312 matches
-
a lui A. este cuprinsă în volumele Posada Gurenilor. Povestiri din alte vremi (1929), în parte memorialistic, și Povestiri oltenești. Locuri și oameni din alte vremi (1946). Bogăția datelor etnofolclorice, istorice și toponimice, conținute de povestirile scrise în savurosul grai gorjean (autorul adăuga și un „vocabular” dialectal explicativ), oferă în subsidiar o posibilă monografie a zonei dintre Jiu și Cerna. Onomastica bogată, cu accent individualizator, persiflant, colorează narațiunea. Mama este, ca și la Ion Creangă, adepta tradițiilor, a „rânduielilor” rurale. Pe
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]
-
și la „Gândirea” (1928-1932), dar diferențe de neconciliat între credințele proprii și orientarea publicației îl obligă să renunțe, fiind înlocuit de Ovidiu Papadima. A mai colaborat la „Arhivele Olteniei”, „Provincia” din Turnu Severin, „Calendarul”, „Societatea de mâine”, „Secolul”, „Revista învățătorimii gorjene” ș.a., semnând și cu psedonimul I. Cetină. Proza din volumul Prin Munții Mehedinților (1937), aflându-și îndemnul în monografia închinată zonei de Ion Ionescu de la Brad, se înscrie într-o tradiție ilustrată mai ales de Calistrat Hogaș. Călătorul este atras
IONESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287579_a_288908]
-
Gorj. Primele poezii îi sunt publicate în revista „Ramuri” (1968); colaborează cu versuri, traduceri (din Dante și Quasimodo), eseuri, articole și reportaje la „Echinox”, „Tribuna”, „Steaua”, „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Gazeta Gorjului”, „Ramuri”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Brâncuși”, „Coloana” (Târgu Jiu), „Literatorul”, „Gorjeanul” ș.a. Editorial, debutează în 1976, cu volumul de versuri Călătorie spre ceilalți. De asemenea, a inițiat sau a participat la realizarea unor antologii de literatură, editate la Târgu Jiu: Gorjul literar (1975, 1977, 1980), Hyperion (I, 1980), colecția „Brâncușiana”. Este
DIACONU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286754_a_288083]
-
din Hotorani mare vornic (de numele lui sunt legate Mănăstirea Hotărani - Romanați - era gata prin 1588 - și biserica Sf Gheorghe Vechi din București), cu marele ban Cornea Brăiloiu (este socotit ctitor la mănăstirile Baia de Aramă, țânțăreni și Tismana, iar la biserica gorjeană din Văleni - zidită de el - este pictat cu ceilalți membri ai familiei), cu marele ban Preda Brâncoveanu, pictat la Hurezi, împreună cu nevastă-sa, Păuna, în „dunga cea mare și blagendină...” (ctitor la mănăstirile Brâncoveni, Gura Motrului și Dintr-un Lemn
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soția lui, dar preciza că „le vinde numai jupânesei Chirea, pentru că și-a vândut un chirteș ce-l cumpărase”; jupan Dobromir, fost mare ban, a cumpărat de la jupânița Neacșa, călugărița din Drăgorești și de la nepotul ei Radul Bidiviul, un sat gorjean - Voinigești (Neacșa îl moștenise) și a dat pe el „60.000 aspri gata” - „asprii de zestre ai jupaniței Tomaia, de la părinții ei” - și apoi - zice Alexandru Vodă Iliaș într-un act din 10 iunie 1628 - „a lăsat cu limba lui
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Veghea și Departele, București, 1995; Plânsul lui Bacovia. O interpretare psihanalitică, pref. Romul Munteanu, București, 1997; Frică și înfiorare, București, 1998; Reîntoarcerea la Eminescu, București, 1999. Repere bibliografice: Mihaela Ursa, „Nudul și moartea”, ST, 1993, 7; Ion Brădiceanu, „Marele Inchizitor”, „Gorjeanul”, 1994, 4 358; Nicolae Turtureanu, Chipul și asemănarea, RR, 2000, 2. M. Dr.
TAMARIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290043_a_291372]
-
preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor de la munte, Craiova, 1980. 61 O reconstituire arheologică umanizată în anexa 2. 62 Rosetti Al., Istoria limbii române, București, 1968. 63 Hasdeu B. P., Originile Craiovei, în Olteneștele, Craiova, 1884 (p. 36). ?? ?? ?? ??
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Dumitru Popescu, țărani. Urmează școala generală în comuna natală, apoi Școala Profesională din Lupeni și Liceul Pedagogic din Târgu Jiu, întrerupt după trei ani. Lucrează ulterior la Termocentrala Rovinari. Înainte și după 1989 este redactor la mai multe ziare: „Opinia”, „Gorjeanul”, „Ora”, „Actualitatea Gorjului”; în 1991-1992 este redactor-șef al ziarului țărănist „Cuvântul dreptății”. Debutează în 1974, la revista „Ramuri”, și editorial în 1991, cu Oglinda dintre noi. Colaborează la „Ramuri”, „Luceafărul”, „România literară”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Astra” ș.a. A mai
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
Grigurcu, Târgu Jiu, 1997; Eseu despre glorie - Essai sur la gloire, ed. bilingvă, tr. Paula Romanescu, București, 1998; Diavol cu coarne de melc, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Toma Grigorie, Fascinația gloriei, R, 1998, 7-8; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Scriitori gorjeni, Târgu Jiu, 1998, 128-129; Vasile, Poezia, 222-224; Firan, Profiluri, II, 197-198. R.D.
POPESCU-24. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288945_a_290274]
-
5; Radu Călin Cristea, Spre poli, F, 1989, 6; Ioana Bot, La oglindă, TR, 1989, 32; Ioan Holban, Noua critică, CRC, 1990, 30; Maria Chețan, Ion Pecie, ECH, 1994, 1-3; Ion Tarbac, Al. Doru Șerban, Ion Elena, Constantin Căruntu, Scriitori gorjeni (File de dicționar), Târgu Jiu, 1998, 114; Gheorghe Grigurcu, Un soi de revizuiri, RL, 2003, 23. C.H.
PECIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288745_a_290074]
-
LĂCUSTEANU, Grigore (1813, București - 23.V.1883, București), memorialist. Este fiul Elenei (n. Dedulescu) și al lui Ștefan Lăcusteanu, stolnic, și se trage dintr-o veche familie gorjeană, cu prețuire pentru foloasele cărții. Încă nevârstnic, L. e dat la învățătură în grija unor dascăli cu bună reputație. După o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea lui Tudor Vladimirescu se refugiază la Sibiu, își
LACUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
, Nicolae (23.IX.1903, Craiova - 21.IX.1933, Craiova), poet. De un destin vitreg a avut parte, de la o fragedă vârstă, fiul țăranilor gorjeni Aneta și Ioan Milcu, morți, amândoi, de tuberculoză. Rămas orfan când încă ar fi avut nevoie de ocrotire, M. e crescut de o mătușă, Pefca, nume sub care își va publica cele dintâi încercări. Clasele primare le face la Școala
MILCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288137_a_289466]
-
Craiova, 1907; Epigrame, Craiova, 1910. Traduceri: [Berta Galeron de Calonne, Béranger, Marc Monnier, Schiller], în Din vravuri, București, 1894. Repere bibliografice: I. C. Popescu-Polyclet, Reliefuri, Craiova, [1940], 213-237; Călinescu, Ist. lit. (1982), 563-564; Firan, Macedonski-Arghezi, 94-95; Cristea, Teleorman, 136-138; Arimia-Bobocescu-Mischie-Negulescu-Păsărin, Personalități gorjene, 93-94. F.F.
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
doctor în Istorie, muzeograf, gradul profesional IA, în cadrul Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu" din Târgu-Jiu. A publicat circa 30 de articole dedicate unor evenimente istorice și personalități ale istoriei locale și naționale, articole inserate în presa gorjeană. De asemenea, a publicat numeroase studii și articole științifice în paginile unor publicații periodice precum: Analele Universității din Craiova, Litua. Studii și cercetări (Târgu-Jiu), Buridava (Râmnicu-Vâlcea), Oltenia. Studii și comunicări (Craiova), Historica (Craiova) și în volumele Stat și societate în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a lui George Cantacuzino-Râfoveanu1969. Vasile Lascăr s-a născut la 3/17 noiembrie 1852 în comuna Șomănești, județul Gorj, în familia "pitarului și apoi serdarului Emanoil Lascăr"1970, mama sa fiind Raluca Urdăreanu care provenea dintr-o "veche familie boierească gorjeană"1971. Vasile Lascăr "a început să învețe carte la Tg-Jiu, în școala bătrânului Stanciovici"1972, iar în perioada 1864-1872 a urmat cursurile liceului din Craiova 1973. În toamna anului 1872 s-a înscris la Facultatea de drept din Paris ale
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
avangardă Linia dreaptă” în Cugetul românesc, II, nr. 2, februarie 1923, pp. 115-120). Tot în 1904, cînd Arghezi va fi trimis la specializare teologică în Elveția și Franța de către tutorele său, ieromonahul Iosif Gheorghian, ia drumul Parisului un alt artist gorjean reformator, Constantin Brâncuși. Asimilarea deplină a estetismului românesc are loc în preajma anului 1908: atunci se produce și segregarea polemică dintre „tradiționaliști” și „simboliști” în mediile cafenelei literare (Kubler, Capșa, Terasa Oteteleșanu). Segregarea se va prelungi, complicîndu-se în cadrul proaspăt-înființatei Societăți a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca lideri comunitari pentru proiecte de dezvoltare locală se transformă în facilitatori specializați, de maximă eficiență, pentru promovarea stilului participativ de dezvoltare în comunitățile vecine. Este cazul, de exemplu, al facilitatorului recrutat de la Topești (județul Gorj) pentru animarea altor sate gorjene, pe drumul dezvoltării comunitare pe modelul FRDS. Reflexivitatea în evaluare La complexitățile și interogațiile asociate facilității pot fi adăugate, ca exemplu de problematizare reflexivă, și cele ale evaluării. În sine, acest fapt este un proces cu fațete și stadii multiple
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ce anume credeți că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
clipei infinite, axul central, romboidal care îmbrățLșează „sentimente”, „clipe de iubire”, „nemărginitul dor”. „Aplecat în rugăciune”, „ridicând umil tăcerea / la rang de cină de taină...” (Matricea brâncușiană), artistul creează un univers propriu care-l unicizează, devenind un genius loci. Poetul gorjean retrăiește fibrilant acele revărsări de străluciri cu parfum de mister, oferindu-ne acest buchet de versuri „recunoștință recunoștinței”, ca pe o „lacrimă șlefuită îndelung în durere”, imn preludiu în corola de omagieri binemeritate: „Iubirea întru / desăvârșirea / creației / a Creației / care
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
devine „înmugurire”proiecție benefică revigorantă (înmuguresc), timpul - „Păsură a iubirii”, cuvintele - „rapsodii de suflet / furtuni de inimă / corăbii cu vele...” (Cuvinte), „strălucesc” sau „se topesc în vers” (Vorbesc), iar traiectul „viață-moarte” ia forma „gândului neșoptit...” (Gri) Temperament ușor coleric, poetul gorjean taie în picaj, vertiginos, tranșant, respingând, categoric „deznădejdea”, fără emoții sau lamentații: „când viața mă doare.../ aleg / credința ca drog / cuvântul ca balsam / iubirea ca unic răspuns...” (Drog) Ludicul face parte și el dintr-acest dans al iubirii de frumos
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
este descris cu minuțiozitate și-l datorăm bogatei arhive a ing. ștefan GeorgescuGorjan. Astfel aflăm că în 1934, Aretia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorj, i-a propus lui Constantin Brâncuși realizarea unui monument care să amintească de eroismul gorjenilor în Primul Război Mondial. Sculptorul a acceptat propunerea, reflectând îndelung asupra acestui proiect. O ciornă de scrisoare, „Fătre Cendrars”, datând din 1921, confirmă frământările artistului care ține să precizeze: „Oamenii din satul meu vor un monument pentru eroii lor căzuți
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion
VELICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]