728 matches
-
ținut Thetis. Eroul a murit în războiul Troiei, nimerit de o săgeată tocmai în călcâi). Și aici, în poezie, această sintagmă servește spre a semnala locul vulnerabil, punctul nevralgic al tălpii: „Oare cum e/Să fii talpă/ Să săruți atâta glod/Ca pe niște icoane/ Tu, care/Nu ești o preacuvioasă?” Pe lângă culoarea verde pe care o atribui firelor de iarbă din anumite versuri, ceea ce o traduc prin anotimpul reînvierii și al speranței, albul invadează poemele în cartea lui Petre Ion
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
zămislire, Îi facem loc și-n anotimpul verii O strecurăm și-n toamna de poveste, Când mărul... intră-n rostu-i auriu Și înflorind din nou... ne dă de veste Că pentru primăvară nu-i târziu. Când iarna a ascuns privirii, glodul, Sub blană de omăt, strălucitoare, Închisă-n mugur, la un loc cu rodul, Așteaptă-n ascunzișul fără soare. E ca un semn că peste toamna vieții, Sau când omătu’-n tâmple ne coboară Peste melancolia tinereții, Mai este loc și
CU CÂTE PRIMĂVERI... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351886_a_353215]
-
căruța, iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
celebre, prin frunze cu-același decor și-n valsuri cu tacte funebre. Toamna se moare odată, în vise și-n sumbre comploturi, clipe de-o moarte brăzdată, mute-n palide eșafoduri. În toamne se moare ploios, cu amprente ce-n glod se-neacă, - un ritual misterios, când vântul crengile dezbracă. Toamnele sunt toate la fel, suflete-ntr-o tristă piață, moartea se vinde la un preț, costă doar... o singură viață!.. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Toamnă bacoviană... / Mihail Janto : Confluențe
TOAMNĂ BACOVIANĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352564_a_353893]
-
căruța, iar mama a închis-o la loc intrând în casă, pe aci ți-e drumul, țuști peste gardul de piatră și direct pe lemnul din spatele căruței care făceau legătura între roțile din față și cele din spate. Zdruncinăturile pe glodul uliței desfundate, nu prea îmi conveneau, dar nu aveam ce face dacă doream să văd orașul. Din când în când din cauză că mă durea fundul de la lemnul noduros, mai mergeam pe jos când caii erau la pas. La un moment dat
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350607_a_351936]
-
mijlocul ei era „albia” unui șuvoi năvalnic, pe timp de ploaie acesta „alinia” totul în cale, era zbatere mare între orătăniile care scăpau printre ulucile subțiri de oțetari, de fapt niște bețe mai groscioare înfipte de multe ori direct în glod și împletite cu tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
frunza la răchită, Cu verdele atât de crud Și e câmpia iarăși înverzită, Frumoasă ca un tânăr nud. Îmi pun câmpul așternut, Căpătâi snop de strujeni Și mă văd la început, Mic copil la Rădășeni. Îmi vreau cenușa risipită, Prin glodul satului natal, Prin pâraie pline de răchită, Pe unde cânta cândva LICAN. Aprilie 2003 Referință Bibliografică: Primăvară / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 403, Anul II, 07 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile
PRIMĂVARĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346620_a_347949]
-
de la Lazăr. Fiind în vacanța de vară își făcuse obiceiul să coboare de pe ulțița unde locuiau, în capul șelii, adică la drumul național pe unde trecea poștașul cu șareta încărcată de colete și sacul cu scrisori. Pășea cu grije ca glodul întărit de secetă, de pe uliță, să nu o înțepe. Erau clipele când în fiecare zi rememora frumoasele zile petrecute cu Lazăr în acest sat, sau alteori asemuia ulița pe care locuiau, ca un pârâu ce se varsă în fluvial de
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
mergem în satul vecin, dar în țara aceia ... Aurel traversă ulița și o luă la stânga pe șleau mânând vaca din urmă cu o nuielușe. Strigând din urmă. -O iau pe scurtătură ... -Bine ... bine ... Antonia mergea mai departe, ocolind cu grije glodurile de pe uliță. Trecând pe sub un salcâm ce își întinsese crengile peste jumătate de drum întinse mâna și a luat o crenguță cu frunze. A început să rupă pe rând câte una.” Vine scrisoarea! Nu vine scrisoarea! Vine scrisoarea! Nu vine
CRIMA DE LA RĂSCRUCEA ULIŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346685_a_348014]
-
ce urma să întreprind, de lămurirea cuvântului de care se făcuse atâta vorbire și rămășag între noi. De multe ori, sosind târziu în noapte, acasă, de la mal de la lucru sau de oriunde și treaz luminat mi s-a-ntâmplat, datorită glodului nebătătorit pe toată lățimea intrândului, cu gulgoaie, gropițe, pietriș și bolovani ce împiedicau mergătorii să pășească lin și în siguranță să iau câte-o trântă d-o țineam minte zile de-a rândul.. Acu-ntr-o zi, sora Chiroftia, să
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > PASIUNE Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 301 din 28 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lui Petre, Azi nu-l mai văd ca ieri pe Sfântul Petre, Bătrân și chinuit prin glod și pietre, Obrazul - pergament uscat; bărbos, Cu trupul vlăguit și noduros, Purtând cu el miraculoasa cheie Cu care fericirea să ne deie... Îl văd așa, la vârsta ta de-acum, Cu pasul voinicesc întins la drum, În ambianța luminoasei oaze
PASIUNE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356410_a_357739]
-
streșini - luna-njumătățită de-un fuior de fum Locul III - Gabriel Iordan Dorobanțu Lacul înghețat - cu luna parteneră, nesfârșit balet Mențiune - Corneliu TraianAtanasiu nici pic de omăt - stăpâne pe ger doar ciori nepăsătoare Mențiune - Corneliu Traian Atanasiu mii de fulgi în glod - doar unul singur topit pe nasul fetei Etapa 61 - 19 I 2009 Locul I - Ion Rășinaru Bătrânul singur- doar viscolul și luna îi bat la ușă Locul II - Livia Ciupav Goana mașinii - troița luminată de-un fulger răzleț. Locul III
ROMANIANHAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355989_a_357318]
-
Aripi urcând cu mine mai sus. Din motani coboară păsări către pădure Cu zborul întreg descătușat sub pene Și cerul coboară sub aripi sure Aduceri aminte strecurându-se în vene. Și boii lepădându-se de jug Și-au găsit în glod potcoava lor Trag după ei câmpia aprinsă rug Spre talpa unui întreg popor. Când în unire apa unui râu Va săpa în maluri ca un gând Eu îl voi trece cu valul pînă-n brîu Cu poemul mai departe alunecând... Referință
ZIUA LUI DUMNEZEU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356047_a_357376]
-
este cu atât mai deplină, mai fericită, cu cât aceste cuvinte rostuite, rămân. Scrie undeva: ai grijă cum zidești... Cuvântul acesta, cartea aceasta, este o rostire simplă, precum aerul pe care-l respirăm, o rugăciune neterminată, înălțată până la buze din glodul acesta amestecat cu stele. O spovedanie necesară... Dacă vorbim despre singurătatea creației, nici Dumnezeu nu a fost singur când l-a făcut pe om. Scrie undeva în Cartea Sfântă: „...să facem om după chipul și după asemănarea noastră...” Artistul, la
NEVOIA DE A ROSTI CUVINTE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355010_a_356339]
-
Și-a smuls părul din cap mamă-sa, de jale. Cu chiu cu vai, Ion a' lui Nică Ionașcu se apropia de stâna lui tată-său. Așezat pe brațul de paie din coșul căruței, stropit din cap până-n picioare de glodul copitelor celor care-l scuteau de mersul pe jos, mai plesnea cu biciul din când în când boul cel din brazdă, mai leneș decât celălalt, mai fâșcâia cu degetele-n gură ca să-i răspundă ecoul cel țâșnit din coastele de
CUM A MURIT NICĂ IONAŞCU (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355376_a_356705]
-
cu cai și căruță la primul făgădău. A băut deț după deț de jinars d'ăl rău dar era mult prea amărât ca băutura să se lege, ca muierea cea stricată, de el. A pornit caii la trap voios, dar glodul devenea din ce în ce mai vârtos, animalele osteneau, hamul pârâia în cusături și se lăsa și întunericul, smoală, peste ei. Nu-și mai amintea, când ne povestea, cum a nimerit în cel șanț. Cum roțile se învârteau singure în osiile care scrâșneau, se
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
-n dușmani. Apoi, a coborât, a pus umărul, a împins, au tras în același ham om și animal ... (Rugăciuni din Vremea trasului poverii). Atunci are loc, după spusa autoarei, un fapt miraculos : în timp ce bunicul se opintea să scoată căruța din glod, i-a apărut un tânăr aievea care l-a scos din încurcătură : Străinul acela era subțire-n umeri și-n șale, cu sângele șiroindu-i dunăre din rănile care-i înfloreau acolo unde-i fuseseră bătute cuiele. Nu avea ,,parapleu
INTEPRETĂRI. SCRISUL CA JERTFĂ DE SINE ŞI ELIBERARE DE UMBRE. MELANIA CUC, ISUS DIN PODUL BISERICII (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356447_a_357776]
-
Fulda, George Calboreanu, Carmen Stănescu, Geo Barton, Lucia Mureșan, Rodica Tapalagă, Ion Dichiseanu, Ștefan Radof ș.a. a făcut parte din categoria acelor actori dăruiți complet artei dramatice în toată splendoarea sa. Pentru că Silvia Dumitrescu-Timică nu putea respira cu adevărat în glodul inestetic și colțuros al acestei singulare treceri mundane a ființei umane decât prin atomii sacri și imperceptibili fizic ai universului plin de spectaculozitate al reprezentației scenice, construind acolo, între „limitele” impuse ale unui decor cu alură intens geometrizată, o lume
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
în: Ediția nr. 264 din 21 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Astăzi, ne scrie timpul inc-o toamnă, Cu-același farmec și cu iz de doamnă. Și-aceeași frunză grea și ruginită Se-așează peste tâmpla-încărunțită. Câmpia, schimbă verdele cu glodul. Hambarul, goliciunea lui, cu rodul. Se varsă peste noi miros de brumă Când mustu’-n căni mai face încă spumă. Borcanele s-au pregătit și ele Să-i găzduiasca iernii gogonele. Și printre nuci și mere sau gutui, Parfumul e
MĂ SCRIE TIMPUL AZI, ÎN DOUĂ TOAMNE ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355753_a_357082]
-
pe hainele noastre urme neregulate, ca niște contururi de hartă, pete indelebile, care nu se lasă ignorate cu una cu două. De parc-ar vrea să spună „pe-aci ți-a fost calea” sau, mai bine zis „ăsta-mi ești”. Glodul nostru se pitește prin cele mai insolite locuri, așteptând picătura ploii pentru a prinde din nou viață, zemuind și clocind din greu, în aburi de fertilitate. Primăvara scoate aburi, mustind de seve și îmbobocind de ghiocei, iarna se-nfrățește cu
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]
-
să spele bube, semne și urme de pricază. Că nu mai vrea nici vântul s-asculte false rugi... Vezi, trist e și cuvântul ce-n van îl tot îndrugi. Sunt trist doar câte-odată, când pe grumaz simt jugul minciuni-n glod brodată ce-n noi își poartă plugul. Sunt trist dar... cui îi pasă? Sunt doar un bot de lut. Sunt trist dar stau acasă, cuminte... revolut. (în spatele oglinzilor) Referință Bibliografică: sensuri / Eugen Emeric Chvala : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
SENSURI de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368956_a_370285]
-
iertare și roaba ta rămân. R U G Ă de Melania R.C. Părinte-al nostru, Cel din cer, Umil Te rog, fă-n lume pace, Căci nici pe-arșiță, nici pe ger, Dreptate nu se poate face... Copiii Tăi se-afundă-n glod, Păcatul urcă pân-la nori, Și fețe pale din norod, Te amintesc...arareori! Dezleagă Tu, cu Harul Tău Povara ce îi ține strâns, Și șterge tot ce este rău. De pe al lumilor cuprins ! Dă alinare celui viu Și ocrotire celui trist
GRUPAJ DE POEME de MELANIA RUSU CARAGIOIU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370515_a_371844]
-
1839 din 13 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Stau într-un descântec digerat printr-un fum de țigară, într-o parcare golita de prejudecăți, unde, după perdele slinoase se perinda moravul sufletelor vulgare, sleite în domniile roase de antichități. Atârnă gloduri de gemete înțepate, pe buzunarul nedemn al ageamiilor care-și atâta trupurile amorfe, cu fake-urile omologate de nepăsări carnale, în care viciul și boală plătesc infidelități puerile. Într-un timp viral șterg singurătatea din paharul cu ceață în care clocotește
SURESCITAREA MORAVULUI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369499_a_370828]
-
Îndemnuri spre luare aminte La ce e, sau nu, Dumnezeu. Nu-s nașteri căznite sau vrute, Sau de artizan zămisliri! Lumini din abisuri crescute, Ori propriului eu dezrobiri. E'aici un ceva ce nu minte, Frumos ce se naște din glod. În mine se'ntâmplă cuvinte Pe care în versuri le'nnod. *** Volumul "Era să fiu poet" Image credit: "Own World" by Jerico Santander Referință Bibliografică: În mine se ntâmplă cuvinte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1734
ÎN MINE SE NTÂMPLĂ CUVINTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369573_a_370902]
-
mereu, Îndemnuri spre luare aminte La ce e, sau nu, Dumnezeu. Nu-s nașteri căznite sau vrute, Sau de artizan zămisliri! Lumini din abisuri crescute, Propriului eu dezrobiri. E'aici un ceva ce nu minte, Frumos ce se naște din glod. În mine se'ntâmplă cuvinte Pe care în versuri le'nnod. *** Din volumul "Era să fiu poet" propus pentru tipar în Iulie 2017. Referință Bibliografică: În mine se'ntâmplă cuvinte / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2264
ÎN MINE SE'NTÂMPLĂ CUVINTE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362579_a_363908]