179 matches
-
comenzii sociale”, urmăreau și verificarea unor ipoteze cu caracter științific, s-au organizat unele sesiuni de comunicări ce au Întreținut un anumit tonus În grupurile de sociologi, s-a desfășurat chiar și o activitate publicistică În care, așa cum se exprimau „gorniștii” regimului, „se dădea În Vest pentru a se auzi În Est”. Ca și În alte domenii, s-a adeverit și aici că spiritul uman nu poate fi Întemnițat definitiv, oricâte eforturi s-ar face și oricât de vigilentă ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
uriașă pe care o dobândește omul prin prezența sa în rândurile unui front organizat care luptă pentru libertatea și fericirea omenirii. «Cum poți să mori, când nu poți fi învins/când chiar și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Aurel Baranga (Iarbă rea, Recolta de aur), Lucia Demetrius (Cumpăna, Vadul nou, Oameni de azi), Al. Kirițescu (Darul frăției, Cântecul de nuntă, Dreptate ș.a.), dar și N. Moraru ( Pentru fericirea poporului, în colaborare cu A. Baranga) și Mihail Novicov (Nepoții gornistului, în colaborare cu Cezar Petrescu) și alții. Se impune, de asemenea, piesa într-un act destinată numeroaselor formațiuni teatrale de amatori, publicate în broșuri sau în revistele Cultura poporului, Albina. În general dramaturgia traversează aceleași situații și frământări pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Mihai Eminescu, în primii doi ani, și actual (atunci) secretar al Uniunii Scriitorilor, șeful catedrei de istorie a literaturii ruse la Institutul „Maxim Gorki” ș.a. Așadar în colaborare cu acesta Cezar Petrescu scrie și publică piesa, apoi scenariul cinematografic Nepoții gornistului, piesă jucată pe scena Naționalului bucureștean și decorată în 1952 cu premiul de stat, cl. III. Tudor Arghezi nu devine chiar atât de repede laureat al premiului de stat, dar, oricum, în 1953 îi putem citi semnătura sub câteva poezii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]