15,784 matches
-
odată cu înserarea, bulevardul era lucios sub felinarele aprinse. Se sfârșise un spectacol în care Doina Badea a susținut un recital ce mi-l aduc aminte, asistându-l din primele rânduri ale Sălii de spectacole. Nu uit părul ei galben ca grâul așteptat să fie înșfăcat de gurile combinelor, nu uit vocea ei, o aud și azi, caldă, unduioasă, alinătoare... Surâdea, privea departe, întindea brațele și pornea ca un val de mare, de la liman înspre larg, un glas vast, neted și sensibil
DOINA BADEA. AMINTIREA NU TREBUIE AŞEZATĂ SUB LINŢOLIU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1406697068.html [Corola-blog/BlogPost/349546_a_350875]
-
foarte scurt aflat la dispoziția ei, foarte rar îi mai oferea această delectare a sufletului și a minții. AMARACIUNE Un stejar își plânge frunza, Printre brazi, freamăt de cetini, Vulturii predau înaltul, Omul, nu are prieteni. Pe ogor scrâșnește tancul, Grâul ... o ghiulea de tun, Sabie e vechea coasa, Pâinea noastră-i tot pe drum. Se așterne disperarea, Plâng copiii lângă drum, Oamenii-au greșit cărarea Și e prea târziu acum. Steaua sudului se stinge, Oamenii-și trăiesc calvarul, Dă-ne
VACANTA LA MARE de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Vacanta_la_mare.html [Corola-blog/BlogPost/348275_a_349604]
-
Ne sunt de lipsă scuturile-acum.// Sub cerul țării, cătrănit sinistru,/ S-a răstignit Hristos ca la-nceput,/ Cu palma stângă sângerând pe Nistru,/ Cu palma dreaptă înflorind pe Prut.// Privindu-Ți Fiul dăruit pierzării/ Îți mulțumim de codrii și de grâu,/ Dar ne revoltă, Doamne-al îndurării,/ Că nu ne-ai dat și fulgere la brâu... (Andrei Ciurunga-Răstignire ) În jurul parfumului ei se așterne o lumină și o liniște binecuvântată, de pare un chip angelic cu surâs serafic, dar și o amazoană
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1456395307.html [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
de sub picioare. Bate un vânt cu durere și jale Unii primesc iar osanale Mai pun doctorate în CV-ul lor Românul săracul, e trist cerșător! Plânge și cerul, plânge pământul, Unde vă este, cinstit legămntul? Unde-i credința, unde e grâul? Moare de foame astăzi românul! Legi și decrete, coduri fiscale, Pun iarăși taxe, biruri, vamale, Împovărată și dijmuită, O țară bogată, amar chinuită! Strigă poporul, votați dacă vreți. Domnul să fie pe veci cel ales! La El e nădejdea, aleanul
VOTAŢI de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_cristea_1398683270.html [Corola-blog/BlogPost/347987_a_349316]
-
dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi
MAMĂ CÂMPIE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Mama_campie.html [Corola-blog/BlogPost/358913_a_360242]
-
nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Emancipare Despre zei numai în taina unui gând mă năpustesc în stradă înjurând nu cum se practica îm mod livresc, mai inventiv, spurcat de pitoresc. Incursiuni prin munți, prin lan de grâne, cu duhuri, zeitățile păgâne, străine în salonul literar ce zumzăie încins ca un viespar Vom șlefui acum o nouă artă, se schimbă lumea, timpul nu ne iartă; nu pentru azi, pentru etern vă spun, ...și înălțăm baloane de săpun... Așa
EMANCIPARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Emancipare.html [Corola-blog/BlogPost/348111_a_349440]
-
el toată viața. Vătaful rămâne până la adânci bătâneți, el neputând părăsi ceata ca ceilalți. În seara când se depune jurământul, călușarii ridică și “steagul” călușului, constituit dintr-o prăjină înaltă de 3-4 metri, în vârful căreia se leagă spice de grâu, frunze de nuc, pelin, usturoi, (plante magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
nemurirea cu bâtele lor opresc vântul uimit Ce ascultă și vede minunea Cum ei din ciomege fac punți și cai năzdrăvani Cu care zboară spre hotare zeiești Pe frunțile lor luminate un râu Curge în valuri împărătești ca lanul de grâu dat in copt Pletele galbene-n joc Da! Ei sunt cu noi dintotdeauna aici Cu pietrele, opaițele, altarele Baladele îmiresmate cu dor Doinele izvodite din lacrimi Reintrupate in cuvinte Graiul ... Cu dansul acesta unic, bărbătesc In care chiar și clopoțeii
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Calusul_dans_terapeutic_str_elena_armenescu_1372067233.html [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
Locul I - Corneliu Traian Atanasiu antene-n ceață - doar coțofenele duc vești din ram în ram Locul II - Gabriel Iordan Dorobanțu Teii în floare - singurul parfum pentru bătrânețea ei Locul III- Daniela Gugurel vară fierbinte - se-ascund în lanul de grâu macii prea roșii Locul III- Dan Norea noapte de gerar - patine lasă cercuri în jurul lunii Mențiune- Corina Ion cinci dimineața brusc colțul străzii-nflorit - trecători grăbiți Mențiune - Dan Norea noapte de april - în balta încrețită tremură luna Etapa 65 - 16
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Haiku_0_1_2_3_4_5.html [Corola-blog/BlogPost/359488_a_360817]
-
destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt sulițele în crăpăturile pământului, secătuindu-l și de ultima picătură de umezeală. Nimeni nu a venit să-i dea măcar un strop cu apă
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
stropitorile sunt undeva, prin curțile cu depozite de fier vechi, măcelărite fără de milă. Nimeni nu le jeluiește, nimeni nu le cântă prohodul. Toți sunt mulțumiți. Măcelarii de bruma banilor primiți pentru crima lor, cumpărătorii pentru afacerile făcute. Doar bobul de grâu costeliv și fără de vlagă plânge. Mai plânge cineva. Plânge țăranul pentru sudoarea lăsată pe coarnele plugului la care a înjugat-o pe Joiana. Altceva nu are. Nici după ce să bea apă, nu mai are. Apă bea dacă are fântână în
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1476547077.html [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
țară, Ca tine în ea,la fel trăiesc și simt, Chiar dacă eu ,nu am muncit „afară”, Sunt în țara mea, străin și oropsit! Nu mai cunosc potecile străbune. În bălării ne plâng pusti ogoare, Ce nu mai leagănă de aur grâne. Nici ciocârlia, nu mai cântă-n soare! Vezi? Poarta nu-i închisă,dar e pustiu. În prag stă mama, dar gândurile-i fug, Călătorind în lume,spre al său fiu, Și lacrimile-ncet pe obraji îi curg! El a plecat
E SFÂNTĂ ŞI E ŢARA MEA! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_zidaru_1403028679.html [Corola-blog/BlogPost/349773_a_351102]
-
visează și de aceea dorm mereu, glasul ei răsună ca un clinchet de clopoțel sau ca o colindă de iarnă binecuvântată. Nu poți dormi decât cu amintirea ei pe pleoape. Aleargă cu pletele ce-i flutură în soare, ca spicul grâului sub vântul serii. Te fascinează prin naturalețea cu care își joacă propriul rol. Este charismatică și dulce, vioaie și înțeleaptă, joacă roluri multe și nu știi niciodată cu exactitate cine e. Te conduce pe drumul către eternitate și accepți de
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Alma_roman.html [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
nu se poate să pui ca temelie răzbunarea ci temelia trebuia să rămână jertfa lor, a celor ce în gropi comune și în cimitire fără cruci s-au îngropat spre a rodi. „Adevărat, adevărat zic vouă că dacă grăuntele de grâu, când cade în pământ, nu va muri, rămâne singur; iar dacă va muri, aduce multă roadă.” (Ioan 12: 24) Alături de alte personalități ale științei și culturii românești care au populat temnițele țării, Mircea Vulcănescu, ca și Nicolae Mărgineanu, George Manu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
Acasă > Poezie > Credință > BLESTEMUL ȘARPELUI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1972 din 25 mai 2016 Toate Articolele Autorului Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare Port prin coclaurii umbroși Destinul meu de târâtoare. Cum nu-mi găsesc un cer anume Care ar trece peste gleznă Străin și dușmănit de lume Mă ghemui mai adânc în beznă. Pripas pământului și rob Cu suflet veșted
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
nu găsească Din veac în veac eternul adevăr. Și-au fost atuncea izgoniți din rai Și azvârliți în lumea-acesta, iată Sudoarea frunții să le fie trăi Și să-mi strivească țeasta cu o piatră. Cu vină strânsă din strămoși Fără de grâi, fără picioare, Port prin coclaurii umbroși Blestemul meu de târâtoare. Referință Bibliografica: BLESTEMUL ȘARPELUI / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1972, Anul VI, 25 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
BLESTEMUL SARPELUI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1464201343.html [Corola-blog/BlogPost/378881_a_380210]
-
pe tipicul paralelism situațional (om-natură), astfel încât, dacă ,,în inimă e frig!”, atunci și autumnalul presupune desfrunzire, amorțeală, disoluție lentă (Noiembrie trist). În Apocaliptică orașul capătă tente de neantizare, disperarea și însingurarea găsindu-și sălașul în cenușa urbei. Cum bobul de grâu amintit în finalul poeziei are drept simbol renașterea, creația devine emblematică pentru ideea de panta rhei, de circuit etern deschis. Viziunea sumbră, accentele metalice se păstrează și în Campanie electorală prin versuri ce surprind flash-uri ale destrămării:,,viața asta
OCHIUL CURAT SAU DOBÂNDIREA CERTITUDINILOR NECESARE DE MIHAELA OANCEA de DORINA STOICA în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1452010128.html [Corola-blog/BlogPost/368164_a_369493]
-
zăpadă multă. Dânșii numeau astfel de ierni cu mană - dacă iarna este zăpadă, vara este și roadă. Iarna pune bazele bogăției sau sărăciei anului. Cu cât mai multă zăpadă, cu atât mai multe flori și mai verde natura primăvara, vara grânele sunt mai frumoase, iar toamna mai multă roadă. Deci, să nu ne supărăm pe iarnă și s-o criticăm. Ea trebuie cântată prin cântece de colinde, urături, poezii, căci este regina anotimpurilor. . Referință Bibliografică: Regina anotimpurilor / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Străine, Visul e al meu! Și cântecul și zborul Și lumina! Le-am adunat în nopți Târzii, cu ger, În zile înnorate, Cu furtună! Am împletit cununi Din grâu Cu spicul copt Și maci râzând spre soare! Am presărat Din gândul meu, Un zâmbet cald, Prin picâturile de ploaie! Străine, Lacrima-i a mea! Și dorul și durerea Și revolta! Și nu le-mpart cu nimenea! Am să le
FLORINA EMILIA PINCOTAN by http://confluente.ro/articole/florina_emilia_pincotan/canal [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > A VENIT TOAMNA... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1727 din 23 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mândră, colo sus la vie, Se arată toamna bună, Împletindu-și cu mândrie, Spicul de grâu în cunună. Vântul fuge pe cărare Din drum să sufle frunzele, Căci făcut-au zarvă mare Și s-au certat cu gâzele. Privesc triste, ofilite De prin grădini și florile, Că de soare-s văduvite, Și le-au pierit culorile
A VENIT TOAMNA... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1443010660.html [Corola-blog/BlogPost/374746_a_376075]
-
dorului. Mamă Câmpie, Pe umerii tăi Pădurea a înfrunzit, Iar pe obrajii durdulii Au înflorit și macii purpurii Cu măciulii-făclii, În care se ascunde Visul... Ascult în tăcere Șoaptele sufletului Și graiul norilor, Când ploaia-mi vorbește. Pe trupul tău Grâul înflorește, Iar prepelițele Cuiburi și-ascund La umbră de răsură. Floarea soarelui ne-mbie Să-i sorbim din pălărie Spirala Infinitului - Poarta Răsăritului. Mamă Câmpie, Îți mângâi cu dor Trupul plin de fiori, Privesc cum înflorește Raiul Pe umerii tăi
MAMĂ CÂMPIE(CÂMPIA DIN PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 by http://confluente.ro/Mama_campie_campia_din_pura_floarea_carbune_1372498066.html [Corola-blog/BlogPost/363992_a_365321]
-
nr. 484 din 28 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Cu tine în suflet umblam, Cu tine, în minte și-n gând, Și-atâtea flori îmi doream De-ai ști, cât de mult! Îmi doream buchete de maci Din lanuri de grâu auriu, Cântam iar Luna-mi striga,taci De ce, aș fi vrut ca să știu! Cu tine aș străbate înaltul, Pământul l-aș străbate în lat, Cu tine aș rămâne în faptul Sfârșitului ce mi s-a dat! Acum,eu vreau tu
FLORI PENTRU SUFLET de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Flori_pentru_suflet_florentina_craciun_1335623601.html [Corola-blog/BlogPost/354382_a_355711]
-
timp, pentru a putea să ne bucurăm câteva zile de o libertate deplină. Acasă nu am găsit nici ceea ce mă așteptam, adică odihnă de care aveam nevoie. Tata a vrut să mă bage într-o echipă a colectivei la treieratul grâului. Mama vitregă voia să tencuiesc o cameră cu pământ. Când am văzut care este situația nu am așteptat prea mult și am plecat retur spre Zlatna. Norocul meu că nu-mi luasem cu mine bagaj prea mare și am putut
FINAL DE AN ŞCOLAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Final_de_an_scolar_mihai_leonte_1347006355.html [Corola-blog/BlogPost/343799_a_345128]
-
Constantinescu , publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. Mă trezesc și buimacă privesc aripile rămase din zborul oniric, sunt încă ude de lacrima regretului venit cam târziu și înțeleg că trebuie să caut roșul macilor din lanul cu grâu pârguit, doar el va reînvia dorința devenită amintire. Încep să mă curăț prin ruga-spovedanie iubind mai presus de orice taina cuvântului nerostit, sfințesc fiecare gând cu lacrima, Dumnezeului Cuvânt, ca vrerea să-și recapete suflul și să se prindă în
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
dezinvoltă măiestrie, cu aceeași pricepere, eseuri savante, ori proză realistă, și unele și cealaltă sprijinite pe energia generatoare de emoții superioare, și de reflecții arborescente a Ideii (Basmul cu Soarele și Luna, 1988; Folclor din satele de pe Burdea, 1994; Cultul grâului și al pâinii la români, 1997; Reporter în stepa tranziției sau zece prilejuri de deontologie, 2003; Semioză și deictica semnului în credințele românești, 2006; Studii și articole de etnologie, 2007; Homo Moralis. Mari paradigme etice și etosul românesc, 2008; Spiritul
PROZA LUI IULIAN CHIVU SAU VIAŢA CA SUPRAVIEŢUIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1448732634.html [Corola-blog/BlogPost/383004_a_384333]