4,325 matches
-
mai rari... Un cartier viu, pulsând sangvin sub presiunea vieții. La fel trebuie să fi fost și-n 1773 când, cu preaînalta bunăvoință a lui Iosif II, Noile Maiere germane se botează, după numele Majestății Sale, Iosefin. Doar că, trecând grăbiți, supuși imperiului zilei de mâine și nevoilor, locuitorii Iosefinului și-ai Timișoarei nu mai au vreme să se gândească astăzi că au trecut exact 230 de ani de la istoricul, imperialul botez... 1723: fortificarea orașului Toate poveștile mărunte și adevărate fac
Agenda2003-44-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281663_a_282992]
-
când l-a chemat maestrul Beligan, impresionat când l-a văzut jucând în Hamlet: „eram Groparul II, iubita mea, că groparul I era Leahu“; nici că nu l-a jucat... pe Hamlet, nici măcar că Timișoara însăși e ... un actor prea grăbit și nițel ingrat, căci uită prea ușor să-și aplaude valorile. Dar maestrul Petrescu știe că profet la el acasă nimeni nu-i, așa că... „nu regret nimic din ce-am făcut, îmi pare rău doar de ce n-am ajuns să
Agenda2004-13-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282223_a_283552]
-
dorința membrilor Consiliului de a le ”închide gura” a fost atât de mare, încât ”ei au încălcat legea 504 a audiovizualului, care, strâmbă, așa cum e ea, prevede închiderea postului abia după două întreruperi de trei ore ale emisiei. Atât de grăbiți au fost să ne închidă încât au înjumătățit licența de trei ori", a explicat Dan Diconescu.
Dan Diaconescu îi ”arde” la buzunar pe membrii CNA, pentru daune produse OTV () [Corola-journal/Journalistic/22881_a_24206]
-
imperfecte și scrise neîngrijit. Ele datează, sub toate aspectele, chiar din anii publicării lor. Informația de istorie literară e precară, incizia critică e submediocră, iar portretele finale sunt elaborate în stilul necrotextelor de la începutul secolului XX. Monografiile, menționate aici, scrise grăbit și, uneori, în colaborare, sunt la origine niște pedestre lucrări de doctorat, pe care le-au citit, doar conducătorii, din rațiuni lesne de înțeles. În ceea ce privește opera propriu-zisă și restituirea ei, ne aflăm într-o nefericită situație încă din 1976, când
O scrisoare necunscută a lui Gib. I Mihăescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12378_a_13703]
-
viitoare, se va deschide primul atelier de artă murală din Timișoara. Cu ea, casele dumneavoastră, camera copilului, firma sau sala de clasă pot deveni o frumoasă poveste. Într-o lume cenușie, cu străzi gri, blocuri de beton, cer plumburiu, oameni grăbiți, Linda Saskia Menczel e nu o pată de culoare, ci un adevărat curcubeu. Revelație absolută e tinerei generații de plasticieni din Timișoara, sculptorița are darul rarisim de-a fi molipsitor de liberă, în cel mai viu chip cu putință. Povestea
Agenda2004-46-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283039_a_284368]
-
knock-out faimoase scenarii hollywoodiene, creațiile ei mustesc de o senzitivitate total lispită de prejudecăți. Lumea ei e o poveste plină de culoare și artista e gata s-o împărtășească celorlalți. Așa că, dacă vreți să evadați dintr-un cotidian mohorât și grăbit, dacă vă e dor de culoare și poveste, Linda Saskia Menczel ar putea fi omul potrivit. Camera copilului, casa întreagă, firma, sala de clasă, magazinul, orice loc bun de trăit și-ar putea găsi povestea: săptămâna viitoare, artista va deschide
Agenda2004-46-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283039_a_284368]
-
se deplaseze spre geamandurile de care era legat, rămânând conectat cu Florence prin acel cablu subțire, electric. Dacă toate aveau să meargă bine, s-ar fi putut ca asta să fie ultima explozie“; „- Dinam! Dinamul începu să mugească, tot mai grăbit, mărind intensitatea sunetului ca o sirenă“; „Fu ca și când întreaga mare s-ar fi ridicat în sus. Sus, mai sus, și mai sus, pentru ca apoi să cadă toată, cu o detunătură înfiorătoare. Acolo, în fundul apei, o dată cu minele, explodaseră și cele 150
Agenda2004-34-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282777_a_284106]
-
portmoneu. Am crezut că mi-l furase cineva, dar când m-am întors acasă am găsit portmoneul pe masă. M-am dus din nou în piață, am ales alți doi trandafiri, apoi am plecat cu tramvaiul către cimitir. Am coborât grăbită (mi se făcuse puțin rău) și abia după ce a pornit tramvaiul am realizat că uitasem florile... În fine, am ajuns la mormântul lui Paul. I-am povestit ce pățisem cu trandafirii și în momentul acela parcă am auzit un scâncet
Agenda2004-36-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282831_a_284160]
-
doară" căruia i-a spus Viziunea vizuinii; despre această carte nu s-a scris aproape deloc la apariția sa, nici după aceea, pînă în 1989, nu s-a pomenit în bibliografia autorului, iar după 1990, nici atît, într-o lume grăbită să-și uite trecutul și să înghită lacom un viitor incert: chiar dacă unul din protejații puterii de atunci, "mîna lungă" a cenzurii - care citea în acest roman "într-o doară" parabole deloc convenabile - l-a atins, e drept, discret, și
Povestea ursului din pădure by Ioan Holban () [Corola-journal/Memoirs/14174_a_15499]
-
fântâni uscate./ Arșiță a săpat brazde adânci/ pe gură zilei în amiază./ Când râde cicatrizându-se/ în nostalgia sângerie a serii/ trupuri de cretă se spulberă." Între acceptare și rictus învinge osânda veacului - cum îl știm: ăĂ trecut cu pași grăbiți/ ce loveau ritmic asfaltul/ turnat peste trupuri întinse/ sub solzii de smoala./ Zărind urma pantofului/ incrustata în straturi de sânge/ zeul m-a întrebat ce număr port" - Pași. Sunt mistere ale destinului pe care poezia le încercuiește, desenându-le hartă
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
părerea despre el. Femeia pare la început captivata de lectură și se grăbește chiar să dea un verdict favorabil: " - Se citește ușor... Agreabil... spune și, întorcând cartea cu coperțile în sus ca să rămână deschisă la pagina unde ajunsese, se duce grăbita spre bucătărie." La scurtă vreme ea aduce un amendament acestui verdict: " - Se citește ușor, dar de înțeles se înțelege mai greu. E cam încâlcit." În continuare femeia se enervează de-a dreptul descoperind că figurează și ea în carte, ca
COMEDIA LITERATURII by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17826_a_19151]
-
spiritului". Materia primă" de care se slujește sînt stelele (Fierarul). În fine, natura se confruntă cu civilizația, ultima fiind tratată cu mefienta: "un metru cub de văzduh/ îi este suficient ideii/ să supraviețuiască" (Viitorul duminicii). Sau: " Prin artere/ vedenii urca grăbite/ ca-ntr-un barometru/ vremea de ploaie" (Prin artere-mi circulă vedenii...). Pînă la urmă, e degajata civilizația obscură a materiei însăși, imanenta ei enigmatic organizată, înflorita într-o grație umbroasa: "uite/ pămîntul că un melc/ cum își scoate coarnele
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Astfel, încât, înțelegerea celor 48 de ore a fost anulată. * Mă aflam în acel moment, de relativ armistițiu, ca elev militar, cu unitatea mea, pe marginea șoselei naționale de lângă Turda. Stăteam pe un dâmb, privind camioanele germane, care se retrăgeau grăbite spre Ungaria. Treceau și motociclete, cu sau fără ataș. Lângă mine, se află un camarad pe care n-am să-l uit. La un moment dat, cum ședeam pe dâmbul înalt, dominând un cot al șoselei asfaltat, și având asupra
Mixtum compositum by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17852_a_19177]
-
se „prevede” bolnăvicios prin smogul generat de fel de fel de industrii poluante, aflate în afara orașului, dar destul de aproape ca să-și facă simțită nefasta existență. Temperatura - în jur de 15 grade Celsius. Mulți chinezi și chinezoaice pe străzi, toți parcă grăbiți să ajungă undeva mai repede. Puține reclame sau firme cu caractere latine. Numai « Sex Shop » se pare că nu se traduce prea bine în chineză și îmi atrage atenția. Sau poate că este ilegal de făcut reclamă pentru magazine care
Beijing acest miracol!. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_97]
-
încă nu s-a pronunțat. Dar se va pronunța cu siguranta ceva mai tîrziu... Acum închipuiți-vă următoarea scenă: Dl. Sache merge pe bulevard cu umbrela în mînă, că e a ploaie. La un moment dat, pe trotuar, în mijlocul trecătorilor grăbiți, se oprește strigînd și ridicînd umbrela, - stați... Dl. Sache se apleacă în mijlocul mulțimii, făcîndu-le semne oamenilor s-o ia mai pîn colo, avînd treaba. Oamenii il ocolesc și sînt siguri că au de a face cu un nebun. Pencă să
Tzîntzarul Arthur by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17899_a_19224]
-
clasat. Demersul recent al dlui Liviu Grăsoiu ne dovedește însă că mai erau lucruri de spus despre acest scriitor odinioară atât de popular, lucrarea sa situându-l corect în scara de valori a literaturii noastre. Volumul G. Topârceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române este structurat cu pedanterie și pricepere într-o suită de capitole ce privesc, fiecare în parte, câte un aspect definitoriu al operei scriitorului. Dl. Liviu Grăsoiu a dat pentru fiecare capitol drept titlu câte un vers din
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
rând, demersul original al autorului cărții. Nestatornicia este, din punctul domniei-sale de vedere, defectul esențial al operei lui G. Topârceanu, defect care l-a făcut să nu-și exploateze până la final talentul și inteligența artistică. De aceea îl numește "chiriașul grăbit al literaturii noastre". Tema de bază este aici cea din "Balada chiriașului grăbit" pe care autorul o consideră, "emblematică pentru opera și personalitatea autorului, ea descifrând, luminând tainele - atâtea câte sunt - ale liricii sale". Cartea analizează scrierile lui G. Topârceanu
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
defectul esențial al operei lui G. Topârceanu, defect care l-a făcut să nu-și exploateze până la final talentul și inteligența artistică. De aceea îl numește "chiriașul grăbit al literaturii noastre". Tema de bază este aici cea din "Balada chiriașului grăbit" pe care autorul o consideră, "emblematică pentru opera și personalitatea autorului, ea descifrând, luminând tainele - atâtea câte sunt - ale liricii sale". Cartea analizează scrierile lui G. Topârceanu aflate nu numai în volume, ci și în periodicele vremii. " Și-avea arhivarul
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
abordează cu subtilitate, în iluzia unui prim plan, graba și nestatornicia creatoare, pentru a scoate de fapt în evidență notele grave și dotarea literară autentică ale unui autor mai interesant decât pare: George Topârceanu. Liviu Grăsoiu, G. Topârceanu sau chiriașul grăbit al literaturii române, București, Ed. Crater, 1999.
"Cazul" Topârceanu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/17210_a_18535]
-
obicei; iar V., grăbit, mă îndemnase să trecem mai departe spre cabinele de spovedit de care îi vorbisem. Nu voia Giotto. Dar e Giotto și trebuie să vezi Giotto!, ești poet! Nega violent, scuturînd din cap și mi-a spus grăbit că Giotto nu există; și că dacă el a izbutit ceva, a fost talentul său primitiv de a picta, nu supranaturalul, ci doar ceea ce nici nu există, sau vidul existențial. La cabine, a ales una cu un preot gras și
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
ajuns... dar mi-i doresc deși nu mă mai pot adapta... n-are nici un rost... am făcut-o de atîtea ori... Nu mă mai interesează fiindcă-i alt ev. Eu vin prea de departe, sunt prea înceată pentru lumea asta grăbită... O.G.: Dar toți rămînem în urmă... I.P.: Vrei să mă consolezi... Atît de multe acumulează un om încît pînă la urmă... e o povară, înțelegi? Sacul e plin. O.G.: Dar mai și uităm cîte ceva, nu? Dv. țineți
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
pe urmă, terminînd paharul, mai cerusem încă unul, care, pe vremea aceea, făcea 850 de lire. Băiatul îmi umpluse altul imediat și încasase iar o hîrtie de o mie de lire, fără a-mi da restul, ca de obicei, prefăcîndu-se grăbit să execute altă comandă. Mă gîndeam că dacă aveam să-mi aduc aminte de el, aveam să mi-l amintesc în urma acestui gest incorect; deși, totuși, i-aș fi lăsat ca bacșiș restul; însă el nu spunea nici un mulțumesc, scăpînd
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
nu este altul decît moartea care ia forme explicit de sumare în text prin mania personificării. De mult singur și de mult pierdut Bărbatul se identifică cu moartea într-o periculoasă încleștare, într-un periculos război al cuvintelor. Tînăr și grăbit, eul poetic își familiarizează trăirile cu echivocul trăirii iubitei care nu e alta decît vestitoarea, tînără și nefericită, a morții. Ca să fie mai la obiect, Paul Vinicius nu lasă domnișoria cuvintelor să-i împieteze ceasul și merge cu inima înainte
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
mai mult decît s-ar părea la prima vedere. Copiii sînt vestitorii timpurilor noi. Cu cîrpeli și vechituri e greu, chiar imposibil, să însănătoșești o țară și un popor. Să optam, în forul nostru interior, pentru Europa acestui timp prea grăbit.
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
la oaspeții sosiți de peste hotare, nu exagerez afirmând că evoluția pianistului Andrei Vieru se înscrie în zona interesului major pe care-l reprezintă realizarea Concertului pentru mâna stângă de Maurice Ravel; gravitatea comunicării este argumentata de responsabilitatea definirii rostuite, deloc grăbite, a unui climat poetic pe care ți-l poate dezvălui muzică însăși. Andrei Vieru caută și găsește; ne rămâne dator cu un recital care urmează a ne dezvălui întreaga să statura actuala de muzician, de gânditor. Tot muzică de Ravel
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]