311 matches
-
bandă lui, care au trădat poporul iugoslav și s-a pus în slujba imperialiștilor anglo-americani, ațâțători la un nou război”. Pentru a da cât mai multă credibilitate știrilor, regizorii de la București transmit în teritoriu informații ce provin din tabăra adversă. Gorjenii află prin intermediul agenției „reacționare France Press” că în localitatea germană Piding, din Bavaria, au sosit din Iugoslavia 225 de foști ofițeri ai regimului nazist care au fost amnistiați de I.B. Tito. La Munchen s-ar fi zvonit că liderul iugoslav
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Tito primind dolari americani, cu mâna dreaptă, în șapca de mareșal. În cealaltă mână se află o secure uriașă, simbolul etichetei de „calau”, pe care adesea o primea. Pentru data de 30 octombrie 1950 avem cunoștință de judecarea și condamnarea gorjeanului Aureliu Băltănoiu, de către Tribunalul Militar București, la 15 ani muncă silnica și confiscarea tuturor bunurilor, „pentru un motiv foarte confuz și anume, că ar fi fost în legătură cu ambasada Iugoslaviei, făcând astfel spionaj și complotând împotriva ordinii de stat”. În ultima
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
-l mortal pe fruntașul I. Călin aflat în post. Incidentul a fost urmat de alte acțiuni ale grănicerilor sârbi, care au tras focuri de armă în mai multe puncte ale graniței. Prin articolul „Provocările titoiștilor împotriva R. P. Albania” cititorii gorjeni ar trebui să fie convinși de falsitatea știrilor transmise de agenția de presă iugoslavă „Taniug”. Potrivit acesteia la 3 septembrie grănicerii albanezi ar fi violat cu „bunăștiința” integritatea teritorială a Iugoslaviei. În replică guvernul de la Tirana dezminte știrea susținând că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
populară”. Atenția pe care americanii o acordă întăririi capacității militare iugoslave este ilustrata de atitudinea generalului Lawton Collins, susținătorul trimiterii la Belgrad a unui grup de consilieri militari, pentru a face operaționale capacitățile de luptă achiziționate. Schimbări condamnabile, conform presei gorjene, se produc în țara vecină și în ceea ce privește organizarea administrativă, renunțându-se treptat la formele puterii locale, de inspirație sovietică, introduse după război. Astfel, întrun discurs rostit recent „călâul Tito a anunțat desființarea comitetelor populare și înlocuirea lor prin primarii”. S-
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
idealist politic radical al P.C.R., luptător antifascist al cauzei muncitorești”. La 5 mai 1952 a fost sărbătorită cu mare fast, în întreg lagărul comunist, împlinirea a 40 ani de existență a ziarului „Pravda”, înființat de V.I. Lenin. Elogiilor din presa gorjeana li se alătură, concomitent, o critică severă la adresa „presei burgheze”, catalogata că o „presă a minciunii, a calomniei și a ațâțărilor provocatoare și agresive”. Aflată, după spusele ideologilor moscoviți, în mâinile câtorva monopoluri, ele nu fac decât să îndemne la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
armament”. Pentru viitorul apropiat intenționează livrarea de tancuri, artilerie grea, avioane cu reacție și alte categorii de armament. Prima acțiune militară concretă ar fi ocuparea de către titoiști a unor teritorii din Carintia, cu scopul „apărării Austriei”. Conform comentariului din periodicul gorjean, americanii ar manifestă o anume neliniște față de insuficiență „solidaritate politică și morală” a țărilor care făceau parte din blocul N.A.T.O. și „fac eforturi înfrigurate pentru a întări flancul sudic al frontului agresiv pe calea înjghebării alianței militare Atena - Belgrad
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
facă investiții în Iugoslavia, determinând autoritățile de la Belgrad să treacă sub tăcere prezenta vreunui obiectiv autohton mai important pentru 1953. „Această orientare nouă a investițiilor arată că s-a trecut cu hotărâre la lichidarea așa numitei industrializări” - concluzionează sec jurnalistul gorjean. Același număr relatează în termeni critici prezența la Atena a unei delegații iugoslave, conduse de Moșa Piade, în vederea „perfectării unei alianțe militare formale îndreptată împotriva Uniunii Sovietice și a țărilor de democrație populară”. În plus, se are în intenție constituirea
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
îi cunosc pe cei care guverneaza azi aceste țări, așa cum sunt în realitate, lachei ai imperialismului american, asasini ai popoarelor lor”. Asemenea atitudini provocatoare, venite de la o presă total obedienta față de Moscova, au determinat încordarea relațiilor dintre Iugoslavia și România. Gorjenii sunt informați despre notele de protest ale Ministerului Afacerilor Externe cu privire la violarea, în mai multe rânduri, a spațiului nostru aerian de către avioane militare iugoslave. Mai exact era vorba de pătrunderea a cinci aparate, trei de vânătoare și două de bombardament
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de dezertare. Un alt caz este cel al „neînfricatului” Remus Radina, „primul ofițer care și-a cerut demisia din armată, în ziua de 21 octombrie 1946, chiar în timpul lecțiilor de politizare”, după care intră în mișcarea de rezistență a generalului gorjean Ion Carlaonț. În cartea sa „Testamentul din morgă”, apărută la Paris în 1978, relatează cum a fugit în Iugoslavia, de unde a fost trimis în țară, suportând calvarul închisorilor comuniste în plină derulare a campaniei anti-titoiste. Tensionarea relațiilor dintre Iugoslavia și
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
în toate acestea, vocea „dirijorului” de la Moscova, ce trebuia obligatoriu ascultata, transmisă în „teritoriu” și acceptată de întreg „poporul muncitor”. Meritoriu este faptul că în ciuda unui control strict exercitat de regimul comunist în ceea ce privește promovarea antititoismului s-au găsit români, inclusiv gorjeni, cu puncte de vedere și atitudini proprii, contrare celor promovate de propagandă oficială. CAPITOLUL AL VI-LEA Revenirea la normal În martie 1953 survine decesul lui I.V. Stalin, „marele prieten de la Răsărit”. Ziarele de pe întreg cuprinsul țării, îndoliate, relatează ultimele
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
față cunoștință, situație care ne-a îndemnat spre acest demers, consideram util, atât pentru specialiști, cât și pentru oricare iubitor de istorie. A fost și motivul pentru care nu ne-am limitat la prezentarea strictă a „titoismului” în propagandă comuniștilor gorjeni, extinzând discuția la aspecte politice și biografice, ce ar putea da o imagina mai exactă asupra complexității subiectului. Concluzionând, vom sublinia că ziarele din Gorj, aidoma celor de pe întreg cuprinsul țării, sau integrat ofensivei propagandistice îndreptate împotriva Iugoslaviei, coordonată de
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
Curicheru, „Pământ viu”, „Școala basarabeană”, 1939, 7-8; Teodor Iordache, „Pământ viu”, CL, 1941, 11-12; Călinescu, Ist. lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
lit. (1941), 843, Ist. lit. (1982), 938; Traian Chelariu, „Frumoasele”, UVR, 1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
1943, 32; Doru Al. Șerban, Primul roman postdecembrist scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
scris de un gorjean, „Almanahul «Gorjeanul»”, 1991; Sava Pânzaru, Un scriitor, un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
un destin: Sabin Velican, LA, 1994, 29; Constantin Banța, „Încântare”, „Gorjeanul”, 1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
1994, 1 392; Olivia Diaconescu, Sabin Velican, învățătorul și gazetarul, „Gorjeanul”, 1994, 1 400; Ion Tarbac, Istoria presei gorjene, Târgu Jiu, 1994, 228-232; Ion Brădiceanu, Eveniment editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican, debutează ca poet, „Ager”, 1997, 63; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 101-102
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
editorial: „Împărăția luminii”, „Gorjeanul”, 1995, 1 555; Ion Popescu, „Docan” - un roman de excepție, „Gorjeanul”, 1996, 1 796; Ion Tarbac, „Greșeala lui Dumnezeu” - nuvele despre puritatea și tandrețea feminină, „Ager”, 1997, 62; Ion Tarbac, Cel mai valoros și longeviv scriitor gorjean, nonagenarul Sabin Velican, debutează ca poet, „Ager”, 1997, 63; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 101-102; Alexandru Burlacu, Literatura română din Basarabia. Anii’20-’30, Chișinău, 2002, 184; Firan, Profiluri, II, 327. C. M. B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290482_a_291811]
-
LĂCUSTEANU, Grigore (1813, București - 23.V.1883, București), memorialist. Este fiul Elenei (n. Dedulescu) și al lui Ștefan Lăcusteanu, stolnic, și se trage dintr-o veche familie gorjeană, cu prețuire pentru foloasele cărții. Încă nevârstnic, L. e dat la învățătură în grija unor dascăli cu bună reputație. După o întrerupere de trei ani, timp în care familia înfricoșată de mișcarea lui Tudor Vladimirescu se refugiază la Sibiu, își
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287736_a_289065]
-
a fost una fericită. Ea mi-a fost mijlocită de doi oameni cu adevărat minunați: profesorul Nicolae Onescu și salvamontistul Sabin Cornoiu. Primul, fost campion mondial la atletism, știe să fie o gazdă perfectă și să pună astăzi temeiurile sportului gorjean. Cel de-al doilea, Sabin Cornoiu, omul lui Dumnezeu, bun la toate, este șeful celei mai mari baze de salvamontiști din România. Seara, după lunga incursiune în zonă, profesorul Onescu ne-a prezentat stadionul. Micuț, foarte bine aranjat, cu gazon
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de garduri mari. Pe stadionul nostru nu există violență". Finala Cupei României de anul acesta dintre CFR Cluj și FC Timișoara l-a contrazis. Violența a fost la ea acasă pe cochetul stadionul din Târgul Jiu. Evident, nu din vina gorjenilor. "Suporterii" bănățeni au devastat cu succes frumosul stadion. Am citit multe explicații cu privire la modul în care s-a justificat teribila violență. În primul rând a fost acuzată prestația arbitrului Cristi Balaj. Ar fi defavorizat pe timișoreni. Posibil să fi greșit
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ce anume credeți că se diferențiază oltenii între ei? Există deosebiri între olteni pornind de la un județ la altul sau de la un mediu social la alt mediu social (rural-urban, de pidlă)? Obiective: • Ne interesează să aflăm deosebirile între doljeni, mehedințeni, gorjeni, vâlceni și olteni (cei din jud. Olt) • Diferențierile pot fi făcute prin trimitere la istorie, folclor, obiceiuri, activități economice, cadru natural • Vrem să aflăm și date despre stratificarea și diferențierea socială în funcție de venit, educație, privilegii sociale 4.1.4. Dar
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Peșterii Muierii - Vila Simona - Pensiuni turistice: Alexmid, Casa Noastră, Teo și Viitorul BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
BUMBEȘTI JIU. - săpături arheologice: castru roman În satul BÎrlești; - m. arh.: Biserica (1812-1818), Cula Cornoiu În satul Curtișoara; - etnografie și folclor: - centru etnografic În satul Curtișoara (costume populare gorjene, ceramică, crestături În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
doctor în Istorie, muzeograf, gradul profesional IA, în cadrul Secției de Istorie-Arheologie a Muzeului Județean Gorj "Alexandru Ștefulescu" din Târgu-Jiu. A publicat circa 30 de articole dedicate unor evenimente istorice și personalități ale istoriei locale și naționale, articole inserate în presa gorjeană. De asemenea, a publicat numeroase studii și articole științifice în paginile unor publicații periodice precum: Analele Universității din Craiova, Litua. Studii și cercetări (Târgu-Jiu), Buridava (Râmnicu-Vâlcea), Oltenia. Studii și comunicări (Craiova), Historica (Craiova) și în volumele Stat și societate în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]