191 matches
-
e o expoziție la care participă toate (sau aproape toate) țările de pe glob. în acest ultim înțeles, universalul nu mai revine nici măcar la noțiunea de general, nu se mai referă nici măcar la trăsăturile calitative care definesc umanul, ci la o globalitate de subiecți definiți aproape numeric ; se reduce la categoria colectivului. De cîtăva vreme, universalitatea ia, pentru noi, chipul globalizării, care, cel puțin pentru moment, constituie mai degrabă o victorie a uniformității pigmentate multicultural : comportament identic în afaceri, consumul acelorași produse
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
intens ori mai potolit în orizontul acestei condiții. Se simte chemată să realizeze un raport de participare sau de uniune cu divinul care și-a dat omul drept chip. Gîndirea simbolică are nesfîrșite modalități de a prezenta omul ca microcosmos, globalitate de actualizat a lumii și ca depășire a ei. Abia înglobînd în sine lumea, teritoriu al condiționărilor, se pășește în libertatea infinită. Libertatea umanului nu e caracterizată cu adevărat nici măcar prin raportare la totalitatea universului, ci la Autorul lui. în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
o exterioritate față de care ea se definește prin opoziție. în schimb, cînd gîndim libertatea după modelul creșterii neîngrădite care, maximizată, acoperă totalitatea realului , condiționările sînt menite să fie absorbite, transfigurate. în acest model, care e de tipul interiorizării și al globalității, opoziția, incompletitudinea ce ar risca să umbrească pînă la urmă Principiul însuși capătă un orizont de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de rezolvare. Avînd în centrul său tema întrupării, creștinismul a pus un accent puternic pe posibilitățile pozitive ale trupului. A vorbit despre locul lui inuzurpabil în compoziția umanului, i-a exaltat destinul spiritual, de trup transfigurat. în raport cu omul și cu globalitatea lui, îngerul, făptură fără trup, e ființă incompletă, superior parțială. Evident că platonismul sau tradițiile necreștine nu se rezumă, în ce privește trupul, doar la refuzarea sau la denigrarea lui. și acolo, trupul poate simboliza pierduta condiție de integralitate, proprie primului proiect
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de mei. Or, această temă simbolică a copacului inversat sau drept, în funcție de perspectiva umană sau transcendentă din care e privit este universală. Ca arbore al lumii, copacul simbolizează nu numai axa universului, cu ierarhia planurilor lui de existență, ci și globalitatea lumii, vertebrată de axa verticală. Despre acest copac se spune în Bhagavad-Gșt‡ (XV, 3) : De aici (din planul nostru de existență) nu i se vede forma, nici capătul, nici începutul, nici cît ține. în poemul indian, acest arbore e un
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relație și sintetizate după reguli logice explicite și conștiente. Modelele teoretice tind să explice fenomenele studiate, pornind de la un ansamblu de legi generale care presupun indivizi (parțial) comparabili. Aceste legi nu pretind să explice individul în întregime, în unicitatea și globalitatea sa. Ele nu sunt „adevăruri” intangibile și imuabile, ci sunt susceptibile de a fi schimbate sau infirmate (criteriu de falsifiabilitate) în funcție de evoluția cunoștințelor în domeniu. Raționamentul hermeneutic Abordarea psihodinamică se bazează pe postulatul conform căruia, persoana fiind o istorie, „certitudinea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
opinia americanilor, cauzele sociale ale criminalității sunt mai importante decât factorii de personalitate. Studiile realizate de Clive R. Hollin și Kevin Howells (1987) sugerează că publicul încearcă mai degrabă să explice cazurile de delincvență particulare (offense-specific) decât fenomenul criminalității în globalitatea lui. În studiile lor, au constatat că furtul și jafurile tind să fie explicate prin deficitul de educație, în timp ce violul este motivat cel mai adesea prin dezechilibru mintal. Mai recent, studiile privind modul în care își explică oamenii criminalitatea relevă
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
unor decizii mai puțin raționale, un mediu antiuman. De-a lungul timpului omul s-a dovedit a fi inventiv și constructiv, dar În același timp poate distruge ceea ce a creat, datorită incapacității sale de a Înțelege fenomenele În complexitatea și globalitatea lor. Mai mult, din dorința de a-și satisface rapid interesele este capabil să compromită confortul și securitatea generațiilor viitoare. Sintagma „mediu uman” este una relativ nouă (ea fiind adoptată la Congresul al IX-lea al Uniunii Internaționale a Arhitecților
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
cauza formală depinde de cauza finală”. Ne punem întrebarea: care este semnificația deplină al sensului vieții care oferă certitudinea de a trăi pentru o cauză superioară, transcendentă? Prin chestiunea sensului se înțelege, în mod esențial, semnificația ultimă a vieții în globalitatea ei, unificată în raport cu întregul. Întrebarea sensului include libertatea, munca, iubirea, fericirea, lumea, societatea, răul, suferința și moartea. Conștiința este cea care caută sensul și, dacă s-ar sustrage de la această căutare, s-ar nega pe sine. Întrucât implică o logică
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
dacă un comportament, pentru a fi uman din punct de vedere moral, este acceptabil sau inacceptabil. Din raportul lui Dumnezeu cu creația sa nu putem să ne dăm seama care este datoria omului în contextele amintite mai sus și în globalitatea creației. Soluția de drept natural poate fi găsită mereu prin tentative de către omul rațional, luând în considerare (societate - umanitate) toate valorile și nonvalorile care converg în diferitele moduri de comportament. 2.1.2 A. Leonard - natura și cultura Termenul „natură
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
într-un îndemn semnificativ: nu negarea suferinței și a durerii, a posibilităților unei înfrângeri, ci refuzul disperării și negarea înfrângerii finale. În reflecția noastră de până acum am relevat câteva interpretări neadecvate, aproximative, care refuză să vadă Cartea Apocalipsului în globalitatea ei. De aceea avem de-a face cu o cheie de lectură tipologică sau tendențioasă care vrea să justifice pozițiile proprii. 3. Apocalipsul - o carte de speranță 3.1 De la apocaliptică la Apocalipsul lui Ioan Apocaliptica (apocalipsis, din gr. apokalyptein
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de ceilalți, de societate, de problemele noastre cele mai serioase, de cele care privesc calitățile, virtuțile, talentele, identitatea personală, locul și rolul în comunitatea și în societatea în care trăim. Rolul vieții spirituale în această legătură strânsă cu viața, în globalitatea ei, este o continuă formare în vederea discernământului personal sau comunitar. S. Fausti vorbește despre doi termeni: a considera (în limba italiană, considerare) și a dori (în limba italiană, de-siderare). El afirmă că: „A considera (considerare), a sta cu stelele
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care au plătit acțiuni concrete ce detaliau obiective asumate 1. Statul și conducerile orașelor au vegheat asupra coerenței acțiunilor întreprinse în cele mai diverse domenii: producție, ocupare, locuire, educație, sănătate, prevenirea violenței și asigurarea securității urbane, principiile acestor acțiuni fiind: globalitatea, transversalitatea (legătura inextricabilă dintre urban, social și economic), teritorialitatea (trecerea de la scara cartierului la cea a orașului și la interco-munalitate), contractualizarea (statul își păstrează mari prerogative, dar asociază și colectivitățile teritoriale), discriminarea pozitivă (politici de exceptare în favoarea unor teritorii prioritare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fel încât ele să aibă drept de inițiativă, de reorganizare, de refolosire a mijloacelor, formarea de competențe rezultante ale aflării justei măsuri între: cunoaștere acțiune, urgență termen mediu și lung, cartier oraș, stat colectivitate locală, ales local locuitor, proximitatea acțiunii globalitatea proiectului etc. Acestor profesioniști ai dezvoltării durabile a orașelor li se cere: rigoare, capacitate de imaginare, de convingere, capacitate de a elabora strategii, de a negocia, abilități de relaționare, de punere în act a metodologiei proiectului, de animare a echipelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este dificil să identificăm în anii 1960 o politică de animare socio-culturală propriu-zisă, constatăm că are loc o "reunire a alegerilor particulare făcute într-un cadru general"256, promotorii cei mai angajați ai animației socioculturale urbane neîncetând să pledeze pentru globalitatea animației și asigurarea coerenței educative. Acest avânt al animației preocupate să schimbe atitudinile individuale și colective extinde noțiunea de cultură. Nu se mai pune problema de a opune cultura elitelor culturii populare, ci de a promova o dezvoltare culturală generatoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu numai ecologice) ale statelor. Aflat în centrul atenției ca urmare a impactului primului Raport, doi ani mai târziu Clubul de la Roma s-a angajat într-un nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]