235 matches
-
cu un virus care nu numai să îi facă pe aceștia să îi construiască o fortificație gigantică, dar să și conțină planurile construcției. Kasser știa că trei sute de mii de zeți, infectați cu virusul potrivit, ar fi putut transforma în grânar o jumătate de planetă în numai doi ani. Nu era nevoie de cine știe ce alte dovezi pentru a accepta că zeții sunt muncitori superiori oricărei comunități de clone importate din Abație, care începea să funcționeze cel mai devreme la a cincea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
-l jucase pentru a-i adormi vigilența lui Crey fusese pe alocuri atât de evident încît se temuse că guvernatorul va deveni bănuitor. Era evident că Federația Sagittarius avea alte gânduri cu Praxtor decât acela în a-l transforma în grânar. Desigur că nu-și dădea încă seama care sunt aceste planuri. Era însă convins că nici un stat nu putea renunța aruncând în spațiu Primul Beneficiu. Primele produse care veneau de pe o Lume Agricolă constituiau oriunde în Univers un prilej de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fără generațiile acelea de latență pe care ni le impunea Abația până la Primul Beneficiu. Zeții nu au nevoie de aer și de apă ca să trăiască. O să îi pun să colonizeze planete care până acum nu au putut fi transformate în grânare pentru noi. M-am gândit la asta... N'Gai Loon dori să întrebe cum aveau să facă aliații lor să crească plante și animale adecvate hranei oamenilor pe planete care nu aveau oxigen sau apă, dar o nuanță din glasul
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
urma să fie un premiu magnific pentru un mare războinic. Nu, el nu s-ar fi mulțumit doar să comande un mingan: Voia Sapaudia. încă de când ajunsese pe acele meleaguri, începuse să le vadă cu ochiul unui stăpân, observându-le grânarele uriașe, cântărindu-i viile rodnice, întinderea pășunilor și capacitatea hambarelor și a țarcurilor de oi și, nu întâmplător, până atunci făcuse tot ce se putea ca să rețină, adesea fără succes, furia distrugătoare a războinicilor săi. își dorea acele pământuri cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
care le au cu ei. întorcându-se spre Canzianus, îi spuse aceleași cuvinte în galo-romană, însă călugărul obiectă: — Toate bunurile, zici? Și din ce-o să mai trăiască toți oamenii aceștia după plecarea voastră? Balamber replică enervat: — Pretinzi prea mult; dintre grânarele din sat, pe două le-a mistuit focul. — Nu din vina noastră. Dar putem îndrepta lucrurile: dacă le garantezi viața și un minimum de mijloace de supraviețuire fraților mei, de-aici, ei o să-ți spună unde sunt ridicate grânarele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dintre grânarele din sat, pe două le-a mistuit focul. — Nu din vina noastră. Dar putem îndrepta lucrurile: dacă le garantezi viața și un minimum de mijloace de supraviețuire fraților mei, de-aici, ei o să-ți spună unde sunt ridicate grânarele din împrejurimi. Nu e nevoie să apelăm la violență. Ne putem înțelege. Cu fruntea încruntată, Balamber îl fixă pentru câteva clipe, apoi încuviință grav, dar, ca o completare la propunerea abatelui, adăugă: — Nu ajunge; va trebui să ne facă rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
dintre bărbații aceia sunt capii unor familii numeroase. Cine o să-i hrănească pe copii dacă voi îi luați? Dacă tu... Balamber îl întrerupse mânios: — Bine! Cupă ce-o să ducă și carele și animalele la tabără și o să ne conducă la grânarele de pe-aici, o să-i lăsăm să plece! Căutând cu ochii în jurul său, îngrijorat ca nu cumva oamenii lui să nu-l considere prea îngăduitor, își aranjă nervos sabia în centură și adăugă: — Acuma taci, înainte să mă răzgândesc. Facem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
de lumină însângerată pe pereții clădirilor unde se găseau dormitoarele servitorilor, pe depozitele de ulei și pe cele cu unelte, pe grajduri, unde, neliniștite, vacile mugeau, alarmate de vânzoleală și de mirosul de fum. Acoperișul și bârnele superioare ale imensului grânar, ce ocupa, el singur, o latură a curții, se iveau când și când din beznă. Ecoul unui galop tot mai apropiat arăta că o bandă de barbari se găsea acum la mică distanță de edificiu. De la pars dominica veneau, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
alergau în toate direcțiile, strigând și făcându-și lumină cu torțele. în furia jafului, cuprinși de nebunie, dăduseră foc tuturor clădirilor din jur, iar acum se străduiau se scoată animalele din rugul staulelor și se agitau fără vreun folos în jurul grânarului în flăcări. Strigătele lor incitate și de neînțeles răsunau peste vaietele prăbușirilor, peste lătratul câinilor înlănțuiți și peste mugetele vacilor îngrozite. Ce dezastru, domina, fu comentariul dezolat al intendentului. Hippolita nu-i răspunse. Observa un grup de barbari, care, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
fier și se aventuraseră cu pași nesiguri în peisajul dezolant lăsat în urmă de barbari, constataseră că o bună parte din pars dominica a edificiului fusese distrusă, laolaltă cu localurile destinate servitorilor și construcțiile agricole, între care fânăria și grajdurile. Grânarul fusese golit, pivnițele prădate. Plecând de acolo, barbarii eliberaseră mulți prizonieri, însă în perimetrul villa-ei găsiră mai târziu alte trupuri - liberți și sclavi uciși în timpul incursiunii. Câțiva servitori nu mai erau de găsit: fugiseră, poate, ori fuseseră capturați și duși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
nou plan în care se solicită o industrializare masivă a economiei românești, cu accentul pe industria siderurgica, precum și a dezvoltării unei industrii complexe a construcțiilor de mașini.209 Prin această, Dej intenționa să facă astfel încât România să nu mai fie grânarul țărilor din CAER și să urmeze calea independenței economice, prin industrializare și relații comerciale cu țările din Occident. Dar pentru a putea pune în aplicare planul privind industrializarea era nevoie de o bază energetică, singura care putea susține acest ambițios
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
pe tăcute. Unchiul Nicos trebuia să plece după grâne în curând și când urma să se întoarcă avea să se facă nunta. Tanti Sofula cu unchiul Nicos și bunica voiau să se mute apoi la Adrianopol, mai aproape de Valahia, de grânare, dar totul s-a dat peste cap când au aflat că rămăsese însărcinată. Au grăbit nunta. Acum ea îi ura pe toți, pe toți, pe tata care nu mai tace cu politica aia blestemată, pe mama care le răbda pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
luptat împotriva Domnului. 25. Domnul Și-a deschis casa de arme, și a scos din ea armele mîniei Lui; căci aceasta este o lucrare a Domnului, Dumnezeului oștirilor, în țara Haldeilor." 26. "Pătrundeți din toate părțile în Babilon, deschideți-i grînarele, faceți-le niște mormane ca niște grămezi de snopi, și nimiciți-le. Nimic să nu mai rămînă din el! 27. Ucideți-i toți taurii și junghiați-i! Vai de ei! Căci le-a venit ziua, vremea pedepsirii lor! 28. Ascultați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
mine, și căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălțămintelor. El vă va boteza cu Duhul Sfînt și cu foc. 17. Acela are lopata în mînă; Își va curăți aria cu desăvîrșire, și Își va strînge grîul în grînar, iar pleava o va arde într-un foc care nu se stinge." 18. Astfel propovăduia Ioan norodului Evanghelia, și-i dădea încă multe alte îndemnuri. 19. Dar cîrmuitorul Irod, care era mustrat de Ioan pentru Irodiada, nevasta fratelui său Filip
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
aceasta: "Țarina unui om bogat rodise mult. 17. Și el se gîndea în sine, și zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile." 18. "Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grînarele și voi zidi altele mai mari; acolo voi strînge toate rodurile și toate bunătățile mele; 19. și voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunătăți strînse pentru mulți ani; odihnește-te, mănîncă, bea și veselește-te!" 20. Dar Dumnezeu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23. Viața este mai mult decît hrana, și trupul mai mult decît îmbrăcămintea. 24. Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei nu seamănă, nici nu seceră, n-au nici camară, nici grînar: și totuși, Dumnezeu îi hrănește. Cu cît mai de preț sunteți voi decît păsările! 25. Și apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge un cot la lungimea vieții lui? 26. Deci, dacă nu puteți face nici cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]
-
Belbo, „ceea ce spuneți dumneavoastră sunt deocamdată numai niște ipoteze...” „Ipoteze de pornire. V-am spus motivele pentru care m-am apucat să explorez Provins. Acum ajungem la povestea propriu-zisă. În centrul târgului Provins se află un mare edificiu gotic, Grange-aux-Dâmes, grânarul zeciuielilor, iar dumneavoastră știți că unul dintre avantajele templierilor era că ei strângeau zeciuielile, fără să datoreze nimic statului. Dedesubt, ca peste tot, o rețea de subterane, azi În cea mai proastă stare. Ei bine, În timp ce scotoceam prin arhivele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
dimineața, căruța mersese în această atmosferă, încărcată de o teamă groasă ca laptele. O tăcere ca asta se așterne în timp. S-a cernut asupra acestor locuri încetul cu încetul, izvorâtă din cele întâmplate aici în ultimele luni. Punjabul este grânarul Rajului englez, dar și locul de unde se fac recrutările pentru armată. Această zonă de câmpie întinsă, traversată de canale de irigație și de terasamente noroioase, valorează mult pentru sahibi, care au început să simtă cum le scapă printre degete. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
-și numi soția de două ori la fel, și-n aceasta era de o nemaipomenită inventivitate. în câte feluri nu i se adresase! „Hulubaș”, „porumbiță”, „șceptrulețul meu scump”, „toiegel drag”, „sultănică, „spahiuța mea”, „fumăritul meu”, „tunulețu’ lu’ tata”, „firmănel iubit”, „grânar”, „tribuțel” etc, etc. — Deja plecăm? - se trezi Ruxăndrița, întinzându-se fermecător. Păi cât ai domnit? — Șapte luni, pașalâca lu’ tata - răspunse rușinat Vodă. — Mi-ai făgăduit c-ai să domnești doi ani - se îmbufnă Ruxăndrița - și uite unde-ai ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
toate acele sacrificii pe cari și le-a impus pentru mărirea, izbânda și gloria Rusiei. Ea nu poate uita că, de la Petru cel Mare până în ziua de astăzi, ea a fost, pe rând și simultaneu, baza operațiunilor militare ale Rusiei, grânarul unde se aprovizionau armatele ei, chiar atunci când ele operau dincolo de Dunăre, și teatrul, prea de multe ori ales chiar de Rusia, pentru cele mai groaznice zdrumicări. Ea ține minte, în fine, că la 1812 a pierdut în folosul Rusiei jumătate
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
interpreteze Într-un mod foarte ciudat Învățătura lui Hristos, Îndreptând, astfel, lumea pe un drum greșit... În pildele sale din Evanghelii, Iisus spunea: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strâng nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți la crinii care cresc la marginea câmpului...”. Apostolul Pavel a adugat la spusele lui Iisus un simplu „dar”. Și acest cu acest dar a Împins lumea pe calea pierzaniei. „Da”, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
câmpului...”. Apostolul Pavel a adugat la spusele lui Iisus un simplu „dar”. Și acest cu acest dar a Împins lumea pe calea pierzaniei. „Da”, a spus apostolul Pavel, „așa este. Păsările nici nu seamnănă și nici nu adună nimic În grânare, dar dați-vă seama singuri cât de mult muncește pasărea cerului și cine știe cât de mult zboară ea până când găsește vreo grăunță. Dați-vă seama cît de mult muncesc crinii de câmp ca să-și Întindă rădăcinile...” „De unde știe Pavel ce simte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
sufletul În eter. Ea Îl leagă de materie, de glie. Muncind, omul uită de adevărul suprem ce sălășluiește-n el. Iisus a spus: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strîng nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți la crinii care cresc pe câmp...”. Starețul se uită la chipul chinuit al lui Bikinski și deodată sufletul lui fu cuprins de milă. „Cine știe”, gândi el. „Poate că e mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
zi!" Da, ziua Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic. 16. Nu s-a prăpădit hrana sub ochii noștri? Și n-a pierit bucuria și veselia din Casa Dumnezeului nostru? 17. S-au uscat semințele sub bulgări; grînarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura! 18. Cum gem vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă! 19. Către Tine, Doamne, strig, căci a mîncat focul islazurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85102_a_85889]
-
în tăcere o mulțime de trupuri moarte." 4. Ascultați lucrul acesta, voi care mîncați pe cel lipsit, și prăpădiți pe cei nenorociți din țară. 5. Voi, care ziceți: Cînd va trece luna nouă, ca să vindem grîul, și Sabatul ca să deschidem grînarele, să micșorăm efa și să mărim siclul, și să strîmbăm cumpăna ca să înșelăm? 6. Apoi vom cumpăra pe cei nevoiași pe argint, și pe sărac pe o pereche de încălțăminte, și vom vinde codină în loc de grîu." 7. Domnul a jurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]