiile de transport ale renașterii și cele moderne! Încercând să justifice redactarea lucrării „Elogiul nebuniei” Erasmus din Rotterdam îi
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
ele va continua să aprecieze valorile culturale (...). Lucrurile stau exact invers: individualismul, pluralismul și toleranța încorporate în instituțiile formale tind să încurajeze diversitatea culturală și pot astfel eroda valorile morale moștenite din trecut 24. Noțiune recent introdusă în științele sociale, "globalismul" este adesea folosit ideologic, fie ca panaceu de unificare a lumii, fie ca instrument de dezmembrare a statului național. Consecință și simultan cauză a emergenței actuale a globalizării este diminuarea voluntară a atribuțiilor statale originare în favoarea unor entități supranaționale. Tranziția
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Școala pentru viață, prin viață”. În concepția sa pedagogică, o poziție clar delimitată a ocupat-o teoria cu privire la procesul cunoașterii. Prin intermediul practicii terapeutice pe care a instrumentat-o mulți ani, Decroly avansa concluzia conform căreia psihicul copilului este caracterizat de globalism, adică are capacitatea de a percepe și de a sesiza primordial întregul și abia după aceea ,,perceperea” părților constitutive ale acestuia. Un astfel de rezultat al practicii sale terapeutice a influențat într-o măsură apreciabilă concepția sa pedagogică. Decroly întemeiază
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de tehnici de instruire adaptate teoriei pe care o susținea. Asemenea instrumente porneau de la convingerea sa că ceea ce este simplu, poate să nu fie concret și reciproca, respectiv ceea ce este concret, poate să nu fie simplu. Având în vedere teoria globalismului, pedagogul belgian critică sever sistemul de instruire fondat pe obiecte de învățământ, deoarece acestea oferă elevului o realitate fragmentată și disipată, nu în forma în care i se prezintă holistic copilului în mod cotidian. Mai mult decât atât, el apreciază
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]