219 matches
-
fiind specifică scolii tradiționale: de o parte se afla copilul și legile de asociere a cunoștințelor, iar de altă parte, cunoștințele înseși prezentate în ordinea complexității lor logice (așa cum sînt ele grupate în obiectele de învățămînt). Întemeindu-se pe teoria globalismului, pedagogul belgian a formulat critici severe la adresa sistemului de instruire pe obiecte de învățămînt. Acestea, aprecia el, constituie pentru copil un mediu artificial, pe de o parte, pentru că nu corespund trebuințelor sale, iar pe de altă parte, pentru că îi prezintă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și un caracter colectiv, realizîndu-se prin împărțirea sarcinilor între membrii unui grup școlar. Prin rolul și locul ce i se acordă în procesul instruirii, expresia este un aspect educativ care se integrează spiritului "școlii active" (28). Întemeindu-se pe teoria globalismului, O. Decroly a propus o nouă metodă de învățare a cititului și scrisului, care pornește de la propoziție; o propoziție care exprimă o idee legată de activitatea imediată a copilului, o activitate care l-a interesat și emoționat. Această metodă este
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unei scheme mijloc/-scop sau ai unei strategii); * preceptului exhaustivității (de enumerare a tuturor părților) i se substituie preceptul agregării (de introducere a unor simplificări selective). Toate aceste caracteristici vor subîntinde modelările noastre semiotice: pertinența modulată în contextualizarea uzajului semnic, globalismul transpus în complementarizarea sistemelor semiotice într-o practică sincretică precum teatrul, filmul, televiziunea, comunicarea face-to-face, iar orientarea teleologică reformulată ca strategie de producere și receptare a semnelor. Trăsăturile fundamentale ale noii paradigme sînt: i) complexitatea (Morin vorbește chiar de "paradigma
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
eternizare are însă nevoie să excludă din algoritmul reproductiv chiar omul. Alteritatea refuzată Situația absurdă este coerentă cu intențiile de a refuza fatalitatea altei perspective. Nu altfel ne explicăm de ce globalizarea este ecranată de globalitate (Beck, 2003) și deturnată de globalism, după cum societatea cunoașterii este asimilată revoluțiilor tehnologice sau înghesuită în cușca resurselor anistorice și judecată după regularitățile economicității. Mesajul sugerat subliminal este că globalizarea confirmă de fapt statuquoul hegemonic, iar cunoașterea se testează suportabil prin cartezianism. Noua sinteză devine astfel
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mai repede sau mai încet, soluția de a le străpunge, chiar de a le dizolva complet. În această privință stă mărturie experimentul totalitar al comunismului prăbușit sub greutatea ranforsărilor menite să blocheze alternativa, înainte de toate ca rezultat al cunoașterii. Paradoxul globalismului, ca și al confiscării instrumentale a societății cunoașterii, rezidă nu în falsificarea globalizării. Aceasta consolidează diferența absolută de sens și căi de abordare, vizibilizând tendințele de depășire a falsului și facilitând intrarea într-o nouă modernitate. O modernitate cu alte
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Sistemul ierarhic de control al economiei la scară planetară, bunăoară, este formula actuală în care economia americană face jocurile împreună cu celelalte puteri ce-i asigură hegemonia, mai ales cea militară. Extensia puterii economice și politice americane acoperă sensul noțiunii de globalism, cel mai adesea confundat cu conținutul conceptului globalizării ca esență a celei de-a doua modernități. Valorile ce prefigurează arhitectura globalizării resimt rezistența bine sponsorizată a valorilor primei modernități, iar dislocarea lor presupune un interval mai mare de timp, greu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în economia mondială și în alte domenii. „Globalizarea schimbă relația între puteri la nivelul relațiilor internaționale. La nivelul politicii interne, schimbă relațiile între guverne, afaceri și societatea civilă. Cel mai fundamental modifică perspectiva asupra păcii între state și în interiorul acestora." Globalismul reprezintă distribuția puterilor, este o formulă de forță dată de principiul adversității și deviată în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în cele din urmă de ambițiile mondialismului și hegemonismului, iar globalitatea este definită ca o formă a internaționalului, redă limitele ordonării și reordonării lumii conform principiului adversității. Globalitatea este caracterizată de cooperarea interguvernamentală și acceptă ; ; soluții care conservă suveranitatea statală. „Globalismul este o transpunere analogă a modelului inseparabilității de la realitatea microparticulelor la realitatea socială. Noua fizică generează un nou imperialism. Nu ne putem retrage suverani în fața naturii pentru a o investiga și a o exploata, fără a exista consecințe ale acțiunilor
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
prezintă numeroase puncte pozitive, având în primul rând un rol important în contrabalansarea discursurilor utopice. Ele sunt voci critice cu un impact răsunător pe zone locale de interes, cu toate că reușesc, prin nișele respective, să se infiltreze în rețeaua ideologică a globalismului. În contextul postmodern în care metanarațiunile nu mai pot opera, astfel de voci alternative, alături de alte tipuri de rezistență ideologică, sunt singurele forme discursive care pot crea o diferență. Această componentă teoretic-critică a studiului de față este dublată de o
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează modul în
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-o societate din ce în ce mai consumatoare. Progresul tehnologic a provocat și transformări substanțiale pe o piață în care totul a devenit o marfă, începând cu electrocasnicele și terminând cu piața ideilor. Tehnologia transporturilor moderne are o contribuție de bază la triumful globalismului contemporan, dezvoltarea fără egal a liniilor aeriene legând astăzi între ele, la viteze fără precedent, toate zonele globului. Câtă diferență între condițiile de transport ale renașterii și cele moderne! Încercând să justifice redactarea lucrării „Elogiul nebuniei” Erasmus din Rotterdam îi
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
geografiei simbolice, o spațializare orizontală a identității naționale. Pentru o aplicație a acestui model teoretic, vezi studiul meu „Romania and the Balkans. From Geocultural Bovarism to Ethnic Ontology”, Transit (versiunea online), februarie 2002, apărut în Alexandru Zub, Adrian Cioflâncă (coord.), Globalism și dileme identitare. Perspective românești, Editura Universității „Al.I. Cuza”, Iași, 2002, pp. 79-118. 9. Imitația și autenticitatea sunt teme centrale în culturile neoccidentale. Folosind paradigma Autohtoniști contra Occidentaliști, aș sugera că ambele tabere sfârșesc prin a imita ceva. Occidentaliștii
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
relația pe care o avem cu noi înșine" (pp. 282-283). Iar relația cu noi înșine ține foarte mult de eleganța, frumusețea, ospitalitatea și acceptarea mediului relațional în care ne-am născut și în care trăim. În pofida aparențelor și a ideologiei globalismului, a "progresului prin tehnologizare" (excesiv-agresivă), "găsirea unui partener într-o societate avansată din punct de vedere tehnologic este mai anevoioasă decât cea dintr-un sat primitiv, unde cel puțin oamenii se cunosc între ei, iar partenerul de viață era ales
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relationship we have with ourselves" (pp. 282-283). And the relationship with ourselves depends very much on elegance, beauty, hospitality and acceptance of the relational environment where we were born and in which we live. Despite the appearances and ideology of globalism, of the "progress through tech" (overly-aggressive), "finding a partner in a technologically advanced society is more difficult than in that of a primitive village where at least people know each other and spouse was chosen from the relatively few people
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Dualismul motivațional în psihoistorie, eseul despre Identitatea europeană (și acela despre Holocaustul în interpretare psihoistorică, „Apostrof”, 2000) reprezintă principala orientare de viitor a eseistului. Complexitatea ideii de Mitteleuropa, reveriile, fantasmele și psihozele generate de unitatea în diversitate a Europei versus globalismul american, ecumenismul și new-age-ismul ș.a. compun o țesătură ideatică de cea mai acută actualitate. SCRIERI: Grădina magistrului Thomas, București, 1995; Xenograme, Oradea, 1997; Visul lupului de stepă, Cluj-Napoca, 1999; De la Herakles la Eulenspiegel. Eroicul în literatură, Cluj-Napoca, 2001; Experiența externă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Modificarea relațiilor dintre sexe, cel mai puternic mijloc în subminarea familiei tradiționale: "Aceasta e, probabil, cea mai puternică formă de relativizare postmodernă, în măsura în care este îndreptată către modificarea naturii umane ca fenomen de la sine înțeles în istorie" (V.N.). Cinci: Tensiunea dintre globalism și multiculturalism, unde globalismul e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
cel mai puternic mijloc în subminarea familiei tradiționale: "Aceasta e, probabil, cea mai puternică formă de relativizare postmodernă, în măsura în care este îndreptată către modificarea naturii umane ca fenomen de la sine înțeles în istorie" (V.N.). Cinci: Tensiunea dintre globalism și multiculturalism, unde globalismul e centralizator și universalist, iar multiculturalismul, prin contrast, afirmă și susține diferențele rasiale, culturale, de gen și altele. Șase: Pe plan strict politic, observăm schimbarea configurației de ansamblu a politicii mondiale. În ultimele două decenii, după dispariția polarităților ideologice, se
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
sfîrșit, cum remarcă Virgil Nemoianu, să pună bazele fenomenului multiculturalist. Context în care constată cu justețe: "De fapt, se prea poate ca ceea ce noi numim "condiție postmodernă" să nu fie decît un cazan în care nenumăratele variante de interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
interacțiune dintre globalism și multiculturalism fierb și dau pe dinafară, provocînd multora o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o stare de confuzie, de nesiguranță și de angoasă în ceea ce privește viitorul". Filosoful comparatist face o radiografie exactă și deloc optimistă a slăbiciunilor și exagerărilor pe care le provoacă globalismul și multiculturalismul, una succintă, dar care se impune a fi citată: "Globalismul umanist, atît în varianta sa iluministă, cît și în cea creștină, poate foarte bine să devină tiranic și asupritor - istoricește, a și devenit astfel de mai multe ori. Dorința omului de a impune binele, sau ceea ce crede că e bine
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
o armă implacabilă pentru nivelarea diferențelor care au asigurat odinioară progresul și importanța Europei, ca să nu mai vorbim de pedeapsa educațională pe care o aplică Europei de Est. Marginalizarea și aproape eliminarea elementelor alternative au fost deseori urmări ale intenției globalismului secular: reducerea la minim a rolului public al femeilor, excluderea cu încăpățînare a tuturor stilurilor de viață alternative. Astfel, universalismul poate fi transformat în hegemonia tribală a unei minorități sau a stilului său de viață, în timp ce heteronomia numai că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
condescendență și înlocuite arbitrar cu diverse clișee socio-istorice care denaturează adevărul și-i pedepsesc pe cei pe care pretind că-i ajută. Așa cum orice observator atent își dă seama, aceasta nu e decît o formă modernizată de colonialism". Atît la globalism, cît și la multiculturalism le sînt reliefate părțile întunecate, cu adevărat periculoase pentru buna și normala noastră conviețuire. Cum era de așteptat, sînt semne și reacții prin care umanitatea noastră încearcă să se autoedifice pe actuala structură planetară, recunoscînd și
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
primii care a lăudat cu îndreptățire meseriile, a pledat pentru reabilitarea meșteșugarilor, a lucrătorilor productivi în contra prejudecăților epocii care le socoteau drept josnice, lipsite de noblețe. A fost un demers care nu a prins cu adevărat rădăcini nici în vremurile globalismului capitalist atotbiruitor. Și cauza, cum cu adîncime o evidențiază eseistul, nu este că n-ar fi oameni care să prețuiască inteligent și drept munca material producătoare, ci pentru că există un vechi ciocoism, radical și universal uman, de care lumea nu
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Aproximación histórica a la noción de intervención humanitaria en el derecho internacional, Servicio de publicaciones de la Universidad de León, León. Falk, Richard (1999), „Regionalism and World Order after the Cold War”, În Björn Hettne, András Inotai și Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. 228-250. Fanon, Frantz (1963), The Wretchted of the Earth, Grove Press, New York. Farrell, Mary; Björn, Hettne; Luk, van Langenhove (ed.), Global Politics of Regionalism: Theory and Practice, Pluto Press, Ann Arbor-Londra. Farson, Stuart
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
The Journal of Politics, vol. LXII, nr. 4, pp. 1173-1188. Herman, Michael (1996), Intelligence Power in War and Peace, Cambridge University Press, Cambridge. Hettne, Björn (1999), „The New Regionalism: A Prologue”, În Björn Hettne și András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Globalism and the New Regionalism, Macmillan, Basingstoke, pp. xv-xxx. Hettne, Björn (2001), „Regionalism, Security and Development: A Comparative Perspective”, În Björn Hettne, András Inotai, Osvaldo Sunkel (eds.), Comparing Regionalisms: Implications for Global Development, Palgrave, Basingstoke, New York, pp. 1-53. Hettne, Björn; Fredrik
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]