1,047 matches
-
În anul 1982 s-a căsătorit cu Ioana ( Părăușanu), învățătoare, în urma acestei căsătorii rezultând două fete: Diana - Alexandra, medic ORL-ist și Georgiana-Elena, profesor de Limba și Literatura română. Din 1997 și în prezent este bibliotecar la Biblioteca Publică Locală Grădiștea. Domnul Ilie Fîrtat desfășoară o bogată activitate literară atât prin articole de specialitate, monografie cât și proză în diverse reviste și ziare din județ, din țară și străinătate, pe hârtie sau online, printre care aș enumera revistele : Biblioteca, Casa cărții
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
primit numeroase diplome de excelență din partea unor instituții de cultură după cum urmează: Centrul Județean de Conservare și Promovare a Culturii Tradiționale Vâlcea, Biblioteca Județeană Vâlcea, Liga Scriitorilor din România, Filiala Vâlcea, Revista Internațională Româno-Canado-Americană Starpress, C.I.C Vâlcea, Liceul Teoretic Grădiștea etc.; Din 2012 este membru în Comitetul de conducere al ANBBPR, Filiala Vâlcea; Din 2014 membru în Liga Scriitorilor Români, Filiala Vâlcea; Redactor revista Memoria Slovelor, revistă a Ligii Scriitorilor, Filiala Vâlcea; Participări la evenimente culturale de importanță națională și
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
importanță națională și internațională: Congresul Internațional de Dacologie, „Pietrele Dacilor Vorbesc-Brâncuși 2012”, Tg. Jiu; Conferința dedicată aniversării a 137 de ani de la nașterea lui Brâncuși. Tg. Jiu, 20 februarie 2013. Domnul Ilie Fîrtat este coautor a 3 cărți, după cum urmează: Grădiștea, file de istorie, Craiova, 2004, Editura Rotomat, autori Fîrtat Ilie și Fîrtat Ioana; Grădiștea, pagini de dor, Rm. Vâlcea, 2007, Editura Offsetcolor, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena; Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Conferința dedicată aniversării a 137 de ani de la nașterea lui Brâncuși. Tg. Jiu, 20 februarie 2013. Domnul Ilie Fîrtat este coautor a 3 cărți, după cum urmează: Grădiștea, file de istorie, Craiova, 2004, Editura Rotomat, autori Fîrtat Ilie și Fîrtat Ioana; Grădiștea, pagini de dor, Rm. Vâlcea, 2007, Editura Offsetcolor, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena; Monografia învățământului grădiștean, 1840-1989, autori Fîrtat Ilie, Fîrtat Ioana și Fîrtat Georgiana Elena. A colaborat la evocări și antologii ca: „Personalități vâlcene - În
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
antologii ca: „Personalități vâlcene - În memoriam Petre Petria”; „Pârâienii Valahiei”; „Eroii sunt îngerii din noi”, P. Lorelai; „Popasuri scriitoricești pe Olt și Olteț, III” , Florentin Smarandache Scriitorul Ilie Fîrtat iese la ”rampă” de această dată cu volumul de proză scurtă ”Grădiștea din vis (povestiri de ieri și de azi)” Într-o manieră originală autorul evocă minunatele locuri natale din localitatea Grădiștea, județul Vâlcea, localitate aflată pe mirifica vale a Oltețului, străjuită de o parte și alta de dealuri împădurite cu foioase
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Olt și Olteț, III” , Florentin Smarandache Scriitorul Ilie Fîrtat iese la ”rampă” de această dată cu volumul de proză scurtă ”Grădiștea din vis (povestiri de ieri și de azi)” Într-o manieră originală autorul evocă minunatele locuri natale din localitatea Grădiștea, județul Vâlcea, localitate aflată pe mirifica vale a Oltețului, străjuită de o parte și alta de dealuri împădurite cu foioase preponderent din stejar, gorun și fag. Volumul de față cuprinde o serie de povestiri inspirate din legende și mituri din
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
cu expresii pe măsură, suspans, abilitate în exprimare, transmiterea cu ușurință a mesajelor, un dialog care curge fluent, cu scene ce par vii, uneori cu un umor rafinat, o întreagă armonie pe parcursul fiecărei povestiri, ceea ce-i conferă volumului de povestiri ” Grădiștea din vis” valoare literară. Recomand tuturor celor care vor să se despartă de lumea cotidiană cu tumultul și efervescența sa, o călătorie prin paginile acestei cărți pentru care pot să afirm, fără rezerve, că poate constitui, în esența sa, un
DE ION NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1493889297.html [Corola-blog/BlogPost/379422_a_380751]
-
Părintele Dr. Ionel Popescu - scurt excurs bio-bibliografic Părintele Ionel Popescu - Vicar administrativ la Arhiepiscopia Timișoarei (de la 1 decembrie 2009) și Preot Paroh la Parohia Timișoara Iosefin (de la 1 iulie 2001), s-a născut la 27 iulie 1955, în localitatea Hobița Grădiște, comuna Clopotiva, județul Hunedoara. Studii: Școala primară a urmat-o în satul natal (1962 - 1966), Școala generală a urmat-o în comuna Sarmizegetusa (1966 - 1970), Seminarul Teologic din Caransebeș (1970 - 1975), Institutul Teologic Universitar din Sibiu (1976 - 1980), stagiul militar
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
cel fellinian, admirativ - retrospectiv, de pioasă evocare și de respectuoasă aducere-aminte. În ciuda modestiei afișate, lucrarea „Icoane vii ale spiritualității românești“ trădează o dublă vocație a autorului: cea de monografist (a se vedea monografia închinată Parohiei Timișoara - Iosefin, cartea despre Hobița - Grădiște, satul natal al sfinței sale - o altă datorie morală și de suflet împlinită, cărțile în care își relatează peregrinările prin Țara Sfântă), dublată de cea de cercetător, de scormonitor prin arhive și prin biblioteci. Ambele presupun răbdare, tenacitate, responsabilitate, conștiinciozitate
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT IONEL POPESCU, ICOANE VII ALE SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI, EDITURA “PARTOŞ”, TIMIŞOARA, 2015, 200 OAGINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1442382851.html [Corola-blog/BlogPost/381883_a_383212]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târgul de la Grădiștea de Vâlcea La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > TÂRGUL DE LA GRĂDIȘTEA DE VÂLCEA Autor: Ilie Fîrtat Publicat în: Ediția nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Târgul de la Grădiștea de Vâlcea La începutul secolului al XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
moșnenilor, mânăstirilor sau boierilor. Cele aparținând moșnenilor existau din cele mai vechi timpuri și funcționau în virtutea drepturilor pământului. (Eugen Deca, Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea, pag. 397. www.muzee-valcea.ro/ ) Târgul de la Grădiștea, la fel de vechi ca multe alte târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
târguri din Oltenia, a avut, cred, două statute în timp și anume: - târg boieresc, până în anul 1912 când a fost vândut de către proprietarul Barbu Tomescu moșnenilor grădișteni. Acesta-l cumpărase în anul 1899 de la boierii Pârâianu ce dețineau pământ în Grădiștea și dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
dreptul de a organiza târg. Acest locuitor, Barbu Tomescu, în unele istoriografii locale este trecut ca boier, dar eu cred că se exagerează, el nu era decât un locuitor mai înstărit. Trebuie menționat faptul că satele ce compun astăzi comuna Grădiștea au fost sate de moșneni, excepție făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
făcând satul Străchinești. Dar printre proprietățile moșnenești se găseau și proprietăți ale boierilor din familiile Pârâianu și Pleșoianu, familii ce-și aveau conacele în satele Pârâieni respective Pleșoiu - azi aparținătoare de comuna Livezi. Și dacă este așa, atunci târgul de la Grădiștea devine târg moșnenesc din anul 1899 și nu de la 1912; - târg al moșnenilor de la 1912 când afost cumpărat de obștea sătească grădișteană de la Barbu Tomescu, odată cu întreaga moșie a acestuia. Târgul se desfășura în centrul comunei, pe un platou ce
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
oltene. Ca primă atestare documentară a acestui târg putem considera actul prin care la 10 august 1865, Primarul satului Săscioara, județul Vâlcea, Radu Ciochină, eliberează o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiștea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Dar târgul de la Grădiștea are o vechime cu mult mai mare! El funcționează cu siguranță înainte de secolul al XIX
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
o adeverință prin care Ilie Ilinca, văduvă din acest sat, poate vinde în Târgul din Grădiștea un bou asigurând totodată că animalele din satul Săscioara sunt sănătoase. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Dar târgul de la Grădiștea are o vechime cu mult mai mare! El funcționează cu siguranță înainte de secolul al XIX-lea, înainte de anul 1865, chiar dacă nu a fost menționat în lista întocmită de Eugen Deca în ” Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
în lista întocmită de Eugen Deca în ” Considerații istorico-etnografice asupra comerțului din Vâlcea în perioada secolelor al XVIII - XIX - lea”, listă întocmită pentru secolul al XVIII - lea. Având în vedere faptul că pe Dealul Muierii, pe teritoriul actual al comunei Grădiștea, a existat o cetate dacică ale cărei ruine se mai văd și azi, cetate identificată a fi Phrateria, menționată de Ptolomeu și care făcea parte din sistemul defensiv antiroman al lui Decebal, înclin să cred că aici se țineau târguri
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
ce-l avea de a face bâlci pe ea de două ori pe an și târg săptămânal. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). În anul 1912, Dumitru B. Tomescu vinde respectiva moșie sătenilor agricultori din comuna Grădiștea cu dreptul ce-l avea asupra bâlciurilor anuale și târgurilor săptămânale, iar locuitorii să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D.
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
să plătească impozitul funciar pentru terenul ocupat de târg și “ patenta târgului în sumă de 78 lei și 08 bani cu zecimile ce vor veni ”. ( Fondul D. Cumpănașu, 1469-1913, Arhivele Statului, București, Nr. Inventar 1610 ). Din anul 1970, Târgul de la Grădiștea funcționează într-o altă locație, în centrul comunei, pe un teren din domeniul public și are o suprafață de 1, 14 ha. Este împărțit în două sectoare, animale și piață ( legume, fructe, lactate, pește, preparate din carne, bazar, etc.). A
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
are o suprafață de 1, 14 ha. Este împărțit în două sectoare, animale și piață ( legume, fructe, lactate, pește, preparate din carne, bazar, etc.). A beneficiat de multă atenție din partea primăriei, trecând prin mai multe etape de modernizare. Târgul de la Grădiștea a fost și este un târg săptămânal, se ține sâmbăta, iar în cursul anului au loc trei bâlciuri anuale ( în vechime se organizau doar două astfel de evenimente pe an) și anume: 21 mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
mai - ziua Sf. Împărați Constantin și Elena;15 august - Sf. Maria sau popular Stă`Mărie și 14 septembrie, popular Cârstovu - Înălțarea Sfintei Cruci. Aceste bâlciuri anuale, azi, nu mai au fastul de altădată! Fîrtat Ilie, bibliotecar Referință Bibliografică: Târgul de la Grădiștea de Vâlcea / Ilie Fîrtat : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ilie Fîrtat : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
TÂRGUL DE LA GRĂDIŞTEA DE VÂLCEA de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1454226320.html [Corola-blog/BlogPost/369491_a_370820]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Ilie Fîrtateste bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc.
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407430243.html [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Ilie Fîrtateste bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407430243.html [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]
-
Acasa > Impact > Scrieri > CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1315 din 07 august 2014 Toate Articolele Autorului Ilie Fîrtateste bibliotecar în comuna Grădiștea, jud. Vâlcea; A publicat următoarele cărții: „Grădiștea, file de istorie”, „Grădiștea , pagini de dor” , „Monografia învățământului grădiștean, 1840 - 1989”, Are numeroase articole publicate în Revista Biblioteca, revista Casa cărții vâlcene, revista Memoria Slovelor, Cultura Vâlceană, Curierul de râmnic,Lohanul, etc. În 2007 a obținut Mențiune la Concursul de Creație „Dumitru Mitrana
CIODIN, AUTOR ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1407430243.html [Corola-blog/BlogPost/353883_a_355212]